In nordul extrem al Romaniei, in Tara Maramuresului, comuna Sapanta este asezata pe malul drept al Tisei in dreptul Vaii Tarasului, aproape de confluenta raurilor Sapanta si Tisa. Pe DN 19, localitatea este situata la aproximativ 18 km distanta de Sighetul Marmatiei. Sapanta este una din comunele mari ale Maramuresului. Comuna are hotar cu municipiul Baia Mare si localitatile Certeze (judetul Satu Mare), Remeti, Campulung la Tisa, Sarasau, Sughetu Marmatiei, Giulesti si Ocna sugatag. La nord Sapanta este marginita de raul Tisa care desparte aici Romania de Ucraina.
Suprafata comunei este de aproximativ 150 km patrati si cuprinde lunci, terase, dealuri si munti. Asezarea este dominata de Piatra Sapantei, o formatiune vulcanica impresionanta.
Demografie
La recensământul din 1930 au fost înregistraţi 3.727 de locuitori, dintre care 2.668 români, 998 evrei, 22 ţigani, 18 maghiari, 13 ucrainieni etc. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 2.577 greco-catolici, 999 mozaici, 88 adventişti, 29 ortodocşi.
La recensământul din 2002 din totalul de 3.267 locuitori, 2340 erau români, 2 maghiari, 17 ţigani şi 8 ucrainieni. Confesional erau 2.936 ortodocşi, 257 adventişti de ziua a şaptea, 65 greco-catolici, 3 penticostali, 1 romano-catolic şi 1 reformat.
Istorie
Localitatea Săpânţa este atestata documentar din 1373.
Tratamente
Pe teritoriul sau exista izvoare minerale bicarbonatate, sodice, calcice, clorurate cu o concentratie ridicata de ioni bicarbonici. Localnici utilizeaza aceste ape in tratarea gastritelor, a bolilor gastro-duodenale si a colecistitelor (pentru acesta bioxidul de carbon este eliminat prin agitare).
Obiective turistice
Săpânţa este celebră prin cimitirul din localitate - Cimitirul Vesel din Săpânţa, operă a meşterului Stan Pătraş - 1935. Specificul acestui cimitir consta in crucile sale, sculptate in lemn de stejar, pictate si versificate prin incrustare. Crucile gravate şi colorate de meşterul Stan Pătraş şi de ucenicii săi reprezintă ironic, dar fără răutate, viaţa celui răposat, atât prin realizările sale, cât şi prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită şi unicitate în întreaga lume.
Rezervaţia naturală “Mlaştina Poiana Brazilor” (3 ha).
Localnici din Săpânţa sunt cunoscuti in zona pentru obiectele artizanale ce sunt produse aici, pentru costumele populare si cergile realizate.
Cai de acces
Cu autoturismul - prin DN19 de la Sighetul Marmaţiei sau de la Satu Mare (prin Negreşti-Oaş).
Cu trenul - prin gara Sighetul Marmaţiei si de acolo cu mijloace auto.
Cu avionul - prin aeroporturile din Satu Mare si Baia Mare si de acolo cu mijloace auto.
Aboneaza-te