Obtine un voucher in valoare de 120 LEI in 3 pasi simpli:


Pasul 1: Da-ne like pe facebook:


Pasul 2: Trimite mesajul prietenilor tai pe facebook:

Click aici pentru a trimite prietenilor tai pe facebook

Pasul 3: Completeaza adresa de e-mail pentru a primi codul voucher-ului:



Vreau Voucher

de la 252 euro
Romania > Eforie Sud
Nordul litoralului - 5 nopti!
de la 264 lei
de la 672 euro
vezi toate alertele

Ghiduri turistice din Romania

Besttourism.ro > ghiduri

Ghid turistic din:

Judetul Alba - Arieseni
Arieseni este o regiune din muntii Apuseni, judetul Alba.

Arieseni este ultima comuna din judetul Alba pe ruta spre Nucet. O frumoasa biserica de lemn, monument de arhitectura populara din sec. XVIII – lea, asezata intr-o pozitie dominanta si detine o importanta colectie de icoane pe lemn si sticla. Din initiativa O.J.T. Alba, in ultimii ani, s-a creat aici o mica statiune montana avand in dotare un popas turistic, vile si casute. Tot aici, au fost amenajate partii de schi si o instalatie teleschi, oferind si iarna conditii optime de turism.


TRASEE TURISTICE MONTANE ARIESENI

1.CABANA SCARISOARA – GHETARUL SCARISOARA – ARIESENI

Marcaj : punct rosu pana la ghetar si triunghi ros la Arieseni
Distanta : 11,3 km
Timp de mers: 21 /2-3 ore

Este un traseu practicabil tot timpul anului. De la cabana se urmareste drumul pana la magazinul satesc din satul Ghetari, apoi contiunua spre nord spre Ursoaia si acest traseu macat cu punct rosu pana la Pestera Ghetarul Scarisoara si tiunghi rosu pana la Arieseni, se indreapta spre stanga printre casele motilor, apoi urca prin padure pana spre creasta. Acolo se afla un luminis si un foisor de lemn care reprezinta un loc de odihna si o perspectiva deosebita asupra masivului Bihara. Din acest punct, dupa 5 minute, poteca marcata cu triunghi rosu coboara spre stanga, spre Arieseni, fiind insotita de un marcaj sub forma de triunghi albastru pana in valea Garda Seaca, de unde urca spre Gardisoara. Poteca marcata cu punct rosu o ia spre dreapta, pana la marginea avenului cu care incepe Ghetarul Scarisoara.
Avenul poate fi coborat pe niste scari fixate in peretele sau. Acesta da intr-o galerie larga numita Sala Mare, in dreapta, pe scari sapate in gheata se coboara circa 60m in Sala Mica si in Biserica Veche. Cele trei incaperi care reprezinta zona vizibila a pesterii, au podeaua de gheata.
La sud de ghetar, la mica distanta, se afla Pestera Pojarul Politei. Aceasta este renumita prin bogatia si frumusetea formatiunilor de pestera, cum ar fi : cristale de calcit transparente, stalagmite perlate, draperii de gheata, cascade impietrite. Datorita importantei ei, pestera a fost declarata rezervatie naturala si scoasa din circuitul turistic.
Dar traseul nostru pana la Arieseni se continua astfel: coboram prin padure pe versantul stang al vaii Garda Seaca pana in albie in punctul La Turci; traversam valea si urcam prin padure pana la muchia Padesului, apoi coboram pana la moara din valea Coblisului – afluent al Ariesului. Urcam din nou versantul si iesim la biserica din Arieseni, iar de aici mai departe, la Popasul turistic Arieseni.
Comuna Arieseni este asezata la confluenta Raului Alb cu Coblisul, afluent al Ariesului Mare, la o altitudine de 840m.

Informatii culese si prelucrate din sursa:
Anghel, Gheorghe; Mahara Gheorghe; Anghel Emilia, Alba, "Ghid turistic al judetului", Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1982; pag. 164, 206-208.


Judetul Alba - Alba Iulia

CUPRINS:
1 Cadru Natural
1.1 Asezare
1.2 Populatie
1.3Clima
1.4 Relief
1.5 Vegetatie
1.6 Fauna
1.7 Ape
2 Istoric
3 Cultura, Educatie si Sport
4 Economie
5 Obiective turistice
5.1 Cetatea bastionara Alba Iulia
5.2 Catedrala Romano – Catolica
5.3 Muzeul Unirii
5.4 Catedrala Reintregirii
6 Bibliografie


Cadru Natural
Asezare: municipiul Alba Iulia este asezat in centrul podisului ardelean, la 460 5' latitudine nordica si 210 15' longitudine estica, 330 m altitudine, intr-o zona de interferenta a dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului. Orasul propriu-zis este asezat pe prima terasa a Muresului, care formeaza spre est un ses lung de 8-10 km si lat de 2-4 km. Orasului ii apartin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind pasuni, fanete, vii, livezi si pepiniere pomicole. Partea de vest a orasului este strajuita de inaltimile impadurite ale Muntilor Metalici cu Varful Mamut (630m).
Spre est, se disting dealurile podisului ardelean, erodate de raurile Mures, Sebes si Secas, acestea formand un sir de rape cu forme interesante si vegetatie rara.
Spre sud, se vad culmile Muntilor Sebesului, cu Varful Surianul (2245 m) si cu Varful lui Patru (2130 m).
Orasul este strabatut de soseaua E81, care face legatura intre Deva si Cluj Napoca la o distanta de 380 km. de Bucuresti, 100 km. de Cluj si la 241 km de Arad.
Populatie : populatia orasului este in numar de 66.369 locuitori, compusa din romani 94%, maghiari 3%, rromi 2% si alte nationalitati (germani si evrei) 1%.
Densitatea : medie fiind 63,4 loc/kmp.
Clima : se caracterizeaza prin veri calduroase, toamne lungi si ierni blande, cu o temperatura medie anuala de +10 C si precipitatii care ating o medie anuala de 650 m. Teritoriul judetului Alba se incadreaza in 2 sectoare climatice. Estul si centrul apartin sectorului cu clima continental- moderata, iar vestul si sudul sectorului cu clima de munte. Tinutul de dealuri se caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii nu prea bogate si ierni reci, cu strat de zapada instabil. Sectorul montan este caracterizat prin veri racoroase, cu precipitatii in general bogate si ierni friguroase cu strat de zapada gros si stabil. Temperatura aerului prezinta diferentieri teritoriale mari, ca urmare a deosebirilor altitudinale si de expunere fata de vanturile vestice si radiatia solara. Mediile anuale variaza intre 8,5o C la Alba Iulia, mediile lunii celei mai calde – iulie sunt cuprinse intre 20 – 25o C, iar cele ale lunii celei mai reci – ianuarie, scad la cca. -33o C. Maximele absolute au atins la Alba Iulia in 16 august 1952, 39,5o C.
Relief : este predominat din unitati montane (61%) la care se adauga, cele de dealuri (39 %). Carpatii Meridionali sunt reprezentati prin Muntii Sureanu. Acestia se desprind prin plaiul inalt de peste 2000 m ( Vf. Patru 2130 m, Vf. Sureanu 2059 m) si coboara domol spre nord pana la 800 m. In bazinul superior al Sebesului se gaseste o parte din Depresiunea Oasa. In nord sunt delimitati de Carpatii Apuseni prin Culoarul Depresionar al Muresului, respectiv Culoarul Orastiei. Podisul Transilvaniei, ce formeaza partea de est a teritoriului judetului se remarca prin relief colinar, cu inaltimi de 400-500 m fragmentat de vai largi cu lunci si terase, dominate uneori de versanti cuestici afectati de alunecari de teren si ravenari.
Munti
- Muntele Gaina (de 1.484 m)-partial pe teritoriul judetului Alba, pe platoul sau avand loc marea sarbatoare folclorica "Targul de fete", in fiecare an la 20 iulie; - Muntii Bihor-(cu vf. Curcubata, de 1.849 m) este cel mai inalt din Muntii Apuseni; - Muntele Mare; Muntii Trascaului; - Muntii Sureanu-(cu vf. lui Patru de 2.130 m).
Vegetatie : zona padurilor foioase cuprind Podisul Secaselor, unde fragmentele de paduri de stejar cu carpen sau de stejar in amestec cu gorun, mojdrean ori artar tatarasc alterneaza cu pajisti secundare si terenuri agricole. Etajul padurilor de foioase acopera cea mai mare parte a judetului si e reprezentat prin paduri de gorun cu carpen si paduri de fag in amestec cu molid. Etajul padurilor de molid are limita inferioara la 1250 - 1300 m fiind reprezentat prin paduri de molid ce alterneaza cu pajisti secundare de paius rosu, iarba vantului si taposica. Etajul subalpin este prezentat la altitudinea de 1800 m fiind format din asociatii de Pinus mugo, Juniperus communis ce alterneaza cu pajisti de Festuca Supina si Nardus Stricta. In judetul Alba conditiile microclimatice favorizeaza dezvoltarea unor plante termofile ca: micsandra salbatica, liliacul transilvan, dar si a galbenelelor.
Fauna: lumea animala este reprezentata prin: cerbul, capriorul, capra neagra, ursul brun, rasul, mistretul, veverita dintre mamiferele mari, vipera cu corn, soparla de munte dintre reptile si ierunca, cocosul de munte, acvila de munte, fluturasul de stanca dintre pasari. Potentialul ecologic de care dispun apele judetului permite dezvoltarea pastravului, lipanului si mrenei.
Apele : raul principal care brazdeaza teritoriul judetului si care constituie si colectorul celorlalte cursuri de apa este Muresul. Dintre afluentii mai importanti se evidentiaza: pe partea dreapta Ariesul, Aiudul de Sus, Geoagiu, Galda si Ampoi, iar pe partea stanga Tarnavele, Sebesul, Pianul si Cugirul. Densitatea retelei hidrografice este de 0,5- 0,7 km/km2.
Lacuri
- Iezerul Ighielului-(la 22 km de Ighiu) este cel mai intins lac carstic din Romania de pe cursul superior al raului cu acelasi nume, el se afla in sudul Muntilor Trascau;
- Iezerul Sureanu-rezervatie stiintifica complexa, in nordul Muntilor Sureanu;
-Lacurile de acumulare:
-Oasa (de 460 ha, la 33 km de sugag), Tau, Nedeiu;
-Lacurile de la Ocna Mures-pe masive de sare.

Istoric
Judet Alba este, inca din vremurile de demult, un pamant favorabil asezarii si dezvoltarii comunitatilor umane. Cele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu dateaza din Paloelitic. Spre deosebire de Paleolitic, Neoloticul este mult mai bogat in vestigii arheologice. Descoperirile facute in judetul Alba sunt dovada existentei uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din Transilvania, cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Cultura Petresti. La inceputul secololui a doilea D.C., o parte din Dacia este cucerita de imparatul roman Traian si transformata in provincie a Imperiului Roman. Orasul Apulum, astazi Alba-Iulia, era unul dintre cele mai importante asezari din judetul Alba. Ampelum, astazi Zlatna, era urmatorul oras roman ca importanta in acest teritoriu. Ridicarea si dezvoltarea orasului Ampelum este strans legata de minele de aur deschise in Muntii Apuseni (Carpatii Orintali). Dupa retragerea armatei si administratiei romane la sud de Dunare, la inceputul decadei a opta din secolul trei dupa Hristos, fosta provincie romana este locuita de o puternica populatie autohtona atestata prin descoperii arheologice. Actualul teritoriu al judetului Alba era locuit la acea perioada de o poputatie numeroasa care a dus mai departe continuitatea poporului roman in secolele viitoare. Cronicile scrise si descoperirile arheologice vorbesc despre aparitia si dezvoltarea, in secolul IX, a unei asezari autohtone centru economic si politic in Transilvania. Alba-Iulia este, fara nici o indoiala, una dintre asezarile bine conturate, puternic centru economic, politic si religios al incipientului stat Roman, principat cunoscut sub numele de Voievodatul de la Balgrad. Infrangerea Ungariei de catre turci a avut ca rezultat aparitia Principatului Autonom al Transilvaniei, cu capitala la Alba-Iulia. Alba-Iulia devine astfel, pentru un secol si jumatate, cel mai important centru politic, cultural si umanistic al principatului, locul de intalnire al catorva remarcabile si rasunatoare evenimente istorice. In 1 noiembrie 1599, Alba-Iulia este orasul care l-a intampinat pe Domnul Mihai Viteazul, primul care a unit Principatele Romane intr-un singur stat. Orasul devine prima capitala a celor trei Principate Romane. Tipografia domneasca, atunci tiparnita Bisericii Ortodoxe ridicata de Mihai Viteazul incepand cu 1597, publica numeroase carti in limba romana, printe care si Noul Testament de la Balgrad in1648, Bucoavna in 1699 (primul Abecedar din istoria educatiei romanesti) la fel si alte 18 tiparituri romanesti, Alba-Iulia devine cel mai important centru publicistic din Transilvania in secolul al XVII-lea. Momentele decisive ale luptei sociale si nationale ale poporului roman din secolele XVIII si XIX nu puteau sa lase deoparte judetul Alba. Capii rascolei din 1784, Horia Closca si Crisan sunt incarcerati la Alba-Iulia, cercetati si apoi executati in mod crud fiind trasi pe roata la 28 februarie 1785. Hotararea romanilor de a isi apara dreptul sacru la libertate isi gaseste cea mai stralucitoare expresie intr-o serie de mari si eroice realizari, intre 1848 si 1849, avand ca erou pe Avram Iancu, remarcabila figura a revolutiei de la 1848 din Transilvania, prezent cu armata sa in Alba-Iulia. Sfarsitul Primului Razboi Mondial (1918) - a insemnat si sfarsitul ultimului imperiu multinationalist Austro-Ungar - deci prin urmare eliberarea popoarelor care au facut parte din el de sub opresiunea sociala si nationala, a facut din Alba-Iulia locul de intalnire unde unitatea nationala a fost desavarsita. La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu Romania a fost decisa solemn si irevocabil de catre Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia alcatuita din delegati alesi de romanii din Transilvania, Unirea Statului National Modern Roman fiind atunci desavarsita.

Cultura, Educatie si Sport
Cultura: judetul Alba Iuliei exceleaza in port, datini si obiceiuri, influentele venite din zona Muntilor Apuseni, Muresului, Sebesului si Secaselor, romanii convietuind in armonie cu celelalte natii care s-au asezat de-a lungul istoriei pe aceste meleaguri. Vinul renumitelor podgorii ale Albei, cantecele si doinele inspirate din folclorul autentic al vaii Muresului si Muntilor Apuseni, frumusetea portului, bunatatea si intelepciunea oamenilor, toate acestea fac din acest tinut o tara de legenda. Orasul detine o Casa de Cultura, 5 sali de cinematograf, 1 teatru de papusi, 1 muzeu si 30 de biblioteci.
Educatia: Invatamantul in municipiul Alba Iulia are o baza materiala formata din 484 sali de clasa, 60 laboratoare si 35 ateliere scolare. In oras si in localitatile suburbane exista 10 scoli generale; Colegiul "Horea, Closca si Crisan"; 2 licee si 5 grupuri scolare. La nivel de invatamant post liceal exista doua seminarii: Seminar Teologic Ortodox, Seminar Catolic si 3 universitati: Universitatea "1 Decembrie 1918", Fundatia Universitara AISTEDA si Scoala Romana de Afaceri.
Sport : Alba Iulia dispune de infrastructura necesara realizarii de performante sportive. An de an, sportivii obtin rezultate de exceptie la competitiile nationale si internationale la care participa.
Cluburi precum cele de atletism, box, arte martiale, fotbal si inot contribuie la dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de rolul sportului in viata unei comunitati. Orasul dispune de un complex olimpic modern si de un stadion cu o capacitate de 18000 locuri. Municipiul Alba Iulia este situat intr-o zona turistica atractiva pentru calatorul primit cu multa ospitalitate pe meleagurile sale.

Economie
Viata economica este dominata de cateva intreprinderi renumite a caror productie se exporta pe toate meridianele. "Apulum" SA produce o gama larga de produse din portelan, de mare finete si frumusete ce i-au adus notorietate internationala. Printre celelalte intreprinderi amintim fabrica de pantofi "Ardeleana" SA, intreprinderea mecanica "Saturn" SA, de produse refractare,"Resial" SA, de utilaje "Uteps" SA si altele. Alba Iulia este renumita prin sampania care-i poarta numele, prin vinul spumos si diferite alte produse alcoolice fabricate de societatea "Vinalcool", mult apreciate de partenerii economici si alti cumparatori. Numarul total al societatilor este de 3.079, din care cu capital majoritar de stat 81, iar cu capital privat 2.998. Din societatile cu capital privat, 27 sunt cu capital integral strain, 150 cu capital mixt roman-strain, 9 regii autonome, 17 organizatii cooperatiste si 335 persoane fizice si asociatii familiale.

Obiective turistice
Cetatea Bastionara Alba Iulia
Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata intre anii 1714-1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra. Planul cetatii a fost intocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, completata apoi de generalul Weiss.
Lucrarile propriu-zise la fortificatia de la Alba Iulia au inceput la 4 noiembrie 1715, cand s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat imparatului, situat pe latura de nord a cetatii. Intre secolele XVIII-XIX cetate a indeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi. Cetatea este alcatuita din 7 bastioane configurandu-i imaginea stelata caracteristica cetatilor de acest tip. Cel mai mare dintre bastioane este cel al Trinitatii, care masoara 116 si 135 m si are plasat in centru un blazon incoronat cu campuri multiple si frunze de acant.
Zidurile cetatii sunt construite din caramida , piatra de cariera sau din ruinele cetatii romane, ele masurand la baza 3m, iar la varf 1,20 m fiind sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza impingerile pamantului. Intrarea se face prin sase porti, decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig.
Cetatea este impresionanta atat prin elementele decorative, cat si prin frumusetea celor sase porti ale fortificatiei, care sunt unice in toata arhitectura militara europeana. Sursa de inspiratie pentru artisti a fost mitologia antica, decoratia fiind realizata de sculptori ca Johann Konig, Johann Vischer si Giuseppe Tencalla. In totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-au desfasurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei lui Horea si marea unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

Catedrala Romano-Catolica
Ridicata in secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, imbinand armonios elementele romanice cu cele gotice. Edificiul a fost conceput ca o basilica cu trei nave, transept cu trei abside semicirculare, turn peste careu si doua turnuri pe latura de vest, adaugandu-se ulterior doua nave in zona transeptului.
In interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund.
Muzeul Unirii
Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific. Muzeul este adapostit in Cladirea Babilon din 1968, care prin bogatia plastica a fatadelor reprezinta celui mai important monument de arhitectura romantica din oras. La origine cladire cu destinatie militara, cladirea Babilon a fost construita intre 1851-1853. Cladirea are 2 etaje si peste 100 de incaperi unde se afla expozitia de baza, depozitele, biblioteca si laboratoarele de restaurare. Inceputurile institutiei sunt legate de "Societatea de istorie, arheologie si stiinte naturale din judetul Alba", infiintata in 1887, care a inaugurat primul sediu al muzeului in actuala cladire a Scolii generale nr. 3, unde au fost adapostite peste 1000 de piese arheologice si numismatice. Colectia a sporit prin activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni. Aniversarea semicentenarului unirii Transilvaniei cu Romania in 1968 la Alba Iulia, a determinat transformarea si restaurarea cladirii "Babilon", datand din 1853, care va adaposti noi sectii expozitionale, institutia primind numele de Muzeul de Istorie Alba Iulia.
Un nou moment aniversar, cel din 1975, cand la Alba Iulia se celebrau 375 de ani de la prima unire realizata de Mihai Viteazu, si 2000 de ani de existenta a orasului, a prilejuit reorganizarea completa a expozitiei de baza a muzeului, intr-un circuit continuu ce cuprindea parterul, etajul I si II ale cladirii "Babilon", institutia revenind la denumirea de Muzeul Unirii.
In prezent muzeul se afla intr-un amplu proces de reorganizare a expozitiei sale de baza, in 1998, cu ocazia aniversarii celor 80 de ani de la Marea Unire, reusindu-se totodata si deschiderea expozitiei permanente de etnografie, in spatiile adiacente Salii Unirii.
Muzeul cuprinde urmatoarele sectii:

SECTIA PREISTORICA cuprinde salile aflate in zona sudica a parterului cladirii, carora li se mai adauga si antecamera de la etajul I, cuprinzand exponate din perioada mileniilor VII – I i. Chr. In sala consacrata epocii pietrei, vizitatorii pot admira splendida ceramica pictata apartinand culturii Petresti, idoli din lut, unelte din silex si topoare perforate, sceptrul zoomorf din piatra descoperit la Vintu de Jos sau maciuca cvadrilobata de la Sard, alaturi de cateva topoare din arama, care dovedesc prelucrarea timpurie a acestui metal in spatiul intracarpatic al Romaniei. Epoca bronzului (mil. III-II i. Chr.) este ilustrata prin diverse vase sau podoabe gasite in mormintele de tip tumular din Muntii Apuseni, prin vasele cu decor incizat sau canelat apartinand culturilor Wietenberg si Noua cat si prin celebrul depozit de topoare si bratari din bronz descoperit la Ighiel. Pentru prima epoca a fierului, cele mai multe exponate provin din marea asezare fortificata de la Teleac (sec. X-VII i. Chr.), la care se mai adauga si depozitele cuprinzand obiecte din bronz de la Cugir, Zlatna, Fizesu Gherlei, Vintu de Jos. In antecamera aflata la etajul 1 sunt prezentate descoperiri ale unor populatii straine care au convietuit cu triburile geto-dacice, cum ar fi scitii agatarsi sau celtii. Primele sali de la etajul I prezinta Civilizatia Dacica, ajunsa la apogeul sau in sec. I i. Chr. – I d. Chr. Majoritatea exponatelor provin din cetatea dacica de la Piatra Craivii, aflata la mica distanta de Alba Iulia si identificata cu anticul centru Apoulon, din care a fost reconstituit in muzeu un fragment de zid cu blocurile originale. Lor li se adauga si obiecte provenind din cetatile de la Capalna sau Gradistea Muncelului, precum si diverse podoabe, arme si obiecte de harnasament din mormantul princiar de la Cugir sau din mormintele de razboinici de la Blandiana si Teleac.
SECTIUNEA ROMANA a expozitiei, care se deschide cu evocarea razboaielor de cucerire ale Daciei de catre Traian, este una dintre cele mai bogate din muzeu, cuprinzand exponate descoperite in cea mai mare parte in anticul centru roman Apulum si in castrul Legiunii XIII Gemina, ambele situri aflate pe teritoriul actualului oras Alba Iulia. Exponatele din sec. II-III sunt extrem de variate, incluzand: monumente sculpturale si inscriptii din calcar sau marmura, vase din lut confectionate in ateliere locale, precum cele atestate la Apulum sau Ampelum, sau ceramica importata de tip terra sigillata, opaite din lut si bronz, vase din sticla, obiecte de podoaba din bronz si os, elemente de mozaic, o interesanta trusa de instrumente chirurgicale. Deosebite sunt uneltele din lemn descoperite in minele de sare de la Ocna Mures sau in cele de aur de la Rosia Montana . O descoperire de exceptie o reprezinta grupul de inscriptii votive si reprezentari din lut sau piatra gasite in 1989 la Alba Iulia, in ruinele templului lui Liber Pater, care se adauga mai vechilor reprezentari de divinitati greco-romane sau orientale, expuse in sala consacrata vietii spirituale in epoca romana. Urmatoarele sali sunt consacrate prezentarii procesului de formare al poporului roman, dupa ce stapanirea romana se retrasese la sudul Dunarii, iar populatia daco-romana din fosta provincie a trebuit sa suporte trecerea valurilor de popoare migratoare, care au dominat temporar acest spatiu. In vitrine sunt expuse atat obiecte apartinand populatiei autohtone crestine, cum ar fi vase din lut, opaite cu semnul crucii, unelte si obiecte de podoaba, cat si unele obiecte, in special arme si piese de harnasament apartinand razboinicilor migratori. Procesul etnogenezei romanesti se incheie in a doua jumatate a mil. I, dupa asimilarea triburilor slave asezate pe teritoriul carpato-dunarean, etapa bine reflectata in muzeu prin descoperirile din necropola din sec. VII-VIII de la Berghin.
SECTIA MEDIEVALA se deschide cu prezentarea primelor formatiuni politice de pe teritoriul Romaniei, centrul unuia dintre acestea aflandu-se probabil chiar la Alba Iulia, dupa cum o dovedeste marea necropola din sec. IX-X descoperita aici, zeci de vase, obiecte de podoaba din argint, bronz, pietre semi-pretioase, unelte si arme din fier fiind expuse in vitrine. Unele morminte de calareti maghiari din sec. XI reflecta procesul de cucerire al Transilvaniei de catre regatul Ungariei, in vreme ce Moldova si Tara Romaneasca reusesc sa devina state feudale independente. Urmatoarele sali prezinta diverse aspecte ale vietii in perioada feudala, precum dezvoltarea mestesugurilor si comertului, inflorirea centrelor orasenesti transilvanene, in care un rol activ l-au jucat si colonistii sasi. Ultima parte a primului etaj este dedicata luptei domnitorilor romani, deseori legati prin aliante politico-militare, impotriva expansiunii otomane in perioada sec. XIV-XVI, o variata colectie de arme ofensive si defensive fiind expusa in vitrine. Inceputul etajului II este consacrata primei uniri politice a tarilor romane sub Mihai Viteazu, care dupa magistralele sale victorii impotriva turcilor, a infrant opozitia nobilimii transilvanene si a boierimii moldovene, care incercau sa se opuna cutezatorului sau ideal de unire. O atmosfera impresionanta pentru vizitatori este creata prin expunerea de armuri, steaguri si arme, copii de documente si gravuri de epoca, la care se adauga o reconstituire a cetatii Alba Iuliei in care Mihai si-a facut intrarea triumfala la 1 nov. 1599. Urmatoarele sali prezinta dezvoltarea principatului independent al Transilvaniei in sec. XVII, cand Alba Iulia, in calitate de capitala, a jucat un important rol economic, cultural si religios. Mitropolia Ortodoxa, ctitorita de Mihai Viteazu, a sprijinit activitatea tiparnitei in care va fi tiparita in 1648 si prima traducere in romana a Noului Testament. Un exemplar original al cartii, impreuna cu alte tiparituri romanesti din sec. XVII, icoane, cruci din piatra si fragmente de fresca apartinand fostei Mitropolii a Balgradului, subliniaza importanta pe care aceasta institutie a jucat-o in viata romanilor transilvaneni. O sala prezinta instaurarea dominatiei habsburgice asupra Transilvaniei si construirea noii fortificatii in stil Vauban de la Alba Iulia (1714-1738). Marii rascoale a taranimii romanesti de la 1784, conduse de Horia, Closca si Crisan, ii este dedicata o intreaga sala, in care sunt expuse arme, facsimile dupa documente de epoca si o roata de executie, care evoca tragicul sfarsit al martirilor la Alba Iulia.
SECTIA DE ISTORIE MODERNA a expozitiei prezinta cele mai importante momente ale luptei pentru libertate sociala si nationala si pentru unire: activitatea reprezentantilor "Scolii Ardelene" si rolul acesteia in dezvoltarea constiintei nationale a Romanilor, revolutia de la 1848-1849, unirea Moldovei si Tarii Romanesti sub Alexandru Ioan Cuza in 1859, razboiul pentru independenta din 1877. Dupa prezentarea luptei pentru eliberare nationala a romanilor din monarhia austro-ungara, culminand cu actiunea memorandistilor, urmatoarea sala este dedicata participarii Romaniei la primul razboi mondial, in vederea desavarsirii idealului statului national roman unitar. La sfarsitul conflagratiei, uzand de dreptul sau la autodeterminare, populatia romaneasca din fostele imperii tarist si habsburgic a decis unirea cu patria mama. O imagine panoramica a imensei Adunari Nationale de la Alba Iulia acopera un intreg perete al salii dedicate istoricei zile de 1 Decembrie 1918, in care mai sunt expuse drapele tricolore, textul cuvantarii lui Vasile Goldis, ziare de epoca, chiar si aparatul fotografic folosit de Samoila Marza pentru imortalizarea adunarii de la Alba Iulia. Urmatoarea sala evoca impresionantul moment al incoronarii regelui Ferdinand si reginei Maria ca suverani ai Romaniei intregite in catedrala ortodoxa de la Alba Iulia in 1922, precum si aniversarea celor 10 ani de la Unire, care a avut loc tot la Alba Iulia in 1929, in prezenta familiei regale si a liderilor politici. Ultimele sali prezinta viata politica in perioada interbelica, declinul democratiei in perioada premergatoare razboiului si tragica dezmembrare a tarii in anii ’40, cand parti din Transilvania, Bucovina si Basarabia au fost incorporate cu forta de Ungaria si U.R.S.S. Dictatura meresalului Antonescu si participarea Romaniei la cel de-al doilea razboi mondial incheie expozitia istorica a muzeului.
Catedrala Reintregirii
Catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Incoronarii, constituie expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918.
Arhitectura sa, inspirata din biserica domneasca din Tirgoviste, se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati.
Constructie impunatoare, ridicata intre 1921-1923, dupa planurile arhitectului D.Ghe. Stefanescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost incoronati suveranii Romaniei Mari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtand si numele de Catedrala Incoronarii.
Edificiul are forma de cruce greaca inscrisa, cu un pridvor deschis, in interior se patrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unitati de boltire in segment de arc de cerc, un naos ingust si altar. Decoratia pictata in fresca este realizata in spiritul iconografiei traditionale de catre Constantin Petrescu. De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor Romaniei Mari - regele Ferdinand I Intregitorul si cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia istorica a edificiului. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentand aceleasi motive decorative de inspiratie brancoveneasca. Ansamblul este dominat de un turn -clopotnita, inalt de 58 m, terminat in forma de cupola sprijinita pe coloane.In prezent aici se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.


Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse bibliografice:
1.Predescu Lucian, ’’Enciclopedia Romaniei’’, Ed. Saeculum, Bucuresti, 2002, pag. 108 – 121, pag. 164 – 180;
2.Alexandru Popa, ’’ Monumentele patriei noastre – Alba Iulia’’, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1962, pag. 23 – 40;
3.*** ’’Judetul Alba Iulia’’, Ed. Sport – Turism, Alba – Iulia, 1968, pag. 11 – 30, pag. 31 – 42, pag. 87 – 100.


Judetul Bacau

CUPRINS:
1.Cadru Natural
1.1Asezare
1.2Populatie
1.3Administratie
1.4Relief
2.Istorie
3.Economie
3.1Resurse naturale
3.2Industrie
3.3Agricultura
3.4Transporturi
4.Educatie
5.Cultura si Arta
5.1Biblioteca Judeteana
5.2Casa memoriala ‘’George Bacovia’’
5.3Teatrul de animatie
5.4Filarmonica Mihail Jora
5.5Complexul Muzeal ‘’Iulian Antonescu’’
5.6Casa memoriala ‘’Ion Borcea’’
5.7Observatorul Astronomic
6.Atractii Turistice
6.1Slanic Moldova
6.2Targu Ocna
6.3Buhusi
6.4Darmanesti
6.5Onesti
6.6Biserica de la Borzesti
6.7Biserica Precista
6.8Manastirea Runc
6.9Biserica sf. Ioan
6.10Biserica sf. Varvara
6.11Manastirea Raducanu
6.12Rezervatie Naturala ‘’ Padurea de Pini’’
6.13Cimitirul Evreiesc
6.14Izvoare de apa minerala
6.15Palatul Ghica
6.16Hanul de la Gura Orbicului
6.17Curtea Domneasca de la Bacau
6.18Biserica Curtii Domnesti de la Bacau
7. Bibliografie


CADRU NATURAL
Asezare judetul Bacau este unul dintre cele 41 de judete ale Romaniei. Este situat in estul tarii si se intinde pe o suprafata de 6606 km2. Este traversat de trei cursuri de rauri importante : Siret, Bistrita, Trotus. Este situat intre paralela 45 latitudine nordica, si la est de Carpatii Orientali. Este strabatut de drumurile europene E85 si E57, artere de circulatie europene si nationale ce fac legatura cu Bucurestiul, cu nordul tarii, precum si cu Transilvania.Pe cale feroviara legaturile nationale si internationale se realizeaza prin reteaua CFR.
Pe cale aeriana, Bacaul dispune de un aeroport international a carui aerogara destinata transportul de marfa si persoane, asigura curse regulate catre diferite destinatii nationale si europene.

Populatie : peste 180 000 locuitori. Densitatea medie a populatiei in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din populatia judetului.
Din punct de vedere administrativ, judetul cuprinde 3 municipii: Bacau, Onesti, Moinesti , 5 orase: Buhusi, Comanesti, Darmanesti , Targu Ocna, Slanic-Moldova si un numar de 79 de comune. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta.
Relief variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret.

ISTORIE
Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti . Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc.
Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei.
Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind mentionat in Documentul lui Iuga Voda. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze. In arhivele vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si in alte documente latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Marele istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea orasului Bacau deriva de la straslavul Bac = Zimbru, bour, taur, ceea ce denota ca pe aceste meleaguri au fost intinse paduri in care traiau turme de zimbri.

ECONOMIE
Judetul Bacau este bogat in resurse naturale cum ar fi: petrol : Moinesti, Comanesti, Zemes, Darmanesti, Oituz, carbune : Comanesti, sare : Tg. Ocna si materiale de constructie.
Din punct de vedere al dezvoltarii pe plan industrial, judetul Bacau, ocupa al cincilea loc intre judetele tarii, realizand 4% din productia totala a Romaniei. Deasemenea ocupa un loc important in producerea cauciucului sintetic, acidului sulfuric, sodei caustice, produselor petroliere etc. Dupa declinul inregistrat in toate domeniile in anul 1990, incepand cu anul 1993 productia industriala a inceput sa fie stabila urmata de o continua dezvoltare. Industria petrolului este una din ramurile cele mai importante ale industriei judetului Bacau prin cele doua rafinarii importante de la Onesti si Darmanesti.
Agricultura judetului Bacau dispune de o suprafata de 320.597 ha
Padurile , care ocupa o suprafata de 267.000 ha, reprezinta una din bogatiile cele mai mari ale judetului.
Reteaua de transport cuprinde cai ferate, artere rutiere si aeriene. Lungimea totala a retelei de cale ferata este de 226 km ( 191km electrificata), cu o buna repartitie geografica. Reteaua de artere rutiere are o lungime de 2.301 km. Traficul aerian este asigurat prin Aeroportul Bacau.

EDUCATIE
Universitatea Bacau s-a dezvoltat continuu in cei peste 40 de ani de existenta, fiind in prezent una din institutiile de invatamant superior respectate in peisajul universitar romanesc prin dimensiunile ei, profesionalismul angajatilor ei, prin paleta larga de oportunitati care le ofera tinerilor ce vor sa se specializeze intr-un anumit domeniu.

Universitatea ,,George Bacovia" infiintata in 1992 reprezinta in prezent un reper pentru invatamantul superior din regiune.

Colegiul National "Gheorghe Vranceanu’’ infiintat in 1961 s-a afirmat ca una din cele mai prestigioase institutii de invatamant atat la nivel local cat si national.

Colegiul National "Vasile Alecsandri" un profil inalt in peisajul invatamantului bacauan, se recomanda prin traditie si performante.

Colegiul Economic"Ion Ghica" este sigurul liceu cu traditie economica din judet si chiar din zona.

CULTURA si ARTA
Renumele Bacaului se confirma, pe plan cultural, atat prin personalitatile pe care le-a dat in diferite domenii, cat si prin proiectele culturale pe care le-a sustinut de-a lungul anilor. Cadrul cultural al municipiului Bacau cuprinde toate institutiile necesare dezvoltarii corespunzatoare acestei laturi umane.

Biblioteca Judeteana
In 1893 iunie 27 Societatea Cultura infiinteaza, prima biblioteca publica din Bacau,cu aproximativ 2000 de volume obtinute prin donatii. Bibliotecii i s-a atribuit numele de Biblioteca Judeteana „Costache Sturdza”. In prezent, aproxiamtiv 500.000 de volume constituie fondul bibliotecii.

CASA MEMORIALA GEORGE BACOVIA
Casa memoriala George Bacovia este punctul de inceput al oricarui itinerar cultural bacauan. In imediata vecinatate a monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa isi imbraca ferestrele in reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit de exegeti in multiple ipostaze stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca si de simplii iubitori de poezie, George Bacovia - desi disparut dintre noi de aproape o jumatate de secol, face parte din viata noastra.

Teatrul Municipal Bacovia - Teatrul de animatie
In 1848, bacauanii isi trimit reprezentantii de pe scena lumii pe scena teatrului. In ziua de 20 ianuarie are loc prima reprezentatie teatrala in interpretarea unui grup de tineri bacauani. Acesta traditie este confirmata in prezent prin calitatea actului scenic.

Filarmonica Mihail Jora
Filarmonica "Mihail Jora" din Bacau a luat fiinţă acum patru decenii. Exprimată prin concerte simfonice saptamanal, concerte camerale, recitaluri instrumentale, concerte vocal-simfonice, concerte educative pentru elevi şi studenţi. Acestora li se adauga concerte extraordinare, in care sunt invitati interpreti romani si straini de notorietate internationala. Sub conducerea artistica a dirijorului Ovidiu Balan, Filarmonica "Mihail Jora" a efectuat in repetate randuri turnee in Germania, Italia, Olanda, Rusia, Luxemburg, Grecia, Franta, Spania etc. In prezent, orchestra Filarmonicii "Mihail Jora" din Bacau poate fi comparata in plan axiologic cu cele mai valoroase orchestre din Romania.

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu"
Complexul Muzeal `Iulian Antonescu` Bacau este o institutie de cultura, avand drept profil de activitate cercetarea, achizitionarea, tezaurizarea, conservarea, restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural de istorie, arta, etnografie ale poporului roman si cu deosebire a zonei central-vestice a Moldovei si a judetului Bacau.

Complexul Muzeal de Stiintele Naturii "Ion Borcea"
Prin Decizia nr.284 din 15 mai 1969 se infiinteaza Muzeul Judetean de Stiinte ale Naturii cu sediul in municipiul Bacau, prin scindare din cadrul Muzeului Judetean Bacau. Incepand cu data de 07 iunie 1993 se schimba denumirea Muzeului de Stiintele Naturii in Complexul Muzeal de Stiintele Naturii "Ion Borcea" , dupa numele savantului naturalist nascut la Buhoci (langa Bacau) si avandusi caminul, devenind astazi casa memoriala, la Racova. Odata cu cresterea zestrei patrimoniale, formarea cadrelor de specialisti si atragerea unor colaboratori de prestigiu, din cele mai diverse sfere ale cercetarii stiintifice predominant biologice sau diversificat sectiile muzeului.
Era omului atragea atentia in legatura cu impactul civilizatiei asupra ecosistemelor, Stiinta si conditia umana punand in discutie conditia umana si calitatea vietii, Ecologia si protectia ecosistemelor (10 editii). Volumele acestea, sectiile infiintate si dezvoltate in raport cu noile achizitii stiintifice au marcat de asemenea evolutia muzeului pana la stadiul de complex muzeal.

Casa memorială "Ion Borcea" de la Racova
Casa memoriala "Ion Borcea" este situata in comuna Racova, judetul Bacau. Savantul Ion Borcea (1879-1937) si-a dedicat viata cunoasterii ecosistemelor marine, fiind de asemeni, fondatorul oceanografiei romanesti si a Statiunii de Cercetari Maritime de la Agigea.
Expozitia de la casa memoriala prezinta aspecte ale vietii si activitatii sale, expozitii si piese autentice de mobilier.
Imobilul de Racova, a fost donat de Eufrosina Borcea, sora savantului Ion Borcea, Comitetului Judetean pentru Cultura si Arta Bacau.

OBSERVATORUL ASTRONOMIC
Infiintat la 30 noiembrie 1976, observatorul astronomic este sectie a Muzeului Judetean de Stiintele Naturii si ofera un prim pas spre deslusirea misterelor universului. Plasat in spatiul turnului de apa din strada Trotus, observatorul pune la dispozitia celor interesati expozitia de baza, a telescopul, lunete, un cronograf si un astrograf.

ATRACTII TURISTICE
SLANIC MOLDOVA Supranumita si "Perla Moldovei", statiunea Slanic Moldova este amplasata la o altitudine de 530 m pe versantul estic al Carpatilor Rasariteni, intr-o depresiune strabatuta de Paraul Slanic.
Are un climat de tranzitie, intre climatul dealului si cel subalpin, cu veri racoroase si ierni blande, cu o temperatura medie anuala de 7,4 grade Celsius. aerul este bogat in ioni negativi si aerosoli rasinosi.
Celebra statiune balneoclimaterica beneficiaza de variata bogatie a celor peste 20 de izvoare de ape minerale carbogazoase dar si de microclimatul de salina (Salina Targu Ocna). Pentru cura interna cu apa minerala se recomanda izvoarele nr.l, nr.8 si 8 bis (aflate in acelasi pavilion) si izvoarele nr. 1 bis, nr.3 si nr. 10 (aflate intr-un alt pavilion). Aici exista instalatii pentru bai calde in cada cu apa minerala, instalatii pentru terapie respiratorie (aerosoli si inhalatii), electroterapie si hidroterapie, bazine pentru kinetoterapie, mofete, instalatii pentru tratamentul anumitor boli vasculare periferice, si pentru gimnastica medicala. Pacientii pot ajunge cu autocarul la Targu Ocna (18 km), unde exista un sanatoriu balnear subteran, cu un microclimat de salina. Statie de imbuteliere a apei minerale. Statiunea dispune de numeroase hoteluri si vile, de un complex sanatorial, etc. Varriate locuri de recreare sunt oferite celor aflati in statiune (sali de spectacole, sali de jocuri, terenuri de sport, popicarie, discoteca etc.).
TARGU OCNA Targu Ocna este un oras din judetul Bacau, Moldova, Romania. Are o populatie de 13.598 locuitori. Aflata la confluenta raurilor Trotus si Slanic, la 14 km de municipiul Onesti.
Zona deosebit de pitoreasca, aflata la contactul dintre Carpati si Subcarpati, statiunea montana va ofera un mediu deosebit de bun pentru tratamentul balnear si balneoclimateric, punand la dispozitia turistilor izvoare cu apa minerala tamaduitoare si climat de salina deosebit de favorabil tratarii afectiunilor asmatice si sali de tratament in mina Salina. Statiunea este renumita datorita minelor de sare exploatate inca din Evul Mediu, intr-una din ele a fost amenajat, la o adancime de 130 m, un sanatoriu balnear, cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii procentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de pentru tratament in microclimat de salina.
BUHUSI este un oras din judetul Bacau, Moldova, Romania. Are o populatie de 18.980 locuitori. Numele localitatii deriva din numele familiei boieresti Buhus care stapanea aceste locuri in jurul anului 1800.
DARMANESTI este asezat in partea de vest a judetului Bacau, in depresiunea intramontana Comanesti-Darmanesti, din grupa centrala a Carpatilor Orientali pe vaile Trotusului si Uzului, cuprinzand si zona de confluenta a celor doua rauri. Din aceasta zona se deschide si un traseu rutier transcarpatic prin pasul Uzului, care unea si in trecut valea Trotusului cu valea superioara a Oltului.
ONESTI este un oras din judetul Bacau, Moldova. Orasul are o populatie de 51.681 locuitori. Localitatea Onesti a fost fondata pe 14 decembrie 1458. In 1965 numele orasului este schimbat la Gheorge Gheorghiu-Dej, iar in 1990, dupa revolutia anticomunista, este schimbat inapoi la Onesti. Onestiul este situat in Depresiunea Tazlau-Casin, la o altitudine de 175 m. Pozitia geografica este 46°13'N (latitudine) si 26°47'E (longitudine). Oameni celebri din Onesti: Nadia Comaneci.
Biserica de la Borzesti are ferestre mari la pronaos, realizate in stil gotic, doua bolti realizate pe sistemul de arcuri si pandative ce caracterizeaza stilul moldovenesc, dar nu are turla.

Biserica Precista Inaltata in memoria Mariei de Mangop, de Alexandrel Voda si ruinele curtii Domnesti sunt o mãrturie a epocii lui Stefan cel Mare. Monument istoric medieval, a fost construita intre 1490-1491 la initiativa fiului lui Stefan cel Mare - Alexandru (Alexandrel Voievod). Ruinele au fost amenajate muzeistic in 1973 si sunt o dovada vie a maiestriei constructorilor moldoveni ai secolului al XV-lea. Biserica Precista a fost zidita la 1491 de Alexandru, fiul si asociatul la domnie al lui Stefan cel Mare. Biserica, din caramida aparenta, este tipica pentru seria ctitorilor domnesti din acea epoca. Lacasul a fost reparat de domnitorul Vasile Lupu (1641), care o si inchina la ctitoria sa de la Iasi, manastirea Trei Ierarhi. In aceeasi incinta se pastreaza si ruinele palatului domnesc in care a locuit amintitul Alexandru-Voda. La decorarea acestui lacas nu a mai fost folosita teracota smaltuita, element comun tuturor bisericilor datand de pe vremea lui Stefan cel Mare. Face parte, alaturi de Curtea Domneasca si Turnul-locuinta, din Complexul Medieval. Pictura refacuta în anul 1854. Biserica a fost restaurata în anii 1912, 1919, 1925, 1973 si 1989. Azi se pastreaza o lespede funerara din 1496 cu decoratii.

Manastirea Runc Biserica veche, ridicata in timpul domniei lui Stefan cel Mare, a fost daramata si, in locul ei, boierul lonascu Isacescu a zidit in 1760 un nou lacas in stil moldovenesc care se pastreaza si astazi. A suferit, in perioada 1980-1990, numeroase restaurari, fiind si pictata in acelasi timp.

Biserica sf. Ioan A fost inaltata intre 1802 si 1812, de catre loan Mocanu si preotul loan Moisa. Pictura sa interioara reprezinta stilul bizantin si a fost realizata in doua etape, 1922-1931 si 1969-1970. in primele decenii ale sec. XIX, cand inca nu aparusera scolile publice, preotii acestei biserici ii invatau pe copiii de targoveti sa scrie si sa citeasca.

Biserica sf. Varvara ctitorie a celor ce muncesc in mina, sapata in sare la adincimea de 240m, te cheama sa treci prin inaltele porti bisericesti de la intuneric spre lumina credintei. Aplicele, marele candelabru, chinoavale si alte obiecte de cult sunt taiate din sarea muntelui. Dreapta, cu volute elegante, cu sclipiri de aur stins, te primeste catapeteasma.
In sanatoriul amenajat la 130 m adancime, in salina, se trateaza cu maxima eficienta boli asmatiforme, maladii provocate de poluare, sindromul de suprasolicitare, nevroze. In cadrul sanatoriului subteran se face tratament antireumatic. Conditiile de tratament sunt deosebite, pacientii beneficiind de asistenta medicala, de baza materiala pentru desfasurarea de activitati sportive.

Manastirea Raducanu construita de catre Radu Racovita (1664), detine sculptura si pictura de mare valoare artistica. Aici se afla mormantul lui Costache Negri (1812-1876), mare carturar si revolutionar patriot.
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastire ridicata in anul 1664 de marele logofat Nicolae Buhus. A fost refacuta si impodobita în 1762 de marele logofat Radu Raducanu Racovita. Este realizata in stilul barocului tarziu moldovenesc. Pictura si sculptura catapeteasmei sunt de mare valoare. In incinta manastirii se afla mormantul lui Costache Negri.

Rezervatie Naturala ’’ Padurea de Pini’’ Pe versantul de S.E. al Dealului Osoiu, chiar deasupra orasului Moinesti, a partii lui centrale, se gaseste o frumoasa padure de pini negru care reprezinta o plantatie facuta de Societatea petroliera "Steaua Romana" in anul 1930, pentru a stabiliza alunecarile de teren din zona si unde astazi se gaseste o frumoasa zona de agrement a orasului, complexul turistic "PADUREA DE PINI", cu restaurant, bar, crama si cu spatii de cazare pentru turisti (vile si casute).
Pe versantii de Sud si SV ai Dealului Osoiu sunt plantatii mai tinere de pini care s-au facut dupa 1950 si care dau un aspect placut zonei orientate spre "Schela Moinesti", fata de versantii dinspre NE si N ai Dealului Osoiu, unde s-au facut in secolele trecute despaduriri.

Cimitirul Evreiesc prezenta evreilor in Moinesti este atestata din anul 1740 si 1748, pe baza inscriptiilor de pe unele pietre funerare, din cimitirul evreiesc. Astfel, pe o piatra tombala a rabinului Dov ben Iehuda este inscris anul 1740. Arhitectul E. Arnet, care a fost in anul 1960 la Moinesti, a descoperit in cimitir pietre funerare datand din anii 1748 si 1787. Existenta cimitirului evreiesc este documentul cel mai autentic al existentei si continuitatii populatiei evreiesti in aceasta localitate.
Cimitirul este asezat pe o colina, la poalele muntelui Osoi. Centrul cimitirului era locul rezervat evreilor mai instariti, rabinilor si altor personalitati. Pe pietrele funerare se pot citi numele veteranilor de razboi evrei care au luptat pentru Independenta Romaniei si din primul razboi mondial. In cimitir nu exista capela ci doar o casuta a paznicului si o mica magazie cu obiecte funerare.

Izvoare cu apa minerala folosite in scopuri terapeutice Numeroase izvoare minerale se gasesc in zona orasului Moinesti, ele constituind o adevarata "comoara" neglijata care ar putea atrage turistii din tara si strainatate. Marturie sunt izvoare cu ape minerale folosite in scopuri terapeutice din parcul "Baile minerale".
Se gasesc izvoare clorosodice la Lacacesti, Schela Moinesti, Lunca si izvoare sulfuroase si feruginoase la "Parcul Baile Minerale" - Moinesti si Lucacesti (pe versantul Nordic al Dealului Osoiu). Sunt consemnate 10 izvoare in Moinesti si 3 in Lacacesti.
Datorita valorii deosebite ale acestor izvoare minerale, orasul Moinesti a figurat in mod oficial (1934) printre statiunile balneoclimaterice din Romania.
Apele minerale din Parcul Bai - Moinesti sunt indicate:
1. Cura interna: in afectiuni gastrointestinale, hepato-biliare, diabet simplu, guta, litiaza renala, etc.;
2. Cura externa: in afectiuni ale ochilor - inflamatii, afectiuni reumatismale, artroze, spondiloze, afectiuni ale nervilor periferici, reumatism articular, unele afectiuni ginecologice, etc.;
3. Cura mixta: inhalatii sau aerosoli si gargariseli in afectiuni ale cailor respiratorii superioare: laringite, faringite, amigdalite cronice, etc.;
Indicatii generale: afectiuni ale tubului digestiv si glandelor anexe, afectiuni ale aparatului locomotor, reumatismale, boli de nutritie (diabet, guta etc.), sistemul nervos periferic, tratament pentru ochi - inflamatii de mucoase.

Palatul Ghica De la a doua jumatate a sec. 18, inaite a fost domeniu familiei Ghica care a ramas in zona pana la mijlocul sec. 20. Palatul Ghica (acum casa si muzeu local), parcul din fata muzeului si statia ferata sunt marturii ale formarii prezente a orasului.

Hanul de la Gura Orbicului - Monument istoric si de arhitectura laica. Constructie din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea de tip rates ,han postal fortificat - se numara printre cele mai bine pastrate hanuri moldovenesti, realizat din caramida. A jucat un rol important pe drumul comercial de pe V. Bistritei. Aici poposeau carele ardelenesti si moldovenesti incarcate cu marfuri.

Curtea Domneasca de la Bacau - Casa domneasca a fost descoperita in urma primei campanii de sapaturi, iar urmele de civilizatie materiala au dus la concluzia ca edificiul a fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XV-lea. S-a constatat ca elementul principal al ansamblului, casa, a fost construit din piatra bruta, folosindu-se ca liant un mortar de var hidraulic. Casa are un plan rectangular, avand dimensiuni la exterior de 17,90 X 8,50m. Din intreaga cladire se mai pastreaza doar pivnita, compusa din doua incaperi. Incaperea mare are patru stalpi dispusi pe axul longitudinal, cu rol in sustinerea arcelor de bolta. Se presupune ca bolta beciului a fost construita din caramizi. In peretele de rasarit se afla doua nise gemene incadrate de arce din caramida, cu rol in iluminarea incaperii. Cea de a doua incapere, camera scarilor, adapostea 11 trepte de lemn. Comunicarea dintre incaperi se realizeaza printr-un arc, al carui ancadrament de piatra, finisat neingrijit, este in contrast cu zidaria peretelui in care a fost montat.
Incaperile au fost acoperite printr-o bolta. Sapaturile arheologice au scos la iveala un inceput de bolta care acoperea suprafata ultimei platforme a scarii. Aceasta bolta avea axul median perpendicular pe peretele de sud. Astazi se mai observa urma primei asize a acestei bolti, situata deasupra treptelor, pe peretele de nord si pe cel despartitor, la inaltimea de 1,76m de la urma primei trepte. Podeaua beciului se afla la 4,20m sub nivelul actual de calcare, iar grosimea zidurilor exterioare era la sud de 1,50m, la est si nord de 1,13m, iar a vest de numai 1,05m. In ultimul strat arheologic, printre resturi carbonizate ale unui incendiu si printre daramaturi, a fost descoperit un dinar emis in 1517 de Ludovic al II-lea al Ungariei.
Turnul-locuinta este situat la sud-est de Casa Domneasca si a fost construit din piatra de cariera, ca liant fiind folosit un mortar de var, nisip si carbune de copac. Are un plan dreptunghiular cu dimensiunile de 12,80 X 10,80m. Zidul exterior are o grosime de 1,40m si coboara pana la 3,75m, iar pe latura de est a edificiului se afla o cale de acces, cu garlici, din zid, prevazuta la randul ei cu 9 trepte din piatra legata cu mortar, care asigurau coborarea in beciul constructiei. In interior se pastreaza bazele celor doi stalpi de piatra despre care se presupune ca ar fi sustinut bolta de caramidă a beciului. Cei doi stalpi erau dispusi axial, la o distanta de 2,70m unul de celalalt, si aveau dimensiunile de 1,10 X 1,05m, avand in sectiune forma aproximativa a unui patrat. Sapaturile arheologice au scos la iveala un strat de resturi carbonizate, ceea ce atesta ca si aici a avut loc un incendiu. Turnul avea probabil rolul de a supraveghea intreaga zona central-estica a orasului si drumul comercial de pe Valea Siretului.
Biserica Curtii Domnesti de la Bacau a fost ridicata de Alexandru Voievod si sfintita la 1 ianuarie 1491, cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Construita din piatra de cariera si caramida, ea se incadreaza stilistic arhitecturii de cult din epoca lui Stefan cel Mare. Edificiul descrie un plan triconc, cu turla pe naos si cu un pronaos supradimensionat in largime. Pronaosul largit, de plan patrat, are intrarea pe vest si este acoperit de o calota sferica sprijinita pe pandantivi si arcuri. Atat absidele laterale ale naosului, cat si absida altarului sunt semicirculare in interior si rectangulare in exterior. Absida altarului este flancata de nisele proscomidiei si diaconiconului.
Ferestrele sunt taiate in grosimea zidurilor, atat naosul cat si pronaosul fiind luminate de cate doua ferestre pe peretii de nord si de sud. Pentru a asigura soliditatea edificiului, mesterii au ridicat biserica cu ziduri groase si au construit doi contraforti laterali la intalnirea absidelor laterale cu absida altarului. Naosul este acoperit de turla moldoveneasca cilindrica, care se sprijina si ea pe arcuri si pandantivi. La exterior, turla are opt fete, fiind asezata pe o baza de sectiune patrata, din zidarie de piatra, din caramidă, care este stelata in 12 colturi. Biserica are trasaturile caracteristice stilului stefanin : proportii bine distribuite, aspect de elansare. De-a lungul timpului, ea a cunoscut mai multe reconstructii si chiar interventii care i-au denaturat infatisarea anterioara.
In ceea ce priveste pictura interioara, ea a fost executata pentru prima data in 1854, in tempera. In prezent, biserica este impodobita cu frescele lui Constantin Apostol, pictor bacauan. Pardoseala din epoca lui Stefan, descoperita partial odata cu lucrarile din 1935, era alcatuita din caramizi smaltuite. Ele erau asezate pe muchie si formau un desen in zigzag. Smaltul este prezent numai pe partea vizibila si are nuante de verde, galben si brun. In interiorul bisericii au fost descoperite in 1911 doua pietre de mormant, una datand din 1494 si o a doua din 1636 .



Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse - Bibliografie:

1.*** ’’ Judetul Bacau’’, Ed. Sport – Turism, Bacau, 1967, pag. 11-30, pag. 32 – 50, pag. 98-110, pag. 222 – 248;
2.Artimon al., Mitrea I., ‘’Baca. Resedinta domneasca’’, Ministerul Culturii – Directia Muzeelor si Colectiilor, Bacau, 1996, pag. 150-267;
3.Aur Nicu I., Murariu I., ‘’Bacau – ghid de oras’’, Casa editoriala pentru Turism si Cultura ‘’Aleona’’, Bucuresti, 1992, pag. 15-25, pag. 47-50, pag. 132-189.




Judetul Brasov

CUPRINS:
1. Istoria orasului

1.1. Brasovul in Evul Mediu
1.2. Secolul XVII-lea – prima jumatate a secolului al XIX-lea
1.3. A doua jumatatea a secolului al XIX-lea – inceputul secolului al XX-lea
2. Detalii geografice
3. Etnii
4. Portul popular
5. Educatie
6. Activitati sportive
7. Cultura

7.1. Graficieni-stenografi
7.2. Scriitori
7.3. Sculptori
7.4. Galerii de arta
7.5. Mituri si legende
8. Brasoveni celebri
9. Cladiri si monumente

9.1. Centrul vechi
9.2. Monumente istorice
9.3. Locuri de vizitat
9.4. Schei
9.5. Monumente istorice
10. Cazare
10.1. Hoteluri
10.2. Pensiuni
11. Evenimente anuale
11.1. Evenimente cultural-traditionale din judetul Brasov
11.2. Cerbul de aur
11.3. Junii
11.4. Targul mesterilor populari
11.5. Zilele Brasovului
12. Recreere
13. Unde mancam?

13.1. Restaurante
13.2. Baruri si cafenele
13.3. Pizzerii
13.4. Fast-Food
13.5. Patiserii si cofetarii
14. Entretaiment
14.1. Cluburi
14.2. Cinematografe
14.3. Teatre
15. Harta
16. Bibliografie



1. Istoria orasului
1.1. Brasovul in Evul Mediu
Brasovul este atestat documentar in anul 1234 in Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ si eclesiastic al Tarii Barsei.
In secolul al XIV-lea, burgul era concentrat in jurul pietei principale si al bisericii parohiale, Biserica Sfinta Maria, cunoscuta ca Biserica Neagra.
Inca din prima jumatate a secolului al XIV-lea erau conturate doua artere principale: Strada Manastirii si Strada Portii. In evul mediu, zona locuita din Cetate se oprea la limita formata de Ulita Calugaritelor (astazi Michael Weiss), orasul extinzandu-se spre 1600, pana la limita zidurilor dinspre actualul Hotel Aro. Asezarea era impartita in patru cartiere: Portica - spre sud-est, Corpus Christi- spre sud-vest, Petri - spre nord est si Catharina - spre nord-vest. In afara Cetatii existau totodata trei suburbii. „Brasovul Vechi“ s-a dezvoltat in jurul bisericii Sf. Bartolomeu, ingloband asezarea de langa dealul Sf. Martin. Spre est, cartierul Blumana, cu capela Sf. Barbara, era locuit in principal de secui. Spre sud-vest se gaseste vechiul cartier romanesc al Scheilor Brasovului.
Evenimentele istorice puncteaza evolutia fortificatiilor cetatii: daca in 1421, orasul este devastat, intreg sfatul fiind dus in robie, incursiunea turceasca din 1432 nu-l mai poate cuceri, sistemul de aparare era suficient de puternic pentru a rezista asediilor. Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei in 1441 si guvernator al Ungariei in 1446, contribuie in mod substantial la dezvoltarea sistemului defensiv, care este amplificat pana in 1646. Centura de fortificatii a facut din Brasov unul dintre cele mai intarite orase medievale din Transilvania. Sistemul de aparare al Cetatii era completat cu fortul de pe Dealul Straja si cu cele patru turnuri de observatie extra-muros: Turnul Negru si Turnul Alb; celelalte doua turnuri existau pe latura de sud, pe versantul dinspre oras al muntelui Tampa in dreptul Bastioanelor Tesatorilor si Postavarilor.

1.2. Secolul al XVII-lea – prima jumatate a secolului al XIX-lea
Intre 1639 si 1641, fortificatiile Brasovului sunt amplificate in partea de nord a orasului cu mai multe randuri de curtine si santuri de aparare. Construirea Bastionului Aurarilor in 1646 incheie lucrarile la sistemul defensive. In 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brasovului afecteaza majoritatea constructiilor importante din Cetate. Refacerea orasului se desfasoara cu greutate, iar reconstruirea edificiilor distruse se face in concordanta cu noile stiluri: baroc, rococo, clasic. Cel mai reprezentativ edificiu baroc, Biserica romano-catolica Sfintii Petru si Pavel, este construit intre 1776-1782. Fortificatiile medievale, devenite anacronice, sunt lasate in paragina. Castiga in schimb insemnatate Cetatuia de pe Dealul Straja, al carei sistem defensiv este adus la zi de imperiali. In 1737 Piata Sfatului este pavata cu piatra. In 1736 se construieste o sosea spre Tara Romaneasca prin pasul Timis. In aceasta perioada Brasovul ramane un oras mestesugaresc, existand peste 1227 de ateliere.
Sfarsitul secolului al XVII-lea si prima jumatate a veacului urmator inseamna totodata si epoca de inflorire a comertului romanesc la Brasov, antrenand miscarea de emancipare intelctuala si nationala ce va culmina in Transilvania in contextul evenimentelor de la 1848. Ca urmare a desfiintarii privilegiilor sasilor de catre imparatul Iosif al II-lea (1780-1790), portile Cetatii sunt deschise pentru negustorii romani din Schei sau din Tara Romaneasca, dar si pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei.
Intre 1784 si 1787 este construita Biserica ortodoxa greaca Sf. Treime de pe actuala Strada George Baritiu din daniile bogate ale negustorilor romani si greci, dar si ale boierilor Brancoveni, Vacaresti, Sutu, Mavrocordat din Tara Romaneasca, aflati in pribegie la Brasov. In 1835 este infiintata Casina romana ca loc de intalnire pentru negustori. Intre membrii sai figureaza elita intelectuala si culturala romaneasca a Brasovului, intemeietorii "Gazetei de Transilvania" - George Baritiu, Iacob si Andrei Muresianu. Prosperii negustori romani stabiliti in Cetate cumpara case vechi sasesti, sau isi construiesc, resedinte impozante in stilurile epocii. Curentul dominant in arhitectura Brasovului din aceasta perioada este neoclasicismul.

1.3. A doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea
Transformarea dintr-un oras medieval intr-un oras modern a impus extinderea pe laturile de nord-est (inspre Brasovul Vechi si Blumana) si vest (inspre Schei), prin demolarea centurii fortificate a orasului care a inceput in anul 1857. Vechile santuri de aparare, iazurile si baltile au fost umplute, s-au ridicat cladiri publice si administrative, scoli, cazarmi si vile, s-au amenajat parcuri si promenade.


2. Detalii geografice
Situat in sud-estul Transilvaniei, Brasovul este inconjurat din trei parti de munti.
Climatul este temperat continental cu o vreme racoroasa si umeda.
Temperatura medie: 7.6°C.
Vara dureaza aproximativ 50 de zile pe an ca si iarna.
Temperatura obisnuita vara: 22°C–27°C.
Temperatura obisnuita iarna: -10°C-2°C.
Umiditatea in aer: 75%.
Media cantitativa a precipitatiilor este de 600-700 mm/m˛.
Vantul bate, de obicei, dinspre vest si nord-vest cu viteza cuprinsa intre 1.5 si 3.2 m/s.

Nu departe de oras, turistii pot escalada cei mai inalti muntii din Romania:
Muntii Fagaras: in partea centrala a Carpatilor Meridionali intre raurile Dambovita si Olt. Creasta principala nordica cu 140 de varfuri peste 2000m alt., din care sase depasesc 2500m (Moldoveanu – 2544m, Negoiu – 2535m, Vistea Mare – 2527m, Caltun – 2522m, Vanatoarea lui Buteanu – 2506m, Dara – 2500m). In sud sunt culmi si masive montane cu inaltimi mai mici (Iezer – Papusa, Ghitu, Frunti, Cozia).

Muntii Bucegi: situat in estul Carpatilor Meridionali; alcatuit din conglomerate, calcare; relieful se impune prin masivitate; sir de varfuri de peste 1000m (Caraiman – 2384m, Costila – 2498m, Jepii mici – 2143m, Jepii Mari – 2072m, Furnica – 2103m); cu o fauna si o vegetatie spectaculoasa.

Muntele Tampa: este simbolul Brasovului. O frumoasa destinatie turistica, varful muntelui (995 m) ofera o panorama extraordinara a Brasovului vechi.

Muntele Postavarul: situat in Carpatii Curburii cu varful Cristianu Mare – 1799m; alcatuit din calcare, conglomerate, gresii, marne; cea mai buna destinatie de schi din Romania si un loc potrivit pentru a studia diferite plante si animale salbatice ca ursii si cerbii.

Muntii Piatra Craiului: aflati la 25 de kilometri distanta de Brasov in estul Carpatilor Meridionali intre vaile Barsa si Dambovita; varfuri ascutite (Pietricica-Timbalul Mic – 2198m, Timbalul Mare – 2148m, Turnu – 1923m, Piatra Mare – 1816m); au fost declarati rezervatie naturala. Puteti admira aici vegetatie montana rara sau doar escalada varfurile sale spectacol.


3. Etnii
Conform Institutului National de Statistica din 2002, rezulta ca, in judetul Brasov, principalele etnii, in afara populatiei majoritare romanesti (514161 persoane), sunt urmatoarele:
- Maghiari: 50956 persoane;
- Tigani: 18313 persoane;
- Germani: 4418 persoane;
- Rusi-lipoveni: 142 persoane;
- Evrei: 138 persoane;
- Italieni: 103 persoane;
- Greci: 77 persoane.
Totalul polulatiei este de 589028 persoane. Dintre aceste etnii o parte pot fi considerate istorice,iar ceilalti au crescut ca numar, stabilindu-se aici dupa evenimentele din 1989.

Evrei
Prezenta negustorilor evrei in Brasov este atestata inca din sec. XV, dar primii evrei s-au stabilit in acest oras in 1807. Comunitatea a fost infiintata in 1826, de catre primele 4 familii de evrei, care au capatat aprobare pentru a se stabili in Brasov, printr-un decret imperial. Evreii pastreaza si aici trasaturile etniei; marea lor majoritate se indeletnicesc cu comertul si acorda o mare importanta educatiei, intemeind scoli precum cea confesionala condusa de Sigismund Steinhart (1860). Comunitatea de rit askenazit reuseste, in cele din urma, sa-si construiasca si primul loc de cult. Lucrarile la impresionanta sinagoga, de pe strada Poarta Schei nr.27, incep in anul 1899 si se incheie in anul 1901, cand pe 20 august are loc inaugurarea.
La recensamantul din 1910/1920, populatia evreiasca a Brasovului numara peste 1.280 de persoane.
In preajma celui de-al doilea razboi mondial etnicii evrei sunt aproape 4.000 de persoane, pentru ca imediat dupa razboi, sa creasca numarul lor la 6.000 de suflete. Evreii din Brasov nu au suferit ororile Holocaustului, au fost insa exclusi din viata publica, nu si-au mai putut trimite copiii la scolile de stat si au fost supusi la munca obligatorie. Aceste conditii, completate de degradarea continua a vietii in Romania, sub regimul comunist, au determinat o emigrare masiva, mai ales ca proclamarea independentei statului Israel (1948) oferea o buna ocazie. Intoarcerea in Tara Sfanta are loc in valuri successive: anii 1951, 1956, 1964 si apoi, in continuare, in anii ’70, ’80, ’90 au imputinat numarul evreilor din oras si imprejurimi.
Comunitatea mica de astazi are o prezenta activa in viata orasului mentinand, cu multa dedicare, traditia iudaica. In cadrul comunitatii functioneaza sinagoga, un restaurant ritual, un cabinet medical si un serviciu de asistenta.

Germani
In viata spirituala, culturala si economica a Brasovului populatia de origine germana a avut o influenta deosebita, constituindu-se ca un adevarat model de civilizatie.
Perioada in care colonistii germani au emigrat in Tara Barsei este greu de stabilit, din cauza lipsei de documente. Diploma Andreana din 1224 spune despre colonistii germani ca au fost chemati in Transilvania intre anii 1141–1162 de catre regele Geza al II-lea. In 1211, din ordinul regelui Andrei al II-lea, au venit cavalerii teutoni sa colonizeze Tara Barsei. Ei au intemeiat pe teritoriul Brasovului de astazi trei asezari germane:
- Corona in jurul Bisericii Negre;
- Martinsberg la vest de dealul Cetatuia;
- Bartolomeu in partea rasariteana a dealului Sprenghi.
Ocupatiile principale ale sasilor erau:
- mestesugurile;
- agricultura.
Dupa unirea Transilvaniei cu Romania (1918) numarul sasilor se micsoreaza, multi preferand sa emigreze.
Perioada comunista (1945-1989) este pentru sasi un timp al marilor suferinte, inca de la inceput. Cu toate astea situatia lor, ca si a majoritatii populatiei, nu se inbunatateste, doar ca li se da voie sa plece in Germania la rudele lor (ajunse acolo ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial). Reîntregirirea familiilor are loc insa pe bani, astfel incat etnicii germani sunt, de-a dreptul, vanduti de statul comunist RFG-lui. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, in anii 1990-1991 are loc marele exod al germanilor din România, când cea mai mare parte au parasit tara. Multi dintre ei n-au uitat locurile natale ale lor sau ale stramosilor lor si s-au implicat în diferite actiuni de sprijin pentru vechea lor patrie.

Greci
Desi, dupa cum se vede mai sus, in anul 2002 doar 77 de persoane s-au declarat greci sau eleni, din alte surse reiese ca cei ce au legaturi asumate cu aceasta etnie ar fi aproximativ 250 de persoane.
Venirea grecilor in Brasov s-a realizat in patru valuri principale:
- primul val de greci pleaca din zona Bulgariei, de teama turcilor, si se aseaza in secolul XIV (aproximativ anul 1392) in Schei;
- al doilea val vine pe la anul 1670 ca urmare a invadarii Tarii Romanesti de catre turci;
- al treilea val, si poate cel mai important, are loc dupa 1796 pana spre prima jumatate a secolului XIX;
- ultimul val are loc dupa 1860. In aceasta perioada grecii au venit in special din Grecia de Nord, Ioanina, Castoria si Mentsovia.

Italieni
Pe teritoriul romanesc, italienii s-au stabilit peste tot. Veniti in interes comercial sunt prezenti, intai, mai cu seama in porturi - Galati, Braila, Constanta, dar ii regasim si ca medici, profesori de arte, profesori de muzica invitati de domnitorii romani.
Incepind din secolul al XVIII-lea, italienii au inceput sa vina masiv in Romania, indeosebi specialisti in domeniul constructiilor, pictori, sculptori, decoratori, zidari. Influenta lor a fost una consistenta, tinind cont doar de faptul ca elemente arhitecturale decorative de influenta italiana se regasesc in stilul brincovenesc. Alti italieni, veniti din zone mai sarace au ajuns in Romania in cautarea unui loc de munca. O buna parte dintre ei nu s-au mai intors in tara de origine si si-au intemeiat aici familii.
Extrem de prezenti in viata publica din Romania din randul acestei comunitati s-au ridicat unele personalitati precum doctorul Pesamosca, criticul literar Adrian Marino, actorii Ileana Stana Ionescu si Misu Fotino (nascut chiar in Brasov), regizorul Sorana Coroama-Stanca, pictorul Angela Tomaselli, compozitorul Horia Moculescu.
Dupa 1990, marea majoritate a italienilor din Romania fac parte din Comunitatea Italiana din Romania, infiintata la Iasi, in 1990.
In anii din urma in Brasov au venit multi oameni de afaceri din peninsula investind in zona.


4. Portul popular
In afara cetatii Brasovului existau asezari cu caractar cvasiurban, targuri si sate, ai caror locuitori, pe langa mestesuguri, aveau si ocupatii pastorale si agricole. In aceste sate s-a pastrat de-a lungul timpului o cultura materiala specifica civilizatiei rurale fapt oglindit cel mai bine in persistanta costumelor populare ale romanilor, sasilor si ceangailor.

Portul Romanesc
In complexul artei populare, portul ocupa un loc aparte prin structura morfologica, ornamentatie si colorit.
De-a lungul secolelor, s-a cristalizat un tip specific de port cu puternice influente urbane pentru Tara Barsei, in timp ce fondul stravechi s-a pastrat si perpetuat cu mai multa acuratete in Tara Fagarasului si satele de pe Tarnave.
Semnele distinctive ale costumului scheienilor si sacelenilor denota apropierea de mediul urban al Brasovului, o trasatura particulara a acestora constituind-o fastuozitatea, sporita de stralucire si bogatia podoabelor.
Costumul barbatesc din aceleasi localitati pastreaza, in raport cu cel femeiesc, elementul traditional prin zeghea alba si caciula pastrata mare, prin cioarecii din dimie alba, ca si prin croiul camasii din panza tesuta.
Originalitatea portului de Bran se manifesta in 3 tipuri de costum femeiesc care pastreaza simultan atat elemente ale celui mai vechi tip - fota rosie, invargate pe verticala cu galben si negru si ie cu maneca rasucita, - specific zonelor pastorale cat si forme mai noi ca fota cu pulpene camasa cu pumni, precum si costumul de influenta musceleana.

Portul Sasesc
Tesaturile si alesaturile sasesti lucrate in casa sunt de o mare frumusete si diversitate: fete de masa, perne, prosoape, draperii, fete de plapuma, perdele etc. O mare parte din acestea sunt executate in vrasta, altele sunt decorate cu alesaturi sau broderii. Predomina motivele zoomorfe si florale, liber desenate sau geometrice.
Mai mentionam si perdelele poroase din Ghimbav si saculetele de panza atarnate de perete, frecvente in Vulcan.
Pentru complexul vestimentar sasesc din Tara Barsei sunt caracteristice piesele: cilindrul din catifea neagra, purtat pe cap de fete, scos in evidenta de panglicile rosii ce atarna pe spate pana la tivul rochiei; scufita neagra din catifea cu dantele fie ce impodobeste capul femeii maritate dandu-i o nota de distinctie, completata de panglicile din spate si de cele de sub barbie. Peste fustele largi din stofe de diferite culori se poarta sortul cu valoroase ornamente realizate in tehnica brodatului; atat fetele, cat si femeile poarta vara o manta neagra, creata, din postav, varianta a piesei traditionale in forma de pelerina. In Prejmer si Halchiu barbatii poarta mantaua albastra din postav, iar in Ghimbav, Rasnov si Sampetru pieptare din blana de miel, cu deschidere laterala, brodat cu motive florale stilizate.


5. Educatie
Invatamantul brasovean beneficiaza de prestatia unora dintre cei mai renumiti profesori din tara. Generatii intregi de elevi si studenti s-au numarat printre olimpicii mondiali sau au devenit oamenii de stiinta cunoscuti la nivel intrenational.
Gradinite
Corul de Copii Unison Brasov;
Scoli generale
Invatamant preuniversitar
Invatamant universitar de stat
Invatamant universitar privat
Cursuri de limbi straine


6. Activitati sportive
Piscina „Garden Club“
DN 13 km 1+280, piscina in aer liber, drumul spre Sighisoara
Telefon: 0745.04.54.51

Paint Ball
Str. Zizin nr. 69
Telefon: 0722.29.34.02

Patinaj
- patinoarul din parcul Tractorul;
- patinoarul din Poiana Brasov;
- baza sportiva Olimpia.

Bowling
Tequila Bowling, Str. Avram Iancu nr. 32
Telefon: 0268.47.78.96

Zbor
Eco-s Paragliding, Str. Nicolae Balcescu nr. 6
Telefon: 0368.40.15.60

Inchirieri elicoptere
Str. Paul Richter nr. 4
Telefon: 0722.92.83.01

Aerocluburi:
- Ghimbav, tel.: 0726.67.83.69;
- Sanpetru, tel.: 0726.67.84.33;
- Ica-ro, tel.: 0268.32.40.72

Echitatie
Poiana Brasov, tel.: 0268.26.21.61

Minifotbal
Str. Murelor nr. 17, tel.: 0724.00.02.20

Tenis
- baza sportiva Olimpia;
- Sala Sporturilor, B-dul Garii
Telefon: 0720.76.12.30

Inot
- Sala Sporturilor Brasov, B-dul Garii nr. 21
Telefon: 0268.41.26.85
- Hotel Alpin (Poiana Brasov)
Telefon: 0268.26.23.43
- Hotel Piatra Mare (Poiana Brasov)
Telefon: 0268.26.20.29

Basket
- Sala Sporturilor;
- Sala TAGCM.

Pescuit sportiv
Vadu Rosu la km 24 pe DN 13
Telefon: 0721.20.41.46

Skateboard
- Parcul Titulescu;
- Parcul din Centrul Civic;
- Liceul Sportiv;
- Aleea Pietonala Racadau.

Sky - Partii de Sky in Brasov
- Lupului (2860 m);
- Sulinar (2440 m);
- Kanzel (350 m);
- Ruia (540 m);
- Subteleferic (1000 m);
- Drumul Rosu (3821 m);
- Bradul (458 m);
- Poiana (575 m);
- Stadion (300 m).

Sky - Partii de Sky in Predeal
- Cocosul (2250 m);
- Clabucet (2100 m);
- Subteleferic (1200 m);
- Clabucet Sosire (800 m);
- Clabucet Scoala (200 m);
- Clabucet Varianta (790 m);
- Paraul Rece (520 m).


7. Cultura
7.1. Graficieni stenografi
Pictori
Simo Eniko artist decorator, scenograf
Este absolventa a Institutului de arte plastice „Ioan Andreescu“ Cluj; membra a UAP si scenograf la Teatrul de copii „Arlechino“ Brasov. A castigat diferite premii pentru scenografie la Sinaia, Bacau, Bucuresti. Are lucrari in colectii de stat si muzeale din Romania si in colectii particulare din Romania, Germania, Ungaria, Olanda, Suedia, SUA, Canada, etc.

Neculai Codreanu, pictor
Nascut in 14 August 1930 Neculai Codreanu este absolvent a Academiei de Arta „I.E. REPIN“ din Skt. Petesburg, fiind in prezent membru al Academiei de Arta din Romania. Picturile sale au putut fi vizionate in colectii private in Romania, Anglia, Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Germania, Israel, Olanda, America, Suedia.

Ileana Sbarcea - Muresanu, pictor
Absolventa a Institutului de Arta din Cluj si membra a Asociatia de Arta din Romania, Ileana Sbarcea s-a nascut in 6 decembrie1941. Are numeroase expozitii internationale in Polonia, Franta, Ungaria si in tara, Brasov, Bucuresti. Lucrarile sale mai sunt expuse si in colectii private in Germania, Anglia, Franta, Italia, U.S.A, Australia.

Adrian Stoenica, pictor
Nascut in data de 3 iulie 1952, a absolvit Institutul de Arhitectura „I. Mincu“, Bucuresti, in prezent fiind membra a Asociatia de Arta din Romania, Expozitii individuale au loc in Bucuresti la Teatrul Foarte Mic, Galeria de Arta, Galeria „Galateea“, Latin-America's House, in Brasov la Galeria de Arta. Picturile sale sunt expuse in colectii private in Romania, Anglia, Austria, Canada, Coreea, Croatia, Franta, Germania, Israel, Italia, Japonia, Spania, USA, Suedia.

Ioana Daicu, pictor
A absolvit Scoala de Arta din Brasov si este studenta la Universitatea de Arhitectura si urbanism „Ion Mincu“ Bucuresti. Participa la expozitii de grup in Belgia si Romania. Expozitii personale: Raul Alb, Resita 1998 si 2000, Gura Humorului 2001. A expus lucrari la Simpozionul International - „Interferente Culturale“ din Brasov in anul 2000.

Mocanescu Tanase, pictor si grafician
Este absolvent al Institutului de Arte plastce „Nicolae Grigorescu“ Bucuresti; membru al UAP si profesor la scoala „George Enescu“ din Sinaia. A participat la numeroase expozitii din tara si strainatate; a zugravit biserica Sf. Nicolae din Calugareni si icoane pe lemn pentru biserici din Fagaras. Lucrarile sale se afla in colectii din Romania, Franta, Italia, Spania, Gernania, etc.

Modalca Mihaela, pictor
Este absolvent al Institutului de Arte Plastce „Nicolae Grigorescu“ din Bucuresti. Membra a UAP si profesoara la Liceul de arta Brasov. Intre 1987-1990 a restaurat pictura la Muzeul Castelului Bran. In 1985 este distinsa cu premiul pentru pictura la Salonul Reublican de Ata Pastica. Are lucrari in colectii de stat din Brasov, Timisoara, etc., precum si in colectii particulare din Roomania, Austria, Germania, Grecia, Elvetia, s.a.m.d.

Cadar Simona, pictor
Este absolventa a Academiei de Arta, Bucuresti, sectia pictura (promotia 1955); membra a U.A.P. filiala Brasov, este, de asemenea, profesor de specialitate la Liceul de Arta Brasov (din 1995). Participa la expozitii in tara (Brasov, Sibiu, Bucuresti, Bacau, Ploiesti) si peste hotare (S.U.A., Danemarca); are lucrari in colectii particulare din Europa, Asia, America de Nord. Are preocupari constante si in domeniul graficii: ilustratii de carte s.a.m.d.


7.2. Scriitori:
Caius Dobrescu, poet
Nascut in 1966 a absolvit Universitatea Bucuresti la sectia literatura engleza si franceza. Intre 1990 si 1991 a beneficiat de bursa Herder la Universitatea din Viena. Este asistent la Universitatea de Litare din Brasov si Membru in Asociatia Scriitorilor Profesionisti din Romania. Carti: „Inamicul impersonal“, „Pauza de respiracie“, „Efebia“, „Spalandu-mi ciorapii“, „Balamuc“.

Simona Popescu, poeta, prozatoare si eseista
Si-a inceput activitatea literara ca membra a „grupului de la Brasov” format in anii ’80, impreuna cu poetii Andrei Bodiu, Caius Dobrescu si Marius Oprea. A debutat in 1990 cu volumul de versuri „Xilofonul si alte poeme”. Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si a Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO. Carti: Exuvii Volubilis: EseuriXilofonul si alte poeme Pauză de respiratie (coautori: Andrei Bobiu, Caius Dobrescu, Marius Oprea)Salvarea speciei (Despre suprarealism si Gellu Naum).

Alexandru Musina, poet si eseist
Poet si eseist nascut in iulie 1954 la Sibiu Alexandru Musina este doctor in litere, absolvent al Universitatii Bucuresti promotia 1995. Lucrari: Eseu asupa poeziei moderne; Budila-express.

Gheorghe Craciun, prozator si eseist
Prozator, eseist teoretician literar si publicist Gheorghe Craciun s-a nascut la 8 mai 1950 în comuna Tohanu Vechi, judetul Brasov. A absolvit Facultatea de Filologie din Bucuresti (1973). În 2000 si-a sustinut doctoratul în filologie la Universitatea din Bucuresti. A debutat în 1982 cu volumul de proza „Acte originale/Copii legalizate“. Este prezent în antologia „The Phantom Church and Other Stories from Romania“ (University of Pittsburgh Press, USA, 1996, selectie si introducere de Florin Manolescu, traducere de Georgiana Fârnoaga si Sharon King). Este membru fondator al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din România - ASPRO, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociatiei de Literatura Comparata din România si al Academiei Româno-Americane. Lucrari: Compunere cu paralele inegale, Frumoasa fara corp, Aisbergul poeziei moderne, Reducerea la scara, Competitia contunua, Generatia ’80 in texte teoretice, Cu garda deschisa, Introducere în teoria literaturii, În cautarea referintei, Mecanica fluidului.


7.3. Sculptori
Nicolae Daicu, sculptor
Nascut la 10 februarie 2005 in Brasov este absolvent al Institutului de arte plastice „Ioan Andreescu“ din Cluj. Presedinte al UAP Brasov si profesor la Liceul de arta din aceeasi localitate are peste 45 de lucrari in colectii de stat din Bucuresti, Brasov, Barlad si mai mult de 200 in colectii particulare din Romania, Franta, Germania, Suedia, SUA, Canada, etc. Este autorul a 10 lucrari de arta monumentala amplasate in diferite orase din Romania. A participat la simpozioane internationale si campusuri de creatie, precum si la turnee de cercetare in Ungaria, Rusia, tarile Baltice, Ucraina, Serbia, Franta, Suedia, Polinia si Slavacia.

Radu Ciobanu, sculptor
Este absolvent al sectiei de sculptura din cadrul Academiei de arta „George Enescu“, Iasi; membru al UAP. Expune frecvent la saloanele judetene, la Salonul national de sculptura mica, etc. In 1987 castiga bursa republicana UAP, iar in 1996 este distins cu Premiul Ministerului Culturii la bienala „Gh. Petrascu”. Din 1990 se specializeaza in turnatoria artistica de bronz.

Petrescu Radu Nicolae, sculptor
Nascut la 5 decembrie 1976 in Brasov, a absolvit Scoala Populara de Arte din Brasov - specializarea Sculptura - avandu-l ca profesor pe d-ul Daicu Nicolae. Studiaza designul si proiectarea de mobila in cadrul Universitatii Transilvania Brasov, Facultatea de Industria Lemnului. Expune sculptura si design in cadrul festivalului November Active Art, Brasov, 2002-2003, si sculptura la Bistro de l'Arte, 2005-2006. Lucrari de-ale sale se afla in colectii din Romania, Spania si Italia.


7.4. Galerii de arta
Galeria Saba
Adresa: Str. George Baritiu 4
Telefon: 0268.47.08.99

Galeria Bistro de l'Arte
Adresa: Piata Enescu 11bis
Telefon: 0268.47.39.94

Galeria de Arta
Adresa: Muresenilor 1
Telefon: 0268.47.87.38

Galeria Victoriei
Adresa: B-dul Victoriei 10
Telefon: 0268.41.47.81

Galeria „Compress Barabass“
Adresa: Str. Republicii 38
Telefon: 0268.47.59.71

Galeria „Kron-Art Gallery“
Adresa: Str. Postavarului 18
Telefon: 0268.47.41.57


7.5. Mituri si legende
PIETRELE LUI SOLOMON
Cheile raului Solomon din Scheii Brasovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar raul porta numele aceluiasi personaj. Solomon ar fi, dupa legenda, un rege maghiar care ar fi sarit cu calul sau, peste prapastia dintre stancile care marginesc defileul. Urmaritorii sai pagani (turci sau tatari) au cazut in prapastie si astfel regele a scapat de dusmani. Amintirea acestei intamplari a fost pastrata in traditia orala romaneasca.

STATUETA ZIDARULUI
Pe latura de nord a Bisericii Negre se afla o statuie enigmatica infatisand un tanar zidar care se apleaca spre baza contrafortului pe care este amplasat. In afara de aceasta statuie, pe contrafortii de pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau si alte statui: o femeie, un leu si un razboinic cruciat. Astazi nu se mai pastreaza in exteriorul Bisericii decat statuia tanarului zidar. Aceasta statuie reprezinta omagiul adus de colegii sai pietrari tanarului care si-a gasit sfarsitul in timpul lucrarilor de constructie a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victima invidiei unui confrate mai in varsta care i-ar fi cerut sa ridice ceva de pe cornisa zidului si cand tanarul s-a aplecat l-a imbrancit si a cazut in gol. Probabil ca tanarul si-a gasit sfarsitul chiar la baza contrafortului pe care astazi se afla statueta sa.

STRADA SFORII
Strada Sforii constituie cea mai ingusta ulita din Cetatea Brasovului. Desi unii sustin ca este o strada veche si ca ar fi cea mai ingusta din Europa, totusi, adevarul este ca Strada Sforii a fost creata in secolul al XIX-lea ca un gang de acces pentru pompieri.

STATUIA LUI ARPAD
In anul 1896, pe Dealul Tampa s-a ridicat o coloana avand asezat pe capitel un personaj infatisand un arcas din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetatenilor Brasovului, aceasta statuie a ramas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare in Pannonia. Ajuns in Pannonia, Arpad a primit juramantul de credinta al conducatorilor celor sapte triburi maghiare si a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la asezarea ungurilor in Pannonia a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment in intreaga Ungarie. Intre acestea se inscrie si statuia nobilului maghiar de pe Tampa. Aceasta statuie face parte dintr-un ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor tari (Ungaria, Croatia, Italia, Slovacia, Romania si Ucraina) proiectat si realizat de Gyorgy Zala si Albert Schikedanz. Statuia lui Arpad il reprezinta de fapt Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Romanul si a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. In 1916, statuia a fost aruncata in aer de persoane neidentificate. Capul acestei statui se afla astazi in Casa Parohiei Reformate din Brasov.

CASA NEGUSTORILOR
Sotia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat in Piata Casei Sfatului de astazi o cladire dedicata comertului, numita Casa Negustorilor sau Podul Batusilor. Batusii erau micii negustori care se ocupau de comertul cu amanuntul. La parter erau mici ateliere si dughene in care mesterii si comerciantii isi prezentau produsele. Cladirea a fost construita in urma unei promisiuni facuta de Apollonia Hirscher ca multumire pentru faptul ca fiica sa a fost salvata de la moarte. Se pare ca micuta intrase in moarte clinica si si-ar fi revenit dupa funerarii in mormant, fiind descoperita de catre un gropar sarman care a incercat sa-i ia bijuteriile. Aceasta intamplare este ilustrata intr-o fresca pe cladirea Hirscher de pe strada Armata Romana colt cu strada Republicii.

LACUL VRAJITOARELOR
La iesirea din Cetatea Brasovului pe poarta din capatul Strazii Portii se afla un lac in care vrajitoarele sau femeile banuite a fi vrajitoare erau supuse ordaliilor. Nefericitele erau aruncate in apa cu greutati legate de picioare si multimea astepta sa vada daca se innecau sau nu. Exista mentalitatea ca vrajitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot inneca. Prin urmare, femeile care erau vrajitoare ar fi supravietuit acestui supliciu. Nu avem nici o atestare a vreunei vrajitoare care sa fi supravietuit. Daca s-ar fi mentinut asupra apei ar fi fost luate din apa si arse pe rug. Lacul a fost asanat la inceputul sec. XIX si astazi este strabatut de bulevardul Eroilor.

LACUL DE SUB TAMPA
Batranii povestesc ca sub Dealul Tampa se afla o pestera de mari dimensiuni in interiorul careia s-ar afla un lac. Parerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii sustin ca ar fi un lac de apa sarata, in timp ce altii sustin ca ar fi un lac de apa dulce si aducand ca argument faptul ca pe Tampa se aflau izvoare de apa dulce care intre timp au secat.

FECIOARA DE FIER
Cetatea Fagarasului a fost resedinta a principilor Transilvaniei (sec. XVII) si a fost transformata de catre austrieci in cazarma si inchisoare. Unii sustin ca in Evul Mediu exista in temnitele cetatii un instrument de tortura denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevazuta in interior cu lame si piroane din fier. Condamnatul era asezat in respectiva cutie care, in momentul inchiderii capacului, ii provoca rani adanci prin zecile de piroane care se infigeau in trupul lui. In dreptul gurii exista o mica iconita infatisand-o pe Fecioara Maria pe care, in momentul mortii, condamnatii o sarutau.

FANTANA DIN CETATEA RASNOV
Cetatea Rasnovului a fost construita de catre satenii din Rasnov, Tohan si Cristian pentru a se adaposti in caz de invazie. In cetate, taranii dispuneau de case pentru fiecare familie, exista o capela, o scoala, depozite si un loc destinat turmelor. Laturile de vest, nord si est erau aparate de o galerie continua, doua anteforturi si sapte turnuri. In timp ce, pe latura de sud, mai abrupta erau numai doua turnuri. Astfel, taranii puteau rezista unui asediu indelungat. Insa, lipsa apei ducea la limitarea posibilitatii de rezistenta pe timp indelungat; de aceea, in 1625 s-a luat decizia saparii unei fantani in stanca pe care este ridicata cetatea. Fantana din cetate, adanca de de 75 de metri, a fost sapata intre 1625-1640, in acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta. Legenda spune ca fantana a fost sapata de prizonieri turci care au lucrat la ea timp de 15 ani. Acestia ar fi sapat in ghizduri (peretii exteriori ai fantanii) versete din Coran in scrierea cufica.

STANCA LUI DIETRICH
Despre construirea Castelului Bran exista mai multe legende. Majoritatea sunt legate de prezenta cavalerilor teutoni adusi de regele Andrei al II-lea pentru a apara intrarea in Transilvania si a cuceri noi teritorii in zona exterioara Carpatilor de Curbura (1211). Una din legende sustine ca prima piatra de temelie a castelului Bran, a fost pusa probabil in secolul al XIII-lea de catre un cavaler teuton pe nume Theodoric (Dietrich).Stanca de atunci ii poarta numele: „Dietrichstein” sau „lapis Tyderici”, iar fortificatia originara a fost inlaturata in secolul al XIV-lea si recladita de catre sasii din Tara Barsei in 1377 in mod benevol pentru regele Ludovic al Ungariei.

DRACULA
O legenda despre Vlad Tepes (1431-1476), un domnitor din Tara Romaneasca, vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna si hotia, spune ca acesta avea obiceiul sa se infrupte din carnea si din sangele dusmanilor. Aceasta legenda a fost scornita de sasi in Cronica Saseasca din cauza conflictului existent intre acestia si Vlad Tepes. Demonizarea acestuia se datoreaza scriitorului irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir pe nume Dracula. De numele lui Vlad Tepes se leaga celebritatea Castelului Bran, considerat in mod eronat ca fiind Castelul lui Dracula. Chiar si in cartea Dracula actiunea se petrece in zona Bistritei probabil in pasul Rodna, nicidecum in Tara Barsei. Numele de Dracula provine din porecla Draculea pe care Vlad Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Tara Romaneasca din dinastia Basarabilor. Acesta purta vestminte negre si un medalion infatisandu-l pe Sf. Gheorghe luptand cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. Acel medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de catre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg in 1438.

PRICULICII
Miturile populare sustin ca fii din flori ai unor fii din flori devin dupa moarte priculici, adica un fel de strigoi. „Priculiciul este acelasi lucru ca la francezi 'Loup garou'; se crede ca oamenii se pot schimba in lupi si ca isi insusesc intr-atat firea acestora, incat se reped si sfasie atat oamenii, cat si dobitoacele“, spunea in 1711 Dimitrie Cantemir.


8. Brasoveni celebri
Bartolomeu Baiulescu (1831-1909) protopop, istoric si economist
S-a nascut la 11 iunie 1831 in orasul Zarnesti, judetul Brasov. Intre anii 1851-1857 a profesat ca invatator si preot, deschizand in propria-i locuinta clasa a doua a scolii din Zarnesti unde se invata scrisul si cititul cu litere latine. In 1857 a fost numit preot ortodox la biserica romaneasca din Cetatea Brasovului. Pana la sfarsitul vietii sale va desfasura o opera de scolarizare si de popularizarea a meseriilor printre romani. Este intemeietorul „Asociatiunii meseriasilor romani“ din Brasov.
Lucrari:
- 1886, Meseriasul roman, foaie pentru invatatura si petrecere, alcatuita pentru meseriasi si toti iubitorii de meserii;
- 1898, Monografia comunei bisericesti gr. or. romane a Sfintei Adormiri din cetatea Brasovului cu acte si dovezi, etc.

Ioan (Popovici) Barac (1776-1848) scriitor
S-a nascut in localitatea Alamor, judetul Sibiu. In 1801 era dascal „normalicesc“ la Avrig, iar in 1802 devine dascal la scoala romeneasca din Scheii Brasovului. Cunoscator al limbilor latina, maghiara si germana, din 1805 pana la sfarsitul vietii sale este translator la primaria din Brasov. A realizat traduceri din Shakespeare, Marmontel, Gessner, Schiemann, etc.
Lucrari:
-1837, Foaia duminicii, primul periodic romanesc brasovean;
-1801, Istorie despre Arghir cel frumos si Elena cea frumoasa si pustiita craiasa, etc.

George Baritiu (1821-1893) pedagog, om politic, istoric si ziarist, intemeietorul presei romanesti din Transilvania.
In 1836 se stabileste in Brasov unde ramane timp de 42 ani, timp in care desfasoara o bogata activitate culturala si politica. Intre 1836–1845 a fost profesor la scoala romaneasca din Cetatea Brasovului. In 1848 participa la Adunarea de la Blaj din 3/15 mai si semneaza protocoalele si petitiile catre imparat, in calitate de vicepresedinte. In martie 1849 se refugiaza la Campina unde este arestat, dus la Ploiesti si apoi expulzat la Cernauti. Lupta pentru ridicarea culturala a poporului roman, sprijina infiintarea gimnaziului romanesc din Brasov, sustine construirea caiii ferate din Transilvania. In 1866 este ales membru al Societatii Academice Romane din Bucuresti, devenind in 1893 presedintele acestei institutii. Infiinteaza: Gazeta de Transilvania, Astrei, Observatoriul; Moare la 3 mai 1893 in Sibiu.
Lucrari:
- Foaia pentru minte, inima si literatura;
- 12 martie 1838, Gazeta de Transilvania, cea dintai gazeta politica a romanilor transilvaneni pe care o conduce pana in 1850;
- 1889–1891, Parti alese din istoria Transilvaniei pe doua sute de ani in urma;
- Analele Academiei Romane, etc.

Diaconul Coresi (sec. al XVI-lea) mester tipograf, traducator Informatiile biografice asupra diaconului Coresi sunt sarace. Se stie ca a venit in Brasov in anul 1556 unde a desfasurat o bogata activitate imprimand carti in limbile romana si slavona.
Lucrari:
- 1559, Intrebarea crestina;
- 1561, Tetraevanghelul;
- 1563, Lucrul apostolesc;
- 1567, Talcul evangheliei cu Molitvelnicul in anexa;
- 1570, Liturghierul;
- 1570, Psaltirea;
- 1577, Psaltirea (cu text slavon si romanesc);
- Pravila;
- 1581, Evanghelia cu invatatura, etc.

Dimitrie Eustatievici (1730-1796) autor al primei gramatici romanesti
Fiu al lui Eustatie Grid, protopop al Bisericii Sf. Nicolae, Dimitrie Eustatievici a fost dascal la scoala romanesca din Schei, timp in care a elaborat Gramatica, dar si alte manuale scolare.
Lucrari:
- 1789, Ducere de mana sau povatuire catra aritmetica asu socoteala;
- 1792, Scurt izvod pentru lucruri de obste si deschilin in scrisori de multe chipuri;
- 1792, Dezvoaltele si talcuitele evanghelii...;
- 1755-1757, Gramatica rumaneasca, etc.

Constantin Lecca (1807-1887) pictor si pedagog
Colaboreaza cu revista Biblioteca romaneasca, publicand cateva articole istorice. Functioneaza ca profesor de caligrafie si desen la Craiova, iar intre 1837- 1846 conduce propria-i tipografie in care se tiparesc manuale scolare si lucrari literare. In asociatie cu Misu Popp si Barbu Stanescu a pictat bisericile: Curtea Veche, Sf. Ecaterina, Razvan Voda, Radu Voda si capela cimitirului Bellu.
Lucrari:
- Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia;
- Intalnirea dintre Bogdan cel Orb si Radu cel Mare;
- Dragos Voda, etc.

Andrei Muresianu (1816-1863) poet, profesor, publicist
A fost institutor la scoala romana din Brasov si profesor la gimnaziul romano-catolic. Publica poezii in Gazeta de Transilvania, Foaia pentru minte, inima si literatura, Telegraful roman. Intre 1850-1861 este translator la cancelaria guvernului cezaro-craiesc din Sibiu. Printre creatiile sale poetice se numara Un rasunet, cunoscuta sub titlui Desteapta-te romane, actualmente imn national al Romaniei.
Lucrari:
- 1862, Din poeziile lui Andrei Muresianu;
- 1844, Cateva reflexii asupra poeziei noastre;
- Romanul si poezia lui, etc.

Misu Popp (1827-1892) pictor
Este fiul zugravului de biserici Ioan Popp Moldovan de Galati. In Brasov picteaza biserica de pe Tocile, bisericile din Araci, Rasnov, Satulung; iar impreuna cu C. Lecca si B. Stefanescu picteaza mai multe biserici din capitala Tarii Romanesti. Preocularea sa principala raman insa portretele. Inspirandu-se din fotografii a realizat portrete ca: Mihai Viteazul, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, etc.

Sextil Puscariu (1877-1948) lingvist, filolog si istoric literar
Nascut la Brasov, Sextil Puscariu este rector al Universitatii din Cluj unde intemeiaza Muzeul limbii romane. Intre 1906-1940 a condus lucrarile Dictionarului Academiei. Lucrari:
- 1905-1929, Studii istro-romane (impreuna cu M. Bartoli, A. Belulovici, A. Bihan);
- 1938, Atlasul lingvistic roman;
- 1940, Limba romana;
- 1921, Istoria literaturii romane. Epoca veche, etc.

Paul Richter (1875-1950) compozitor, dirijor, organist si pedagog
Pana in timpul primului razboi mondial preda lectii particulare de pian. Apoi i se incredinteaza posturile de capelmaistru al orasului si dirijor al orchestrei filarmonice de amatori.
Lucrari:
- Pasarea mortii;
- Contra filistinilor si barfitoarelor;
- Cantanta funebra;
- Fantezii romanesti;
- Concertul pentru orga si orchestra, etc.


9. Cladiri si monumente
Originile Brasovului ca oras se pierd in negura evului mediu. Primul document scris despre Brasov dateaza din 1235 cand orasul era mentionat sub denumirea de Corona.
Datorita pozitiei sale geografice si relatiilor bune cu Moldova si Valahia, Brasovul s-a dezvoltat repede devenind unul dintre cele mai importante centre comerciale din Transilvania.


9.1. Centrul vechi
BISERICA NEAGRA
Edificiu de secol XVI, cunoscut initial sub numele de Biserica Sfanta Maria, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument de arhitectura gotica din Romania.
Biserica a fost incendiata anterior anului 1384 si reconstructia acesteia a durat pana in 1477. O inscriptie descoperita in zidul bisericii il atesta ca prim ctitor pe Thomas despre care aflam ca a murit in anul 1410. Planul utilizat de catre arhitecti a fost acela de bazilica cu trei nave, egale ca inaltime inscriindu-se in tipul de biserica-hala preferate in secolele XV-XVI in spatiul german de unde proveneau de altfel unii dintre arhitecti si mesteri.
Biserica Neagra este cel mai mare edificiu de cult in stil gotic din sud-estul Europei masurand 89 de metri lungime, 38 de metri latime, 21 metri inaltime in interior si 40 metri inaltime in exterior. In aceasta biserica incapeau circa 5000 de persoane, cam cat era populatia orasului in epoca. Grav avariata dupa incendiul din 1689 Biserica Neagra este refacuta cu ajutorul unor mesteri veniti din Gdansk, pentru ca mesteri locali nu mai stiau sa inchida bolti de dimensiuni atat mari. Noile bolti sunt executate in stil baroc nu in stil gotic.
Biserica Neagra este celebra nu doar prin dimensiunile sale ci si prin alte lucruri: astfel, in cloponita, se afla cel mai mare clopot din spatiul romanesc, un clopot din bronz care cantareste 6 tone. Biserica Neagra este cunoscuta si pentru marea sa orga (cea mai mare din Sud Estul Europei) avand peste 4000 de tuburi. Corul sustinut de contraforti exteriori decorati cu edicole care adapostesc statui de sfinti constituie unul din putinele exemple de acest tip din Transilvania. Colectia de covoare orientale a Bisericii Negre constituie cea mai bogata colectie de acest tip din Romania. Daca sunteti in Brasov nu ratati concertul saptamanal de orga sustinut aici pe cea mai mare orga din Sud Estul Europei.

BISERICA SFANTA TREIME (PE STRADA BARITIU - LA GRECI)
A fost construita in secolul al XVIII-lea prin contributia ortodocsilor greci, romani si a familiei princiare Brancoveanu. Din cauza sistemului religiilor recepte, ortodocsii nu beneficiau de dreptul de a construi edificii de cult in cetatea Brasovului, de aceea aceasta biserica a fost construita intr-o curte de pe strada Targul Cailor. O inscriptie de pe cladirea din fata bisericii mentioneaza ca an al fondarii 1768. In spatele Bisericii se afla un mic cimitir in care sunt ingropati membrii ai familiei princiare Brancoveanu, mitropolitul Ungrovlahiei Dosoftei si membri ai comunitatii grecesti din Brasov.

BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI
In secolul al XIX-lea romanii ortodocsi din Cetate nu aveau o biserica si o parohie proprie. Protopul Bartholomeu Baiulescu a obtinut dreptul de a ridica intr-o curte din zona Sirului Graului (Piata Sfatului) o biserica parohiala. Initial a functionat o capela mica. Romanii din cetatea Brasov erau lipsiti de biserica datorita faptului ca singura biserica ortodoxa din centru, cea de la Targul Cailor apartinea grecilor din cetate, care o obtinusera in urma unui proces in Viena la care interpretandu-se abuziv testamentul lui Constantin Brancoveanu li s-a acordat intreaga avere detinuta de acesta in sudul Transilvaniei. Un prim pas in solutionarea problemei lacasului de cult pentru romanii din cetatea a fost ridicarea capelei din Groaveri in anul 1876 de catre acelasi protopop Bartolomeu Baiulescu prin subscriptie publica la care au contribuit credinciosii romani greco-ortodocsi din Cetate. Abia in 1896 este ridicata biserica parohiala a romanilor ortodocsi din Cetate.
Ca si alte lacasuri de cult ortodoxe din centru Biserica se afla ascunsa intr-o curte nu are fatada la strada. Planul bisericii aminteste mai curand de biserica de tip sala specifica stilului baroc decat de planul triconc ori treflat al bisericilor ortodoxe. In acelasi an mitropolitul ortodocsilor romani din Ungaria si Transilvania arhiepiscopul de Sibiu Miron Romanul si-a dat acordul ca noua biserica sa fie utilizata de credinciosi pentru serviciul divin in locul celei din Groaveri care era prea indepartata.

BISERICA CATOLICA (MURESENILOR)
Biserica Romano-Catolica poarta hramul Sfintilor Arhangheli Mihail, Gabriel si Rafael. Edificiul de cult a fost ridicat in stil baroc de catre arhitectul Iosif Carol Lamasch intre anii 1776-1782. Anterior, pe acelasi loc se afla o capela manastirii dominicane construita in stil gotic, aceasta era orientata pe directia est-vest, invers decat biserica baroca. Biserica are un plan rectangular de tip sala terminata cu un cor octogonal care are ferestrele gotice. Biserica romano-catolica constituie cel mai important monument in stil baroc din Cetatea Brasovului.

BISERICA SFANTUL IOAN (FRANCISCANA)
Biserica Sfantul Ioan este o cladire in stil gotic care a suferit transformari in perioada renasterii si barocului (sec. XVI-XVIII). In forma actuala biserica dateaza din anul 1711, ceea ce explica utilizarea preponderenta a stilului baroc. Biserica apartine calugarilor ordinului franciscan care au fost persecutati si alungati din oras in 1525 de catre sasii trecuti la luteranism.
In interior, biserica are o orga frumoasa datand din 1908 si un altar baroc decorat cu o scena infatisand botezul Domnului Iisus Christos in apa Iordanului de catre sfantul Ioan. Statuile din interiorul bisericii Sfantul Ioan ii infatiseaza pe Fecioara Maria, Sfantul Iosif, Sfantul Anton si pe Iisus Christos Mantuitorul. Astazi biserica este un loc frecventat de catre credinciosii romano-catolici, dar si de crestini apartinand confesiunii ortodoxe care vin la aceasta biserica pentru a se ruga sfantului Anton din Padova.

SINAGOGA DE PE STRADA PORTII
Reprezinta templul comunitatii evreilor din Brasov, incepand cu anul 1901 cand a fost inaugurat. Sinagoga are planul unei bazilici cu trei nave, este realizata in stilul asa numit spaniol cu elemente decorative gotice (rozasa, ancadramentele ferestrelor si portilor) si romanice.

SINAGOGA DE PE STRADA CASTELULUI
A fost ridicata din cauza cresterii numarului de adepti ai cultului mozaic in Brasov. Sinagoga este decorata in exterior cu motive vegetale si pe fronton, deasupra portalului de la intrare are pictati doi sfincsi. Aceasta este un exemplu rar de pictura figurativa pentru ca reprezentarea figurilor umane si animale este interzisa in cultul mozaic inca de pe timpul lui Moise.


9.2. Monumente istorice
VECHEA PRIMARIE - CASA SFATULUI
Construita initial ca turn de veghe cladirea a fost transformata in Primarie pe masura ce orasul s-a dezvoltat. In 23 decembrie 1420 se incheie un acord intre Adunarea Districtului Tara Barsei si breasla blanarilor privind construirea Casei Sfatului. Cladirea a cunoscut de-a lungul anilor multe modificari, multe dintre ele datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale:
- 5 iulie 1608 - un traznet loveste turnul Casei Sfatului; incendiul nu a putut fi stins decat dupa ce s-a turnat in foc vin, otet si lapte;
- 17 iunie 1662 - un cutremur afecteaza puternic Casa Sfatului; turnul avea sa se prabuseasca in proportie de doua treimi;
- 24 iulie 1682 - o furtuna puternica loveste din nou "turnul trompetistilor" (numit asa pentru ca un trompetist anunta trecerea fiecarei ore);
- 21 aprilie 1689 - marele incendiu (provocat de fortele habsburgice care asediau orasul) distruge o mare parte din cladire. Dupa aproape un secol, in anul 1780, se incheie lucrarile de reconstructie a Casei Sfatului, aproximativ in forma pe care o cunoastem astazi. Administratia orasului se muta din aceasta cladire in anul 1876, intr-o cladire noua situata la interesectia strazilor Republicii si Mihail Sadoveanu.
La inceputul secolului 20, Casa Sfatului urma sa fie demolata si inlocuita cu o cladire administrativa moderna. Acest lucru a fost evitat doar datorita unei puternice campanii de presa pentru mentinerea vechiului monument istoric. Ultima modificare arhitecturala a Casei Sfatului a avut loc in anii 1909-1910 cand acoperisul baroc a fost inlocuit de actualul acoperis piramidal, cu tigle colorate. Din 1950 cladirea gazduieste Muzeul Judetean de Istorie.

CASA NEGUSTORILOR (PODUL BATUSILOR – CERBUL CARPATIN)
Cladirea este cunoscuta mai ales sub numele de Casa Negotului. A constituit hala orasului înca din secolul al XVI-lea fiind un loc în care erau depozitate si vândute numeroase marfuri, atelierele produse în ateliere care adesea se aflau în aceeasi cladire. Cladirea are pivnita în subsol, aceasta este construita în tehnica boltilor cilindrice, boltile de la parter si etaj serveau drept magazine pentru a etalarea si vinderea produselor sau adaposteau mici ateliere ale mestesugarilor. În pivnita se aflau depozitele magazinelor si atelierelor din casa negotului si o crâsma numita în mod sugestiv „Casa de betie“. La parter erau mici ateliere si dughene in care mesterii si comerciantii isi prezentau produsele.
Cladirea a fost construita in urma unei promisiuni facuta de Apollonia Hirscher ca multumire pentru faptul ca fiica sa a fost salvata de la moarte. Se pare ca micuta intrase in moarte clinica si si-ar fi revenit dupa funerarii in mormant, fiind descoperita de catre un gropar sarman care a incercat sa-i ia bijuteriile. In amintirea acestei intamplari, Apollonia Hirscher si fiica sa sunt figurate intr-o fresca pe frontonul cladirii Hirscher de pe strada Michael Weiss 22 (colt cu strada Republicii).

GRANARUL ORASULUI
Cladirea a fost construita in prima jumatate a secolului al XVI–lea. Este una dintre cele mai vechi si bine pastrate cladiri din oras. A functionat ca depozit de marfuri al Brasovului medieval, etajul fiind destinat pastrarii granelor si produselor alimentare, fiind organizat pe strazi si vecinatati. Acum cladirea gazduieste Bistro de l’Arte.

CLADIREA PRIMEI BANCI SASESTI (STR. MURESENILOR NR. 1)
Kronstadter Allgemeine Sparkasse – prima banca din Brasov si din Transilvania. Kronstadter Allgemeine Sparkasse primul institut bancar din Transilvania, revendicat deopotriva de Romania si Ungaria a fost o necesitate a modernizarii, singura cale de a scoate Transilvania din „starea linistita" si de a o plasa pe orbita capitalismului.
Fondatorul bancii este Peter Traugott Lange von Burgenkron. El a inteles foarte bine ca printre cerintele timpului se numarau: nevoia de preturi scazute, cultivarea simtului de economisire si crearea unui sistem organizat, facil si articulat al circulatiei banilor si al marfurilor. Scopurile noii banci se adresau tuturor categoriilor sociale, cuvantul de ordine fiind ca o economie, oricat de mica si rezultata dintr-o munca onesta, poate fi importanta. Un loc distinct il ocupa si activitatea de ajutor reciproc in caz de boala sau alte nevoi (zestre, deschiderea unui atelier, pornirea unei afaceri, etc.) sigla firmei era reprezentata de stupul de albine, iar deviza „Munceste, aduna, sporeste!“ La 1 ianuarie 1836 Sparkasse si-a deschis portile pentru public.

CASA MURESENILOR
Cladirea care adaposteste astazi muzeul memorial Casa Muresenilor a fost destinata initial ca locuinta. In familia Muresenilor a ajuns printr-alianta matrimoniala ca parte a dotei. In aceasta cladire a functionat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea redactia Gazetei Transilvaniei si tipografia familiei Muresianu.

CETATEA BRASOVULUI
Construita in varful unui deal in anul 1395, cetatea a fost una dintre cele mai puternice din Transilvania. Vechea cetate de pe dealul Sf. Martin a fost distrusa in anul 1529.
Pe la mijlocul secolului al XVI-lea cetatea a fost refacuta de catre generalul conte Arko, capatand in marea parte infatisarea de astazi. Fortificata din nou in secolul urmator si renovata de mai multe ori, cetatea s-a dovedit a fi un adapost sigur mai ales pe timpul rascoalelor din perioada principelui Rakoczi.
Cheltuielile mari de intretinere au au determinat orasul sa daruiasca cetatea imparatesei Mariei Tereza. Cetatea a intrat apoi in posesia statului si a avut diverse destinatii, mai ales ca inchisoare.
Astazi cladirea adaposteste un restaurant cu specific romanesc, nu foarte popular.


9.3. Locuri de vizitat
STRADA SFORII
Este cunoscuta ca fiind cea mai stramta strada din oras, explicatia consta in faptul ca de la inceput a fost destinata a face legatura dintre strazile Portii si Cerbului, fiind un simplu coridor pentru pompieri.

STRADA REPUBLICII
A fost cunoscuta sub numele de strada Caldararilor pentru ca pe aceasta strada se aflau grupati membrii breslei caldararilor. Strada era strabatuta de un canal care servea la salubrizare. In capatul strazii se afla una dintre cele mai vechi porti ale cetatii, dincolo de poarta pornea drumul care ducea spre Moldova. In capatul strazii se afla un turn prevazut cu ceas pentru ca mesterii sa potriveasca cat mai exact timpul diverselor operatiuni de prelucrare a marfurilor. Casele prevazute cu ziduri masive si obloane solide din tabla si lemn puteau rezista unui eventual atac in cazul in care dusmanii ar fi trecut de poarta.

STRADA GHEORGHE BARITIU
Strada Gheorghe Baritiu era utilizata in zilele de targ ca loc pentru vinderea cailor, de aici provine si numele primit de strada in evul mediu: Targul Cailor. In secolul al XIX-lea strada devine una dintre caile de acces in Piata Sfatului datorita deschiderii unei porti spre Schei.

POARTA SCHEI
Porta Schei a fost ridicata in anii 1827-1828 pentru a usura comunicarea cu cetatea a locuitorilor din Scheii Brasovului. Poarta este construita din piatra si caramida in stil clasic, aspectul sau fiind acela de arc de triumf. Poarta este strapunsa de trei intrari, una principala de mari dimensiuni in mijloc si doua intrari mai scunde in stanga si in dreapta care sunt destinate pietonilor.

POARTA ECATERINEI
Poarta Ecaterinei este una dintre cele mai vechi porti care si-a pastrat aspectul original. Este localizata chiar langa Poarta Schei. Poarta Ecaterinei a fost timp de cateva secole singura poarta pe latura de vest a cetatii Brasov. Poarta strapungea zidurile cetatii, iar in interiorul acesteia aparatorii erau postati pe galerii din lemn dispuse pe mai multe niveluri. Dupa deschiderea portilor de la Targul cailor si Schei in 1820, respectiv 1828, Poarta Ecaterinei a fost zidita si folosita drept magazin. Langa poarta Ecaterinei se afla si azi o parte din vechiul zid al orasului.

ALEEA DE SUB TAMPA
Aleea de sub Tampa se afla pe latura de sud a cetatii pe o coasta a dealului Tampa. In evul mediu, in apropierea zidurilor se afla un sant cu apa care a fost secat in secolul al XIX-lea si in locul sau a fost facuta o promenada. Partea inferioara a Tampei nu era impadurita avand aspectul unei pasuni. Pe laturile de apus si rasarit existau doua ziduri care inchideau accesul pe pasune. Astazi aleea de sub Tampa continua sa fie un loc de promenada pentru frumusetea perspectivei pe care o ofera si monumentele istorice pastrate in conditii bune (Bastionul Tesatorilor, Bastionul Postavarilor si doua turnuri de curtina).

PIATA SFATULUI
Piata Sfatului era locul in care se organizau targurile periodice in Evul Mediu si in epoca moderna. Datorita rolului comercial al Brasovului, alaturi de comerciantii sasi si romani, in Piata Sfatului se intalneau negutatori veniti dinTarile Romane si Ungaria. Marfurile erau vamuite langa poarta care se afla in capatul strazii Vamii (strada Muresenilor astazi) de unde se ajungea direct in piata. Magistratul si functionarii orasului vegheau la respectarea ordinii din piata, in sensul ca, fiecare comerciant trebuia sa-si aseze marfa in locul stabilit de Consiliul Orasenesc. Astfel, existau mai multe targuri si siruri in piata si vecinatatea acesteia: Targul Boilor, Targul Cailor, Targul de Peste, Sirul Inului, Sirul Graului, Sirul Fructelor.


9.4. Schei
CATEDRALA SFANTUL NICOLAE
Datand ca monument din 1292 biserica a fost construita in piatra in 1495 ca sprijinul conducatorilor proviniciilor romane. Dimensiunile sale impresionante domina partea veche a Brasovului – Scheii Brasovului. Biserica Sfantul Nicolae a fost ridicata in piatra incepand cu anul 1495 de catre localnici cu ajutorul domnitorului Tarii Romanesti, Neagoe Basarab. Anterior pe locul acestei existase un mai vechi lacas de cult din lemn atestat de documente mai vechi inca din anul 1292.
Satul romanesc de aici pare sa fi fost un centru ortodox puternic din moment ce in anul 1399 papa Bonifaciu al IX-lea cerea intr-o bula convertirea credinciosilor din Corona. Biserica ortodoxa si scoala romaneasca, construita in proximitatea sa, au fost un important centru spiritual si cultural pentru romanii din toata Tara Barsei, actiunea lor se extinde asupra romanilor din intreg spatiul romanesc mai ales dupa venirea diaconului Coresi care a inceput sa tipareasca aici carti bisericesti in limba romana. Numerosi domni si familiile acestora au acordat danii bisericii din Schei, chiar si imparateasa Rusiei, Ecaterina a II-a, a trimis Bisericii daruri scumpe constand in bani, sfite preotesti si arhieresti, obiecte de cult din metal pretios. Biserica este ridicata initial in stil gotic, apoi sufera diverse transformari in stil baroc, in secolul al XVIII-lea planul bisericii augmentat prin adaugarea unor paraclise si a unui pridvor. Numeroasele danii ale voivezilor din cele doua tari romanesti au inzestrat bisercia cu o colectie insemnata de icoane vechi. Biserica Sfantul Nicolae a fost renovata in perioada interbelica prin grija localnicilor si pastreaza fresce executate de marele pictor Misu Pop. In cimitirul Bisericii sunt ingropate personalitati importante din istoria nationala si locala ca Nicolae Titulescu, dr. Aurel Popovici, preotul Vasile Saftu s.a.

BISERICA SFANTA TREIME DIN SCHEI (PE TOCILE)
A fost construita in anul 1826 ca filie a Bisericii Sfantul Nicolae din Schei. Anterior se afla pe acelasi loc o scoala din lemn pentru copiii romanilor de pe Tocile. Biserica este asezata canonic cu altarul spre rasarit si intrarea principala spre apus, planul bisericii este treflat ca si la alte edificii ortodoxe. Pictura bisericii este realizata de catre Misu Pop, un pictor renumit din Scheii Brasovului.

BISERICA CUVIOASA PARASCHIEVA (GROAVERI)
Biserica a fost ridicata intre 1874-1876 drept capela de cimitir prin eforturile preotului Bartholomeu Baiulescu, paroh in Brasov-cetate; acesta a facut o subscriptie publica pentru a aduna banii necesari pentru cumpararea terenului pentru cimitir si biserica in anul 1872.
In anul 1888 delegatia romanilor brasoveni a cerut Mitropolitului Miron Romanul din Sibiu binecuvantarea pentru utilizarea capelei de cimitir drept lacas bisericesc. Odata cu obtinerea binecuvantarii capela a devenit biserica parohiala din Groaveri si a fost utilizata de catre romanii din cetate pana la inaugurarea Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Piata Sfatului. Intre anii 1919–1946 Biserica din Groaveri a servit drept capela militara pentru intreaga garnizoana din Brasov. Din 1954 Mitropolitul Nicolae Balan a declarat lacasul din Groaveri biserica parohiala. Biserica a fost ridicata in piatra si in caramida si are plan in cruce greaca surmontat de o cupola octogonala. Pictura bisericii a fost realizata de pictorii brasoveni Vasu Iosif si Misu Pop. Celebritatea bisericii a fost adusa de personalitatile care sunt ingropate in cimitir: Andrei Muresianu, Ioan Al. Lapedatu, Sextil Puscariu, Misu Pop, Protopopul Bartholomeu Baiulescu, Virgil Onitiu, dr. Gheorghe Baiulescu - primul primar roman al Brasovului.


9.5. Monumente istorice
PRIMA SCOALA ROMANEASCA
Construita la doar cativa metri de Catedrala Sfantul Nicolae, Prima Scoala romaneasca a fost atestata in documente prima data in anul 1495, aici exista anterior o scoala mai veche, despre care unii cercetatori afirma ca ar data din secolul XII. Ridicarea in piatra a scolii si a bisericii Sf. Nicolae, reprezinta fapta de bun crestin a domnului Tarii Romanesti Neagoe Basarab.
Aici s-a tiparit prima cronica cu subiect romanesc, prima gramatica romaneasca si primul almanah romanesc. In secolul XVIII scoala a devenit un centru de rezistenta ortodoxa avand rolul de a forma preoti, diaconi si cantareti pentru bisericile ramase credincioase cultului ortodox rasaritean. Astazi Prima Scoala Romaneasca este un complex muzeal si adaposteste cateva expozitii de mare valoare in cladirea Primei Scoli sau in cladirile din cadrul complexului: „Tiparnita lui Coresi“, „Junii din Scheii Brasovului“, „Expozitia de carte veche romaneasca“, si muzeul memorial „Tudor Ciortea“. Turistii pot vizita scoala si chiar se pot aseza in bancile sale datand din secolul 19.

CASA BARAC
Casa Barac din Piata Prundului se afla in stanga intrarii in curtea Bisericii Sfantul Nicolae, cladirea este ridicata in stilul traditional al Scheilor cu unele elemente de arhitectura in stil brancovenesc. De-a lungul timpului Casa Barac a avut diverse destinatii: locuinta pentru slujitorii bisericii, dispensar medical, locuinta pentru chiriasi.
Astazi in Casa Barac se afla fondul de carte si arhiva Bisericii Sfantul Nicolae si Primei Scoli Romanesti din Schei. Numele de Barac este datorat poetului iluminist ardelean, Ioan Barac (1776-1848), translator al Magistratului din Brasov, dascal, editorul primului periodic romanesc brasovean „Foaia Duminecii“ (1837) si traducator al lui William Shakespeare in limba romana.

CASA ILIE BIRT (PE TOCILE)
Personalitate recunoscuta in Schei in secolul al XVIII-lea, Ilie Birt, negustor de vaza, luptor neinfricat pentru cauza romanilor brasoveni, unul din ctitorii scolii de piatra din Schei, a ridicat doua troite in Scheii Brasovului, in Piata Prundului si o alta alipita casei sale pe strada care-i poarta numele.
Poporul din Schei ii pastreaza amintirea ca pe un erou de balada si legenda, fara insa a-i cunoaste in realitate bibliografia. La moartea sa detinea o impresionata casa in Schei, o gradina, vaci si turme de oi, o vie in Muntenia.

TROITA DIN COTUN
Troita din Cotun este cea mai veche troita pastrata la poalele Tampei (la terminarea strazii Curcanilor). In vremuri vechi, Junii Tineri si Junii Curcani faceau aici maialul si diferite petreceri. Crucea din Cutun, facuta din lemn de stejar are o vechime de peste sase secole. Inscriptia de pe cruce atesta ca data de ridicare a troitei in anul 1292. Crucea sufera in ultimele decenii deteriorari, fiind neglijata de localnici, distrusa de rauvoitori si chiar de strainii locurilor. Brasoveanul Dumitru Opris gaseste intelegere din partea protopopului Zenovie Mosoiu si amplaseaza crucea in cimitirul bisericii „Sf. Treime“, zisa Biserica Greceasca, unde se afla si in momentul de fata, purtand o inscriptie noua, conform careia a fost amplasata prin grija Junilor Curcani.

TROITA DE LA STIM
Cea de a doua troita a Junilor Curcani se afla la intalnirea strazilor Coastei si Curcanilor. Crucea de la Stim, poarta si numele de Crucea din Grui, dupa porecla familiei Ion Florea Munteanu, care se ingrijea de ea, aprinzand candela duminica si la sarbatori. Ea este ridicata la anul 1781, cu o imprejmuire de zid, pictata pe dinauntru, avand cateva nise in zid, de asemenea pictate.

TROITA DIN PAJISTEA MARE
Crucea din Pajiste a fost ridicata in 1788 de catre Dumitru Stanca si sotia sa Paraschiva. Crucea, cioplita in piatra, poarta o inscriptie in grafie chirilica in care apar numele celor doi ctitori. In jurul crucii este ridicata o capela mica din lemn cu acoperis piramidal din tabla.

CAZARE
In ultimii ani in Brasov s-au deschis extrem de multe locuri unde puteti dormi in conditii bune. Ramane doar sa alegeti locul care va place, in functie de conditii si de preturi. Noi suntem in masura sa va recomandam locul potrivit gustului si buzunarului dumnevoastra.


10. Cazare
10.1. HOTELURI
Hotel Bielmann
Adresa: Sanpetru, jud. Brasov, str. Republicii, nr. 134
Telefon: 0268.36.05.81
Web: www.hotel-bielmann.ro
Descriere: Situat la 4km de Brasov hotelul dispune de 22 de camere duble, acces la internet, TV satelit; sala de fitnes, piscina, teren de tenis, sala de conferinte, bucatarie internationala, gradina de vara.

Montclaire
Situat pe drumul dintre orasul Brasov si statiunea Poiana Brasov, Montclaire ofera calatorului modern o retragere discreta in confort. Servicii incluse: mic dejun, piscina, sauna, gimnastica, biblioteca DVD, parcare.
Pretul cuprinde taxe, servicii, mic dejun.
Oferta speciala:3 nopti cazare, o sedinta de masaj relaxare, mic dejun, sauna, piscina, jacuzzi.

Hotel Residence Hirscher
Adresa: Brasov, Str. Apollonia Hirscher nr. 14
Telefon: 0368.40.12.12, 0726.74.64.02
Web: www.residence-hirscher.com/in.php
Descriere: Resedinta Hirscher, un concept de Apartament-Hotel. Pentru o saptamana, o luna sau mai mult, profitati de spatiul unui apartament modern mobilat la Brasov.

Hotel Ada-Belle
Adresa: Brasov, Str. Pietii 5
Telefon: 0268.41.10.80
Web: www.adabelle.ro
Descriere: Hotel pentru tineret situat in centrul istoric al Brasovului la 30 m de Teatrul Dramatic, 50 m de magazinul Star, 400 m de Biserica Neagra. In zona sunt 4 parcari.

Hotel Bella Muzica
Adresa: Brasov, Piata Sfatului 19
Telefon: 0268.47.79.56, 0722.13.19.91, 0746.17.70.00
Web: www.bellamuzica.ro
Descriere: Asezat in centrul istoric al orasului Brasov, hotelul Bella Muzica va asteapta sa petreceti un sejur deosebit intr-o ambianta incarcata de istorie.

Hotel Helis
Adresa: Brasov, str. Memorandului 29
Telefon: 0268.41.02.23, 0268.41.02.56
Web: www.hotelhelis.ro
Descriere: Situat zona istorica a orasului, intr-o oaza de liniste, hotelul Helis va asteapta sa-i treceti pragul cu incredere oferindu-va bucatarie traditionala, iar prietenii necuvantatori sunt bineveniti.

Hotel Oliver
Adresa: Brasov, Calea Bucuresti, nr. 99
Telefon: 0268.31.11.15
Web: www.hoteloliver.ro
Descriere: Hotel Oliver se afla pe Calea Bucuresti este primul hotel de la intrarea in Brasov dinspre Predeal, situat pe partea dreapta.

City Center Hotel
Adresa: Str. Traian Grozavescu, nr. 4
Telefon: 026.84.17.58

Hotel Ambient
Adresa: Brasov, Str. Aninoasa nr. 5
Telefon: 0268.47.08.56

Hotel Apollonia
Adresa: Str. Neagoe Basarab nr. 7
Telefon: 0268.47.61.63

Hotel Aro Palace
Adresa: Brasov, Str. Muresenilor nr. 12
Telefon: 0268.47.76.64

Hotel Aro Sport
Adresa: Brasov, Str. Sf. Ioan nr. 3
Telefon: 0268.47.88.00

Hotel Belvedere
Adresa: Str. Stejerisului nr. 11
Telefon: 0268.41.55.75

Hotel Brasov
Adresa: Brasov, Str. 13 Decembrie nr. 38
Telefon: 0268.42.66.33

Hotel Bucegi
Adresa: Valea Rasnoavei nr. 10,
Paraul Rece-Predeal-Brasov
Telefon: 0268.45.64.91

Hotel Camping Darste
Adresa: Brasov, Calea Bucuresti nr. 285
Telefon: 0268.31.58.63

Hotel Capitol
Adresa: Brasov, Bd. Eroilor nr. 19
Telefon: 0268.47.08.56

Hotel Cerbul
Adresa: Brasov, Str. Vasile Lupu nr. 15
Telefon: 0268.41.51.55

Hotel Condur
Adresa: Brasov, Str. Nicolae Titulescu nr. 31
Telefon: 0268.26.21.21

Hotel Corona
Adresa: Brasov, Str. Republicii nr. 62
Telefon: 0268.47.74.48

Hotel Denin
Adresa: Str. De Mijloc nr. 79
Telefon: 0268.47.31.39

Hotel Kolping
Adresa: Str. Alexandru Petofi nr. 27
Telefon: 0268.41.35.29

Hotel Ned
Adresa: Brasov, Str. De Mijloc nr. 79
Telefon: 0268.47.31.39

Hotel Oasis
Adresa: Brasov, Str. Vulcan nr. 41
Telefon: 0268.40.63.10

Hotel Postavaru
Adresa: Brasov, Str. Republicii nr. 62
Telefon: 0268.47.74.48

Motel Dreher
Adresa: Brasov, Calea Fagarasului nr. 6
Telefon: 0268.47.70.07


10.2. Pensiuni
Casa Jasmin
Adresa: Brasov, Str. Vulcan nr. 104
Telefon: 0268.42.61.61
Web: www.casajasmine.ro
Descriere: Pe strada Vulcan la numarul 104 se afla o cladire impunatoare si atragatoare cu 4 niveluri, cu finisaje de o calitate exceptioanala, cu terase generoase pline de flori.

Pensiunea Casa Muresanu
Adresa: Nicopole, 54
Telefon: +40 268 414373
Web: www.casamuresan.ro
Descriere: Pensiunea va astepta cu 14 camere in regim single si double, 4 apartamente, salon, sala conferinte, bar, parcare proprie si terasa. In weekend oferim o reducere de 25% la cazare.

Pensiunea Dolce Far Niente
Adresa: Str. Lupeni nr. 11
Telefon: 0268.41.36.94; 0742.22.40.27
Web: www.pensiunibrasov.ro
Descriere: Pensiunea „Dolce far Niente“ dispune de 7 camere duble, toate dotate cu bai cu dus, televizor si antena satelit, confortul fiind la cele mai inalte standarde.

Pensiunea Flamingo
Adresa: Str. Lunga nr. 75
Telefon: 0268.41.60.80
Web: www.pensiuneaflamingo.ro
Descriere: Pensiunea Flamingo ofera gazduire la cel mai inalt standard de calitate pentru oaspetii sai intr-o ambianta placuta realizata prin combinarea exteriorului in stil baroc, cu interiorul modern.

Pensiunea La Residenza
Adresa: Str. Gradinarilor nr. 18
Telefon: 0268.47.33.77
Web: www.pensiunelaresidenza.ro
Descriere: Vila situata ultracentral ofera spatii generoase prin cele 3 camere duble, 3 garsoniere si un apartament, toate cu vedere spre Tampa. Camerele au in dotare telefon, cablu TV, acces internet, minibar.

Pensiunea Leo
Adresa: Str. Dobrogea nr. 15
Telefon: 0268.47.75.47
Web: www.pensiunealeo.ro
Descriere: Pensiunea Leo, situata in vechiul si pitorescul oras de la poalele muntelui Tampa va ofera la preturi fara concurenta 30 de locuri de cazare in camere garantandu-va in acelasi timp confortul.

Pensiunea Memo
Adresa: Str. Lunga nr. 159
Telefon: 0268.47.24.04
Web: www.memobv.ro
Descriere: Pensiunea va ofera 9 camere duble si 2 apartamente de lux. Puteti petrece clipe MEMOrabile in incinta restaurantului si terasei.

Pensiunea Montana
Adresa: Str. Stejeris 2A
Telefon: 0268.47.27.31, 0723.61.45.34
Web: www.montana.ro

Pensiunea Mury
Adresa: Str. De Mijloc nr. 62
Telefon: 0268.41.87.40
Web: www.pensiuneamury.ro
Descriere: Situata in apropierea centrului vechi brasovean, cu o frumoasa vedere spre culmile Tampei si a colinei Warthe, Pensiunea MURY este alegerea ideala ce ofera vizitatorilor linistea si confortul.

Pensiunea Palomita
Adresa: Brasov, Str. N. Titulescu nr. 21
Telefon: 0268.31.09.05
Web: www.pensiuneapalomita.ro
Descriere: Pensiunea Palomita, ofera servicii de cazare pentru 16 locuri in 7 camere dotate la nivel de 3 stele hoteliere (fiecare camera are baia proprie cu dus, televizor conectat la cablu TV, acces internet).

Pensiunea Roxana
Adresa: Predeal, Str. Libertatii nr. 297
Telefon: 0268.41.86.26
Web: www.brasov.ro/pensiunearoxana
Descriere: Pensiunea Roxana pune la dispozitia iubitorilor de munte 6 camere duble, 3 bai, parcare proprie, bucatarie complet utilata, dining-room pentru 20 persoane, terasa cu gratar, TV in camere, telefon.

Rinda Room
Adresa: Str. Poarta Schei
Telefon: 0268.47.33.18, 0740.09.07.14
Web: www.rinda.ro
Descriere: Liniste, comod, modern, tv, DSL connection, non-smoking. Rinda's Room ofera o camera confortabila cu baie in vechiul centru al orasului.

Vila Ovesa
Adresa: Str. Caprioarei nr. 20
Telefon: 0745.50.98.85
Web: www.brasov.ro/vilaovesea
Descriere: Vila Ovesea, situata intr-un ambient reconfortant in centrul Brasovului te asteapta cu o atmosfera calda oferindu-ti confort si relaxare.

VILA SILVANIA
Adresa: Str. Caprioarei nr. 20
Telefon: 0745.50.98.85
Web: www.brasov.ro/vilaovesea
Descriere: Vila Ovesea, situata intr-un ambient reconfortant in centrul Brasovului te asteapta cu o atmosfera calda oferindu-ti confort si relaxare.

Casa Cranta
Adresa: Str. Maior Cranta, 3A
Telefon: 0268.47.69.92

Casa Kermany & Achim
Adresa: Str. Nicolae Balcescu nr. 26
Telefon: 0368.43.60.68

Casa Rozelor
Adresa: Str. Michael Weiss, nr. 20
Telefon: 0268.47.52.12, 0747.49.07.27
Web: www.casarozelor.ro
Descriere: Situata in centrul istoric al Brasovului, Casa Rozelor ofera cazare in atmosfera medievala a unor apartamente de lux.

Pensiunea Amalfi
Adresa: Str. Paul Richter nr. 7
Telefon: 0368.44.60.13

Pensiunea Ambient
Adresa: Str. Iuliu Maniu, nr. 62B
Telefon: 0268.41.06.22

Pensiunea Ambra
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 2-4
Telefon: 0268.47.70.40

Pensiunea Ana-Maria
Adresa: B-dul Grivitei nr. 32
Telefon: 0268.42.16.28

Casa Tepes
Adresa: Str. Vlad Tepes nr. 14
Telefon: 0268.41.39.17

Pensiunea Civio
Adresa: Brasov, Str. Transilvaniei nr. 25
Telefon: 0368.41.30.16

Pensiunea Curtea Brasoveana
Adresa: Str. Bailor nr. 16
Telefon: 0268.47.23.36
Web: www.curteabrasoveana

Pensiunea Diamant
Adresa: Str. Făgărasului nr. 44
Telefon: 0268.25.85.36

Pensiunea Hora
Adresa: Brasov, Str. Miraslau nr. 14
Telefon: 0268.42.20.18

Pensiunea Iris
Adresa: Sacele, Str. Bunloc nr. 151
Telefon: 0268.27.66.55

Pensiunea Kronstadt
Adresa: Str. De Mijloc nr. 67
Telefon: 0268.47.12.95

Pensiunea Natural
Adresa: Str. Castelului nr. 58
Telefon: 0268.41.00.48

Pensiunea Nina
Adresa: Brasov, Str. Nucului nr. 28
Telefon: 0268.33.63.78

Pensiunea Pompi
Adresa: Str. Pictor Grigorescu, 2A
Telefon: 0268.31.98.18

Pensiunea Simona
Adresa: Str. Colonel Buzoianu nr. 9
Telefon: 0268.41.52.71

Pensiunea Sofi
Adresa: Codrii Cosminului nr. 122
Telefon: 0268.42.00.11

Pensiunea Stejeris
Adresa: Str. Stejerisului nr. 15
Telefon: 0268.47.62.03

Pensiunea Viron
Adresa: Brasov, Str. Demetrescu Traian nr. 21
Telefon: 0268.74.62.08


11. Evenimente anuale
Fara a abunda in evenimente anuale de mare anvergura Brasovul este un oras „cuminte” la acest capitol. Cele cateva activitati sunt totusi reprezentative pentru oras, unele avand traditie de zeci de ani,


11.1. Evenimente cultural-traditionale din judetul Brasov
MASURAREA LAPTELUI
DATA: 1-2 iulie 2006
LOCATIA: Bran, Stana Zanoaga
DESCRIERE: Masurarea laptelui este evenimentul anual care marcheaza plecarea turmelor de oi si a vitelor la munte. Crescatorii de oi se aduna in fiecare sat pentru a stabili impreuna unde vor face stanile in acel an, cine le va fi baci si pe cine vor angaja sa le pazeasca pe timpul pasunatului. Impreunarea oilor pe criteriile stabilite - pe vecinatati, intre neamuri sau conform altor intelegeri - si urcatul turmelor la stani sunt momente semnificative in comunitatile rurale romanesti. In dimineata zilei stabilite, toti stapanii de oi pornesc spre stani, imbracati de sarbatoare. In urma barbatilor care duc galetile de muls, femeile poarta cosuri si traiste pline de bucate alese si sticle cu bautura. Alaturi de alimente, o datina strabuna obliga pe fiecare femeie sa aduca acum la stana si „unsoarea oilor“, acel remediu magic, indreptat impotriva spiritelor malefice care puteau ataca lactatia sau chiar viata animalelor. Dupa ce toate oile au fost mulse si laptele fiecarui gospodar a fost „masurat“ si inscris pe „raboj“, sub privirile atente ale intregii comunitati, pacurarii reunesc laptele (il „impreuna“) si-i dau cheag. In functie de acest „masuris“ proprietarii vor primi cota de produse lactate. Cat timp barbatii au fost ocupati cu mulsul si „masuratul“ laptelui, femeile au asternut pe iarba de langa stana fete de mese, iar pe ele au desfacut bucatele si bauturile aduse de acasa. La acest pranz sunt chemati proprietarii si pacurarii, la un loc, sa se bucure de „pornitul stanii“. Activitatile practice si juridice sunt insotite de numeroase acte rituale menite sa apere stana si ciobanii de fortele malefice pe timpul verii: aprinderea Focului Viu, afumarea ciobanilor si oilor, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui, anularea puterii cucului de a lua sau de a strica laptele prin practica magica „Cucu! - Rascucu!“, purificarea oilor si stapanilor de oi prin stropirea lor cu apa sfintita, scaldatul ritual in apa curata a raurilor sau spalatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale, sacrificarea mielului, pronuntarea formulelor magice etc. Sambra Oilor se incheie cu o frumoasa petrecere campeneasca unde se mananca alimente specifice (balmos, mamaliga fiarta in lapte si cu adaos de unt, mielul fript haiduceste, casul de la prima mulsoare), se canta si se joaca dupa melodii pastoresti. Obiceiul este cunoscut, cu variante locale si in diferite stadii de evolutie, de toti crescatorii de oi.
ACTIVITATI:
- Participarea la mulsul laptelui si prepararea casului;
- Spectacole de dans si cantec popular specific zonei Branului;
- Expozitie cu cele mai reusite creatii populare (costume populare, icoane pe lemn si sticl
tasaturi din lana si in, ustensile casnice din lemn, sculpturi artistice).

ZILELE VULCANULUI
DATA: 21-23 iulie
LOCATIA: comuna Vulcan, centrul comunei
DESCRIERE: Manifestare complexa, cu participare locala, zilele Vulcanului constituie un prilej de bucurie pentru toti cei care-si au obarsia in aceasta zona. Din programul evenimentului nu lipseste slujba religioasa. De asemenea, la parada portului popular locuitorii etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai departe. Spectacolele folclorice reunesc ansambluri, tarafuri, solisti autohtoni dar si din zonele invecinate. La petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale.
ACTIVITATI:
- Participare la spectacolele folclorice si la concertele organizate in centrul satului.

SANTILIA
DATA: 23–24 iulie (primul week-end dupa Sf. Ilie)
LOCATIA: orasul Sacele, Poiana Angelescu
DESCRIERE: Santilia este o straveche sarbatoare a ciobanilor saceleni, legata odinioara de celebrarea zeului soarelui si focului. Acest obicei are loc la mijlocul sezonului pastoral, in ziua de Sf. Ilie (20 iulie). Astazi, sarbatoarea se desfasoara in locul cunoscut sub numele de Poiana Angelescu. Aceasta nedeie pastorala era strans legata de viata si ocupatia mocanilor saceleni care traversau cu turmele de oi, teritorii intinse. Specificul pastoral al Santiliei de la Sacele s-a pastrat in obiceiul ciobanilor de a face cadou fetelor cu care urmau sa se casatoreasca furci de tors si tipare pentru cas, frumos crestate de ei in linistea si singuratatea muntilor. Pastorii aveau un motiv in plus sa astepte ziua Santiliei – dupa urcarea oilor la munte ei nu mai aveau voie sa coboare in sat si nici sa fie vizitati de neveste sau dragute. Dupa o viata grea, in permanenta lupta cu salbaticiunile padurii si fenomenele meteorologice, izolati de cei dragi, de biserica, de sat, venea Santilia, ziua cand lumea urca la ei. In procesul de
desacralizare, Santilia a asimilat functii noi, in special cele legate de schimbul de produse si de cunoasterea tinerilor in vederea casatoriilor.
ACTIVITATI:
Dansuri populare „Braul”, „Chindia”, „Atica”, „Ciobanasul” sau „Lezeasca” sunt vechi dansuri specifice zonei, bulzul, placinta mocanesca, sarmalele mocanesti precum si standuri cu obiecte de arta populara intregesc si amplifica ineditul acestei atractive serbari.

TARGUL DE VARA
DATA: 29-30 iulie
LOCATIA: comuna Moieciu, langa primarie
DESCRIERE: Este o serbare in care se aduna sateni, turisti si mesteri populari. Una dintre atractiile targului de vara este concursul cu premii pentru gospodarul cu animalele cele mai frumoase in batatura. Un fel de „miss al vacutelor”, unde concurentele sunt punctate dupa cum arata, dar si dupa cat de bun este laptele. Din program: expozitie cu vanzare de utilaje agricole specifice zonei montane
si agricole de uz gospodaresc; expozitie de animale si produse traditionale din lapte; expozitie cu produse mestesugaresti si de artizanat.
ACTIVITATI:
- Participare la spectacolele folclorice si la concertele organizate in centrul satului.

ZILELE TARLUNGENIULUI
DATA: 30 iulie
LOCATIA: comuna Tarlungeni, in centrul comunei.
DESCRIERE: Zilele Tarlungeniului sunt un prilej de bucurie pentru toti cei care-si au obarsia in aceasta zona. Din programul evenimentului nu lipseste slujba religioasa. De asemenea, la parada portului popular locuitorii etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai departe. Spectacolele folclorice reunesc ansambluri, tarafuri, solisti autohtoni dar si din zonele invecinate. La
petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale.

SCOALA DE VARA PENTRU ARHITECTURA SI URBANISM
DATA: iulie–august 2006
LOCATIA: comuna Bran, Parcul Central din Bran.
DESCRIERE: Ultima editie a scolii a fost desfasurata simultan cu Simpozionul International de sculptura Bran. Scopul evenimentului este conservarea si mentinerea unei arhitecturi zonale. Acest lucru este necesar, cu atat mai mult cu cat zona Bran este protejata.
ACTIVITATI:
- Asistare la procesul tehnologic de realizare a sculpturilor in lemn sau in piatra.

ZILELE BRANULUI
DATA: 6-15 august 2006
LOCATIA: comuna Bran, Platoul „Inima Reginei”
DESCRIERE: Tinzand sa devina una din cele mai reprezentative manifestari ale creatiei artistice ciobanesti din zona culoarului Bran–Rucar, voioasa sarbatoare folclorica, intruneste in cadrul specific zonei muntoase, suite de concerte si ale ansamblurilor vocal-instrumentale cu repertoriu traditional de mare autenticitate a folclorului ciobanesc.
ACTIVITATI:
- Spectacol de dans si cantec popular specific zonei Branului;
- Expozitie cu cele mai reusite creatii populare (costume populare, icoane pe lemn si aticla, tesaturi din lana si in, ustensile casnice din lemn, sculpturi artistice).

ZILELE HALMEAGULUI
DATA: 12-13 august
LOCATIA: comuna Sercaia, sat Halmeag, centrul satului.
DESCRIERE: Manifestare complexa, cu participare locala, Zilele Halmeagului constituie un prilej de bucurie pentru toti cei care-si au obarsia in aceasta zona. Din programul evenimentului nu lipseste, slujba religioasa. De asemenea, la parada portului popular locuitorii etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai departe. Spectacolele folclorice reunesc ansambluri, tarafuri, solisti autohtoni, dar si din zonele invecinate. La petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale.

CETATEA MUZICALA A BRASOVULUI
DATA: 12 august–19 august 2006
LOCATIA: Brasov, Centrul Cultural Reduta
DESCRIERE: Festivalul International de muzica clasica si moderna aflata la cea de a IV- a editie, dedicata lui W. A. Mozart si Béla Bartók. Programele care vor fi prezentate vor cuprinde compozitii ale celor doi mari compozitori. Festivalul va fi deschis de un concert cu muzica populara romaneasca in interpretarea unor virtuozi instrumentisti romani.In data de 15 august va avea loc un recital extraordinar de jazz sustinut de Anca Parghel.

SIMPOZIONUL INTERNATIONAL DE SCULPTURA BRAN
DATA: 15 august–15 septembrie 2006
LOCATIA: comuna Bran, Parcul Central din Bran
DESCRIERE: Simpozionul reuneste invitati din diferite tari (Japonia, Ucraina, Moldova, Austria, Romania) care isi etaleaza indemanarea si talentul pe tot parcursul evenimentului. Materialul in care se realizeaza sculpturile difera de la an la an. In anul 2005 lucrarile au fost realizate in piatra, la editia aceasta urmand ca sclpturile sa fie realizate in lemn de esenta tare. Toate lucrarile realizate raman in patrimonial comunei Bran, urmand ca in momentul vanzarii (daca acest lucru se petrece) o parte din suma sa revina autorului. Ultima editie a simpozionului a fost desfasurata simultan cu Scoala de vara pentru arhitectura si urbanism, care are ca scop principal conservarea si mentinerea unei arhitecturi
zonale. Acest lucru este necesar, cu atat mai mult cu cat zona Bran este protejata.

ZILELE FAGARASULUI - TARGUL DE ARTA POPULARA
DATA: 17–20 august
LOCATIA: Fagaras, centrul orasului
DESCRIERE: Pe platoul din fata Cetatii Fagarasului are loc Targul de arta populara, serbare dedicata folclorului si artei populare din Tara Fagarasului.
Mestesugarii din toate zonele tarii au prezentat o gama variata de produse. Fagarasenii, dar si turistii pot alege obiecte din ceramica si icoane pana la mese de lemn si imbracaminte populara.
ACTIVITATI:
- Spectacol folcloric sustinut de ansamblurile din Tara Fagarasului;
- Expozitie de obiecte din ceramica si icoane, pana la mese de lemn si imbracaminte populara.

ZILELE DUMBRAVITEI
DATA: 18–19-20 august
LOCATIA: comuna Dumbravita, Casa de Cultura
DESCRIERE: In anul 2006 Primaria Dumbravita organizeaza pentru prima data Ziua Dumbravitei. Din program: ansamblul folcloric Codlea, ansamblul folcloric Ormenis, dansuri populare, spectacol de muzica populara – Aurel Tamas, spectacol de muzica usoara, targ de obiecte de artizanat si alimente.

FESTIVALUL „FLOARE DE COLT”
DATA: 20 august (in prima duminica dupa Sf. Maria)
LOCATIA: Zarnesti, Stadionul „Sanatatea“
DESCRIERE: Festivalul, ajuns la cea de a XXVIII-a editie, isi propune sa promoveze tinerele talente din Zarnesti si sa prezinte portul popular din zona. Locul de desfasurare a festivalului este stadionul „Sanatatea”, din
cartierul Tohan - blocuri.

ZILELE ORMENISULUI
DATA: 26-27 august
LOCATIA: Ormenis, langa primarie
DESCRIERE: Manifestare complexa, cu participare locala, judeteana si chiar nationala, zilele. Ormenisului constituie un prilej de bucurie pentru toti cei care-si au obarsia in aceasta zona. De asemenea, la parada portului popular locuitorii etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai departe. Spectacolele folclorice reunesc ansambluri, tarafuri si solisti autohtoni, precum si
din zonele invecinate. Ormenisul fiind o zona locuita atat de romani, cat si de maghiari si tigani, vor fi prezente ansambluri folclorice ce vor reprezenta fiecare dintre aceste categorii. Va fi organizat un targ al mestesugarilor. La petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale.

NEDEIA MUNTILOR
DATA: 27 august
LOCATIA: comuna Fundata, amfiteatrul natural de langa primarie (DN 73)
DESCRIERE: Nedeile – sarbatori campenesti din timpuri vechi – continua sa ramana pana astazi importante forme de manifestare colectiva a vietii spirituale a poporului roman. Sunt confundate adeseori cu hramurile bisericilor, fiind astfel considerate de multi sarbatori crestine, reducandu-li-se in acest fel vechimea (din perioada precrestina). Nedeile cunosc o mai mare raspandire si vigoare in satele de munte si deal. In prezent, in zona Tarii Barsei se mai tin doar la Fundata, fiind legate de principala ocupatie a locuitorilor – pastoritul. Principalul rol al nedeii era cel social unde tinerii se cunosteau in vederea casatoriilor. In prezent nedeile sunt un prilej de distractie ele pierzandu-si din semnificatia initiala.
ACTIVITATI:
- Spectacole de dans si cantec popular specific zonei Branului;
- Cunoasterea si degustarea specialitatilor culinare ciobanesti.

TARGUL DE TOAMNA
DATA: 15 septembrie
LOCATIA: Poiana Marului, centrul comunei
DESCRIERE: Targul din septembrie nu este altceva decat o continuare a targurilor traditionale de animale si produse agricole. Evenimentul nu constituie doar un prilej de comercializare a bunurilor enumerate mai sus, dar si de intalnire pentru localnicii din zona.

ZILELE DRAGUSULUI
DATA: 23-24 septembrie
LOCATIA: Dragus, Caminul Cultural
DESCRIERE: In cadrul Zilelor Dragusului are loc prezentarea filmului sociologic realizat de Dimitrie Gusti, fondator al Scolii Sociologice de la Bucuresti. Dimitrie Gusti a realizat prima cercetare monografica din Romania. Printre satele supuse cercetarii se numara si Dragusul. Alte momente ale manifestarii: spectacolul „Anotimpuri dragusene”, o prezentare a obiceiurilor populare din Dragus;
lansarea cartii „Dragus, imaginile unui sat romanesc”; intalnire cu fiii satului, urmata de traditionalul foc de tabara, mancare si tuica draguseana.
ACTIVITATI:
- Spectacol de dans si cantec popular specific zonei Fagarasului;
- Preparate culinare din Tara Fagasasului.

ZILELE HALCHIULUI
DATA: 22-23 septembrie
LOCATIA: Halchiu
DESCRIERE: Zilele Halchiului se desfasoara in fiecare an in ultima sambata si duminica a lunii septembrie. Sambata are loc un targ de toamna. Duminica au loc: premierea gospodarilor satului si a crescatorilor de animale, programe artistice si culturale sustinute de formatii din sat si din orasul Sacele.

FESTIVALUL CETATILOR
DATA: 24 septembrie/01 octombrie
LOCATIA: Rupea, pe platoul din apropierea cetatii Rupea
DESCRIERE: Festivalul Cetatii a debutat in anul 1968 si a devenit o traditie pentru orasul Rupea desfasurandu-se de atunci in fiecare an, cu exceptia primilor doi ani de dupa Revolutia din 1989. In 2006 festivalul a ajuns la a 36-a editie. Cu o zi inaintea desfasurarii efective a festivalului au loc simpozioane si expozitii de arta populara. In ziua desfasurarii evenimentului, dimineata, are loc o
parada a portului, cantecului si obiceiului popular din diferite zone ale tarii. Localnicii agata la geamuri servete populare. In centrul orasului este amplasata o scena pentru spectacolele care se vor desfasura sub titulatura „Cetati vechi ale Romaniei”. Dupa parada, delegatiile cetatilor sunt asteptate in centrul orasului de catre primar si fiecare inmaneaza insemnele cetatii pe care o reprezinta (cheie, servete traditionale). Dupa acest moment se declara deschis Festivalul Cetatii. Pe scena au loc programe artistice de cantece si dansuri populare sustinute de formatii care reprezinta diferite zone folclorice; participa inclusiv reprezentanti ai minoritatilor nationale (sasi, maghiari, rromi). Festivalul se incheie seara cu retragerea delegatiilor sub lumini de torte si artificii.
ACTIVITATI: Participarea la programe artistice de cantece si dansuri populare sustinute de formatii care reprezinta diferite zone folclorice. Participarea la simpozioane si expozitii de arta populara.

RAVASITUL OILOR si Festivalul national al branzeturilor si pastramei
DATA: 30 septembrie–1 octombrie 2006
LOCATIA: Bran, Platoul „Inima Reginei“
DESCRIERE: In zona Bran, din ansamblul ocupatiilor de baza, se detaseaza prin ponderea pe care a avut-o de-a lungul timpului in domeniul economic, pastoritul. Dupa ce au petrecut toata vara cu oile in zona montana, ciobanii aduc turmele inapoi in sat unde are loc „ravasirea” oilor catre proprietari. Acest obicei s-a pastrat cu regularitate pana in zilele noastre chiar daca a suferit modificari de-a lungul anilor. Ravasitul oilor a ramas o manifestare simbolica ce marcheaza incheierea anului pastoral. Tot spectacolul impartirii de catre pastori a produselor pe care le datoreaza proprietarilor precum si plata ciobanilor de catre stapanii oilor se desfasuara nu numai in fata intregului sat, ci si in prezenta turistilor.
Timp de trei zile vor avea loc mai multe manifestari artistice la hanul Bran, Popasul Reginei si in Parcul Central Festivalul branzeturilor si pastramei este organizat de Primaria Bran, ANTREC Brasov si Asociatia Nationala a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism (ANBCT). Cu aceasta ocazie, participantii vor avea
prilejul sa guste din variatea de branzeturi locale, dar si din alte parti ale tarii precum Rucar si Sibiu. Mesteri populari din mai multe zone ale Romaniei vor fi prezenti cu produse mestesugaresti cum ar fi carpete oltenesti, oua incondeiate sau cu margele, obiecte de port popular.
ACTIVITATI:
- Manifestari artistice la Hanul Bran, Popasul Reginei si in parcul Central.

ZIUA RECOLTEI
DATA: 6-7 octombrie (primul week-end din octombrie)
LOCATIA: Prejmer, langa primarie
DESCRIERE: Toamna, de Ziua Recoltei (Erntedankfest), care la sasi este o sarbatoare religioasa, biserica veche din cetate este impodobita cu fructe, bucate si spice de grau. Pe altar se pune o paine mare cat o roata de car. Lampadarul cel mare al bisericii si zidurile din interiorul cetatii se impodobesc cu struguri, dovleci si ramuri cu mere si ciorchini aurii. Dupa slujba, imbracati toti in portul lor sasesc, satenii din Prejmer merg din casa in casa si impart fructe. Copiii, dupa ce ies de la biserica, se urca pe cetate si canta veseli si piosi, dand roata pe ziduri, cantece nemtesti.

SARBATOAREA CEANGAILOR – PRILEJUITA DE ZIUA SF. MIHAIL SI GAVRIL
DATA: 8 octombrie
LOCATIA: Sacele, Poiana Angelescu
DESCRIERE: Sarbatoarea Ceangailor este prilejuita de ziua Sf. Mihail si Gavril, numita si Ziua Recoltei. Festinul tomnatic se tine la sediul Asociatiei Ceangailor din Sacele.

FOCUL LUI SUMEDRU
DATA: 25 octombrie 2006
LOCATIA: comuna Moieciu, in spatele primariei
DESCRIERE: Focul lui Sumedru este o sarbatoare cu un pronuntat caracter funerar ce se celebreaza in noaptea de 25-26 octombrie in zona etnografica Bran. Radacinile acestui obicei sunt precrestine si se regasesc in celebrarea mortii si renasterii, prin incinerare. Astazi, elementelor crecrestine li se adauga cele crestine, prin citirea in biserica a Acatistului Sfantului Dimitrie si prin insasi atribuirea numelui Sfantului Mucenic, zeitatii sacrificate. Semnificatia Focului lui Sumedru este aceea a unui scenariu al mortii si renasterii anuale a unei divinitati fitomorfe, un ceremonial ce cuprinde moartea violenta a zeului imbatranit la sfarsit de an prin taierea unui arbore din padure, urmata imediat de renasterea acestuia prin incinerarea trupului neinsufletit in noaptea de 25–26 octombrie. Focul are aici rol purificator si regenerator. Cenusa, carbunii aprinsi si alte resturi din rugul funerar sunt luate de sateni pentru a fertiliza gradinile si livezile.
Pomenirile precum si rugurile aprinse, alaturi de veghea rituala trimit la un ceremonial ce are in vedere castigarea bunavointei stramosilor pentru a asigura in anul cel vine recolte la fel de bune.
ACTIVITATI:
- Spectacol de dans si cantec popular specific zonei Branului;
- Foc traditional, insotit de obiceiuri locale specifice zonei.

TARGUL ARHANGHELILOR MIHAIL SI GAVRIL
DATA: 21 noiembrie 2006
LOCATIA: Bran, Platoul „Inima Reginei”
DESCRIERE: Targul din noiembrie nu este altceva decat o continuare a targurilor traditionale de animale si produse agricole. Evenimentul constituie un prilej de intalnire pentru localnicii din zona, dar si un prilej de comercializare a produselor de toamna.

TRADITII SI OBICEIURI LA MOIECIU
DATA: 16-17 decembrie 2006
LOCATIA: Moieciu, zona primariei
DESCRIERE: Organizatorii isi propun sa prezinte turistilor intregul ceremonial legat de taierea porcului si pregatirea bucatelor pentru Craciun, precum si toate celelalte obiceiuri mostenite din mosi-stramosi.
ACTIVITATI:
– Asistarea la taiatul porcului, transarea, pregatirea de carnati si caltabosi;
– Degustarea produselor traditionale din porc, numita „pomana porcului”;
– Solisti vocali si instrumentali, dansuri populare din zona Bran-Moieciu
– Participarea la pregatirea si servirea de gogosi si cozonaci;
– Primirea colindatorilor.

OBICEIURI DE IARNA LA BRAN
DATA: 25-30 decembrie 2006
LOCATIA: Bran, Platoul „Inima Reginei”
DESCRIERE: Organizatorii isi propun sa prezinte turistilor intregul ceremonial legat de taierea porcului si pregatirea bucatelor pentru Craciun, precum si toate celelalte obiceiuri mostenite din mosistramosi.
ACTIVITATI: pe durata evenimentului exista o gama bogata de activitati in zona. Astfel, iubitorii de folclor autentic se pot bucura de spectacolele organizate in zona. Aici va puteti familiariza cu portul popular, cu cantecele si obiceiurile legate de obiceiurile de Craciun din aceasta zona. De asemenea, pentru ca va aflati in zona Bran, tara branzeturilor, puteti sa va bucurati de toate tipurile de preparate din lapte. Iar daca va plac foarte mult piesele vestimentare specifice zonei ori alte obiecte traditionale de aici, le puteti achizitiona de la targul organizat.

SERBARILE ZAPEZII
DATA: 5 februarie 2007
LOCATIA: Bran, Partia Zanoaga
DESCRIERE: Serbarile Zapezii se desfasoara pe partia Zanoaga, situata la o distanta de aproximativ patru kilometri de centrul comunei Bran. Aici se organizeaza concursuri de schi destinate amatorilor. La finalul zilei, cand toate competitiile de pe partie se sfarsesc, cei prezenti pot merge la concertele de muzica pop-rock, dar si la spectacolele de muzica populara. Partia Zanoaga are o lungime de 1.900 metri, diferenta de nivel fiind de 650 metri. Partia este dotata cu teleschi, nocturna, tunuri de zapada si ratrac. Iar daca nu veniti pregatiti pentru a schia, de aici puteti inchiria schiuri, clapari, snowboarduri si ATV-uri.
ACTIVITATI:
- Participare la concursurile organizate pe partia de schi.

FASCHING si FESTIVALUL CLATITELOR
DATA: 24-25 februarie 2007 (ultimul week-end inainte de intrarea in post, dupa calendarul evanghelic)
LOCATIA: comuna Prejmer, centrul comunei
DESCRIERE: Faschingul este o sarbatoare populara ce marcheaza trecerea de la iarna la primavara. Tinerii pleca prin sat, costumati in mire si mireasa, preot, tigani si tiganci, sperietori, mergand in fruntea carutei in care se afla soba pe care se pregatesc clatite. Cu aceasta ocazie, intregul sat este invitat la balul mascat, care se organizeaza in aceeasi seara. Aici, toata lumea vine imbracata in cele mai trasnite costume, iar petrecerea dureaza pana in zori, cu muzica, dans si concursuri. Oamenii asteapta pe la portile caselor sosirea caravanei. Baietii costumati pregatesc clatite, pe care le impart apoi oamenilor intalniti pe drum. Clatita are, astfel, rolul unei invitatii la balul mascat din aceeasi seara. Mascatii se opresc pe la casele din Prejmer, incingand o hora pe cinste, in care ii antreneaza si pe sateni. Pe drum, fetele neatente sunt furate si „adunate“ intr-o caruta, putand fi rascumparate cu tot felul de produse. Tinerii nu se sfiesc sa faca demonstratii de indemanare. La balul mascat se danseaza, sunt concursuri, se servesc mancaruri sasesti, precum si… clatite.
ACTIVITATI:
- Spectacol de dans si cantec popular (sasesc si romanesc) specific zonei Prejmer;
- Preparate culinare din zona Prejmerului, inclusiv clatite;
- Balul tinerilor din sat.

IMPUSCATUL COCOSULUI
DATA: 9 aprilie 2007 (in prima zi a Pastelui catolic)
LOCATIA: comuna Apata, in fata bisericii din comuna
DESCRIERE: Impuscatul cocosului este un obicei traditional al comunitatii maghiare din Tara Barsei. Ceremonialul se desfasoara in prima zi a Pastelui catolic. Se crede ca originea obiceiului este legata de o legenda a locului, care spune ca in sec. al XIV–lea, in timpul unei invazii tataresti, populatia s-a retras in cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit un cantec de cocos in cetate, locuitorii refugiati fiind astfel descoperiti. Cetatea a fost asediata, iar supravietuitorii au hotarat drept pedeapsa impuscarea cocosului care i-a tradat. Astazi, participantii la acest obicei sunt copiii, scopul sarbatorii fiind initierea in ochirea si tragerea la tinta cu arbaleta (locul cocosului viu fiind luat de cocosul desenat). Astfel, in fiecare an, in ziua de Pasti, dupa iesirea de la Biserica, copiii imbracati in costum popular se aduna la „gazda”, locul unde sau initiat mai multe saptamani. De acolo porneste un alai alcatuit din: grupuri de baieti, fanfara din comuna, fetele si ceilalti locuitori. Toata lumea se indreapta spre marginea satului, sub un deal, unde se va desfasura ceremonialul. In cazul in care timpul este nefavorabil, ceremonialul se va muta pe stadionul din comuna. La locul de desfasurare a intrecerii se afla un panou pe care este desenat un cocos si in mijloc o tinta de ochire. Copiii se alineaza in fata tintei si, dupa ce spun versurile si cantecele ce constituie „judecarea” cocosului, pregatite anume de baieti, se trece la tragere. Fiecare baiat trage la tinta de trei ori. Sarbatoarea se incheie cu o masa si o petrecere la Caminul Cultural.
ACTIVITATI:
- Spectacol de dans si cantec popular specific zonei Apata;
- Intreceri de tir cu arbaleta sau cu arcul;
- Preparate culinare din zona Apata.

PLUGARUL
DATA: 10 aprilie 2007 (a doua zi a Pastelui ortodox);
LOCATIA: comuna Sercaia, sat Vad, in fata bisericii din Vad;
DESCRIERE: Vestirea Invierii Mantuitorului se face in Tara Fagarasului inca din Joia Mare de catre feciorii care incep sa bata toaca. Ritualul are, pe de o parte, rolul de a tine la distanta duhurile rele si stihiile naturii, dar si de a vesti inceputul primaverii si al anului agrar. In traditia populara, sarbatoarea Pastelui e strans legata de debutul anului agricol. In acest sens, in a doua zi de Paste, in satele din Tara Fagarasului se respecta o datina unica in tara: obiceiul Plugarului, manifestare folclorica cu caracter agrar la care participa intreaga comunitate. Datina Plugarului este legata ca origine de unele credinte magice anterioare crestinismului. Obiceiul il scoate in prim plan pe cel care iese primul la arat in anul respectiv. Ceremonialul cuprinde mai multe secvente rituale. Dupa alegerea Plugarului, in prima zi de Paste, fetele impletesc legaturi de grau verde cu care va fi gatit in ziua urmatoare Plugarul. In a doua zi de Paste, Plugarul este ascuns in gospodaria sa, iar dupa ce satenii il gasesc, este purtat pe o grapa de lemn, spre rau, de catre ceilalti feciori din sat. Plugarul este scufundat in apa raului, dupa care, in semn de belsug si rodnicie ii va stropi pe tinerii din sat cu apa. Ceremonialul se incheie spre seara cu petreceri si jocuri care au ca rol cinstirea Plugarului. In ziua de azi, datina si-a pierdut caracterul initial. In prezent se acorda mai multa importanta elementului exterior decorativ, devenind cu adevarat un spectacol de mimica, costumatii, muzica si dans.
ACTIVITATI:
- Participare la spectacolele folclorice si la concertele organizate in centrul satului.

ZILELE BRASOVULUI
DATA: 12-15 aprilie 2007 (in primul week-end dupa Pastele ortodox)
LOCATIA: Brasov, Centrul vechi al Brasovului – Piata Sfatului
DESCRIERE: Cu scopul de a renaste tradtita si de a reda cetatenilor orasului atmosfera unui centru comercial puternic, in anul 2002 Primaria Municipiului Brasov a luat initiativa organizarii unui proiect unic pentru orasul Brasov - Zilele Brasovului. Evenimentul se desfasoara in preajma Sfintelor Sarbatori ale Pastelui, dorindu-se legarea acestuia de alta Sarbatoare traditionala a Brasovului, cea a Junilor. Pe toata durata derularii evenimentului, institutiile de cultura pun la dispozitia organizatorilor spatiile necesare organizarii de spectacole, expozitii, lansari de carte, etc. In cadrul Zilelor Brasovului are loc Targul Mesterilor Populari din Romania. Cu o durata de trei zile, Targul atrage mesteri populari din tara care isi prezinta spre vanzare creatiile, aducand la Brasov specificul zonelor din care provin. Scopul acestui targ il constituie incercarea de revitalizare a mestesugurilor populare traditionale, de aducere in fata publicului urban a acelor obiecte care prin valoarea lor si respectarea canoanelor culturii populare. Varietatea si frumusetea produselor mestesugaresti prezentate in cadrul acestei manifestari transforma strazile centrului istoric al Brasovului intr-un adevarat „muzeu viu”.
Program:
- Spectacol medieval;
- Casa Baiulescu – Traditii Brasovene de Pasti;
- Parada masinilor de epoca, Cascade automobilistice;
- Muzica si dansuri traditionale a gruparilor etnice din Brasov;
- Parada junilor;
- Muzica si dansuri populare.
Se mai organizeaza:
- Targul de Flori – piata Sfatului;
- Targul Mesterilor Populari – promenada parcului central;
- Targul ONG-urilor - Piata Enescu;
- Ulita Vinului - Str. Armata Romana;
- Ulita Fructelor - Str. M. Weiss.
ACTIVITATI:
- Participare la spectacolele folclorice si la concertele organizate in centrul orasului;
- Participare la serbarea campeneasca a junilor, desfasurata la Pietrele lui Solomon;
- Vizitarea obiectivelor turistice situate in apropierea centrului vechi al Brasovului.
www.brasov.ro 39

SARBATOAREA JUNILOR DIN SCHEII BRASOVULUI
DATA: 15 aprilie 2007 (in duminica urmatoare Pastelui ortodox)
LOCATIA: Brasov, Piata Prund din Scheii Brasovului
DESCRIERE: Sarbatoarea Junilor este o traditie desfasurata an de an in duminica dupa Sfintele Sarbatori ale Pastelui, duminica Tomii. Mai mult decat o manifestare folclorica, Sarbatoarea Junilor este un spectacol ce imbina elemente de mit, ceremonial si magie. In dimineata sarbatorii junii coboara calare in cetate, trec pe la vataf, armas mare si armas mic (serje), dupa care in jurul orei 10 se indreapta spre Piata Prundului (astazi Unirii) din fata bisericii Sf. Nicolae, unde se inconjoara statuia eroului necunoscut, nu inainte ca preotul paroh sa le sfinteasca steagurile printr-o scurta slujba. Urmeaza incolonarea grupurilor dupa o ordine bine stabilita si devenita traditionala: mai intai Junii Tineri, urmati de Junii Batrani, Curcani, Dorobanti, Brasovecheni, Rosiori si Albiori. Coloana este
deschisa de fanfara. Fiecare grup are in frunte vataful, urmat de stegar, incadrat de cei doi armasi. Vataful poarta banderola rosie pe piept, iar armasii mare si mic, albastra si galbena, formand astfel tricolorul, ca pe vremea cand aceasta era interzis. Plecand din Prund, Junii fac un popas la Troita Capitanului Ilie Birt, unde canta „Hristos a inviat!“, fiecare grup in parte, apoi coboara pe str. Muresenilor pana la Bdul. Eroilor, dupa care urca, ocolind pe str. Nicolae Balcescu, trec de Poarta Schei, in sus pe str. Capitan Ilie Birt, str. Tocile spre "Capul Satului" pe str. Podul Cretului si de aici la Pietrele lui Solomon. Alaiul
paraseste locul plin de legenda de la Pietrele lui Solomon, reluandu-si traseul de la urcare. Junii ajunsi in Piata Prundului nu se mai opresc la Poarta Schei (ca altadata), ci patrund in Cetate, fiind primiti cu „portile deschise“, ocolesc Casa Sfatului (azi Muzeul Judetean de Istorie) si se indreapta spre cimitirul bisericii „Sf. Paraschiva“, in Groavei, unde se afla mormantul marelui poet Andrei Muresianu (ale carui oseminte sunt aduse de Pe Tocile in anul 1925). In fata mormantului canta „Hristos a inviat!“ si un pasaj din imnul „Desteapta-te Romane“. Intelesul termenului de „june” in Transilvania este cel „tanar fecior neinsurat”.
ACTIVITATI:
- Parada junilor pe traseul Piata Prundului (astazi Unirii) – Str. Muresenilor pana la Bulevardul Eroilor - Str. Nicolae Balcescu - Poarta Schei - Str. Capitan Ilie Birt – pe Tocile spre „Capul Satului“ - Podul Cretului - Pietrele lui Solomon;
- Participare la spectacolele folclorice si la concertele organizate in centrul orasului;
- Participare la serbarea campeneasca a junilor, desfasurata la Pietrele lui Solomon;
- Vizitarea obiectivelor turistice situate in apropierea centrului vechi al Brasovului.

SARBATOAREA NARCISELOR
DATA: 21 mai 2007 (in fiecare an de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena)
LOCATIA: comuna Sercaia, satul Vad, Rezervatia naturala „Dumbrava Vadului“
DESCRIERE: La mai putin de 60 de km de Brasov, in satul Vad, comuna Sercaia, se intinde rezervatia naturala „Dumbrava Vadului”, cunoscuta mai ales sub numele de „Poiana Narciselor”. Sarbatoarea Narciselor, festival de etnologie si folclor, se desfasoara in fiecare an in jurul datei de 21 mai. Acest loc magnific reprezinta singura rezervatie naturala de profil din Europa, intinzandu-se pe o suprafata de 400 de hectare. Narcise cat vezi cu ochii, lasate sa creasca libere in toata splendoarea lor, dar fiind rezervatie naturala, nu ai voie sa le culegi, traditii transilvane si preparate culinare pe masura, toate acestea pot fi admirate si gustate daca mergeti la Sarbatoarea Narciselor in Poiana Narciselor. Poienile de narcise se intind pe mai mult de 300 de hectare, iar in unele locuri depasesc chiar 150 de fire pe metru patrat. Tinerii din Valea Homorodului, imbracati in port popular, se indreapta spre aceasta poiana pentru a participa la traditionalele intreceri cu tinerii din satele si judetele invecinate. Festivalul este un prilej excelent de a evidentia frumusetea dansului, a cantecului, portului si obiceiurilor populare din zona, un eveniment la care participa formatii populare din Zetea, Madarasi, Lueta, Capalnita, Tusnad Bai, formatia din Mátészalka (Ungaria) si Ansamblul Popular National Secuiesc.
ACTIVITATI:
- Participare la spectacolele folclorice: dans, cant si port popular din zona;
- Plimbari pana la Monumentul Rupestru de la Dealul Plesu.

ROMANIAN JAZZ TOUR – GALE DE JAZZ
DATA: 11–13 mai 2006
LOCATIA: Brasov, Centrul Cultural Reduta
DESCRIERE: Romanian Jazz Tour este unul dintre cele mai importante evenimente muzicale care se desfasoara in Brasov. Manifestarea face parte dintr-un turneu, care cuprinde 4 jazz meetinguri, la Ploiesti, Cluj, Brasov si Festivalul de Jazz de la Sibiu. Galele de Jazz se desfasura in Sala Mare a
Teatrului „Sica Alexandrescu“. In anii trecuti la Romanian Jazz Tour au concertat nume representative ale jazz-ului ramanesc si mondial Nicolas Simion si Mircea Tiberian Quartet, Henry Franklin featuring Eldad Tarmu Jazz Ensemble, Anca Parghel Project, Aura Urziceanu.
ACTIVITATI:
- Participare la concertele organizate in oras;
- Vizitarea obiectivelor turistice situate in apropierea centrului vechi al Brasovului.

FESTIVALUL ECVESTRU SI ZILELE RASNOVULUI
DATA: sfarsitul lunii mai 2007
LOCATIA: Rasnov, Centrul orasului
DESCRIERE: Timp de trei zile, Rasnovul devine locul in care turistii pot admira cele mai frumoase rase de cai. Primaria si Consiliul Local Rasnov, in colaborare cu Consiliul Judetean Brasov organizeaza Festivalul National Ecvestru si Zilele Rasnovului. Sarbatoarea debuteaza cu defilarea prin centrul orasului a Calusarilor si continua cu spectacole de cantece si dansuri populare. De asemenea, vor defila trasuri trase de sase cai. Acestea vor fi urmate de un „convoi” de carute rustice. Spectaculoase cascadorii cu cai vor retine atentia publicului. Pentru cunoscatori dar si pentru simpli iubitori ai acestor animale, prezentarea raselor lipitan si friza vor reprezenta cu siguranta momente de bucurie. Expertii din domeniu vor face apoi o demonstratie de dresaj clasic, urmata de sarituri peste obstacole, show de cascadorii si concurs de frumusete cabalina. Exemplare din cele doua rase (lipitan si friza) vor defila „pe podium”.
ACTIVITATI:
- Parada ecvestra;
- Spectacolele folclorice: dans, cant si port popular din zona.

FESTIVALUL NATIONAL DE UMOR „CEAPA DE AUR”
DATA: 9–10 iunie
LOCATIA: Fagaras
DESCRIERE: Festivalul este un eveniment ca reuneste artisti din intreaga tara, alaturi de amatorii de satira si umor. Ceapa de aur s-a desfasurat in Fagaras pana in urma cu cativa ani. A urmat o perioada de pauza, iar din 2006 organizarea sa este reluata. Festivalul de umor are in centrul atentiei sale teme literare. Vor fi prezenti aici actori cunoscuti, actori pe care lumea a avut mai putin ocazia sa-i vada, precum si comici. De asemenea, vor fi aduse la Fagaras si mini-trupe de teatru.
ACTIVITATI:
- pelerinaj la manastirile din zona Fagarasului.

ZILELE RACOSULUI – ZIUA LIBERTATII
DATA: 12 iunie 2007
LOCATIA: Racos, langa primarie
DESCRIERE: Manifestare complexa, cu participare locala, Zilele Racosului constituie un prilej de bucurie pentru toti cei care-si au obarsia in aceasta zona. Din programul evenimentului nu lipseste slujba religioasa. De asemenea, la parada portului popular locuitorii etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai departe. Spectacolele folclorice reunesc ansambluri, tarafuri, solisti autohtoni dar si din zonele invecinate. La petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale.

ACTIVITATI:
- Participare la spectacolele folclorice si la concertele organizate in centrul satului.

TARGUL MESTERILOR POPULARI DIN ROMANIA
DATA: 17-18 iunie 2006
LOCATIA: Brasov, Centrul vechi al orasului (Piata Sfatului)
DESCRIERE: Cu o durata de trei zile, targul atrage mesteri populari din tara care isi prezinta spre vanzare creatiile, aducand la Brasov specificul zonelor din care provin. Scopul acestui targ il constituie incercarea de revitalizare a mestesugurilor populare traditionale, de aducere in fata publicului urban a acelor obiecte care prin valoarea lor si respectarea canoanelor culturii populare. Varietatea si frumusetea produselor mestesugaresti prezentate in cadrul acestei manifestari transforma strazile centrului istoric al Brasovului intr-un adevarat „muzeu viu”.
ACTIVITATI:
- Participare la spectacolele folclorice si la concertele organizate in centrul orasului;
- Vizitarea obiectivelor turistice situate in apropierea centrului vechi al Brasovului.

ZILELE GHIMBAVULUI
DATA: 29 iunie
LOCATIA: orasul Ghimbav, stadionul din oras
DESCRIERE: Manifestare complexa, cu participare locala, zilele Ghimbavului constituie un prilej de bucurie pentru toti cei care-si au obarsia in aceasta zona. Din programul evenimentului nu lipseste slujba religioasa. De asemenea, la parada portului popular locuitorii etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai departe. Spectacolele folclorice reunesc ansambluri, tarafuri si solisti autohtoni, precum si din zonele invecinate. La petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale.
ACTIVITATI:
- Spectacol de dans si cantec popular specific zonei.

ZILELE APATENE
DATA: 5 august 2007 (se tin din doi in doi ani; vor fi in 2007)
LOCATIA: Apata, stadionul din comuna
DESCRIERE: Organizata din doi in doi ani, manifestare complexa, cu participare locala, zilele Apatene constituie un prilej de bucurie pentru toti cei care-si au obarsia in aceasta zona. Evenimentul este organizat in parteneriat cu Biserica Evanghelica din sat. De asemenea, la parada portului popular locuitorii etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai departe. Spectacolele folclorice reunesc ansambluri, tarafuri si solisti autohtoni, precum si din zonele invecinate. Astfel, iubitorii de folclor pot asculta atat melodii populare maghiare, dar si romanesti. De asemenea, nu lipsesc invitatii de marca. La petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale atat maghiare, cat si romanesti.

500 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA A DUMBRAVITEI
DATA: 18 august 2007
LOCATIA: comuna Dumbravita, Casa de Cultura
DESCRIERE: 1507 este anul primei atestari documentara a Dumbravitei. Datorita importantei sale zona a fost numita „Delta Brasovului“ sau „Delta dintre munti“. Este locul cu cea mai mare concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din cele mai reprezentative din Transilvania, mai ales în migratie.


11.2. CERBUL DE AUR
Cerbul de Aur este un eveniment devenit traditie ce are loc an de an in Piata Sfatului Brasov. Desfasurat pentru prima data in 1968, festivalul a impus de-a lungul timpului vedete care s-au bucurat de mare succes in tara si in strainatate. Cerbul de Aur este un spectacol – concurs de interpretare ce urmareste promovarea talentelor din Romania si de peste hotare. Printre artistii straini ce s-au aflat pe scena festivalului se numara: Diana Ross, Sheryl Crow, Waldo, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Familly, Simple Minds, etc.

Cerbul de Aur 2007 la Brasov
25 mai 2006
Televiziunea Romana a decis ca festivalul Cerbul de Aur editia 2007 sa aiba loc tot la Brasov, in conditiile in care anul acesta festivalul nu va mai fi organizat, deoarece postul public deruleaza mai multe proiecte de anvergura
„In 2006, avem mai multe proiecte importante - TVR 50, o alta campanie de mare amploare care va incepe in 27 mai 2006 si se va desfasura pana la sfarsitul anului, sunt in productie mai multe seriale si filme achizitionate in urma concursului de scenarii. Dintre aceste evenimente, Junior Eurovision Song Contest, care se va desfasura in decembrie 2006, la Bucuresti, este cel mai solicitant. Am discutat cu echipa care a fost la Atena, la Eurovision Song Contest, si am tras concluzia ca evenimentul gazduit de noi in decembrie trebuie sa beneficieze de conditii tehnice si de productie cel putin la fel de bune ca cele de la Atena. Asadar, ne vom concentra toata atentia asupra acestui concurs care este un pas important facut de Romania in Europa“, a declarat presedintele-director general al TVR, Tudor Giurgiu. Junior Eurovision Song Contest este un eveniment european initiat tot de European Broadcasting Union (EBU), organizatorul Eurovision Song Contest, prin urmare standardele sunt foarte ridicate si televiziunea publica trebuie sa tina cont de rigorile internationale. TVR a anuntat, la sfarsitul anului trecut, ca are in vedere reinventarea festivalului Cerbul de Aur, organizat la Brasov, perioada propusa pentru derularea evenimentului fiind 21-23 iulie 2006. Bugetul alocat initial era de 400.000 de euro, urmand ca alte sume necesare sa fie obtinute din sponsorizari si alte surse.


11.3. Junii
Sarbatoarea Junilor reprezinta o sarbatoare traditionala desfasurata an de an in duminica dupa Sfintele Sarbatori ale Pastelui, duminica Tomii. Mai mult decat o manifestare folclorica, Sarbatoarea Junilor este un spectacol ce imbina elemente de mit, ceremonial si magie. In dimineata sarbatorii junii coboara calare in cetate, trec pe la vataf, armas mare si armas mic (serje), dupa care in jurul orei 10 se indreapta spre Piata Prundului (azi Unirii) din fata bisericii Sf. Nicolae, unde se inconjoara statuia eroului necunoscut, nu inainte ca preotul paroh sa le sfinteasca steagurile printr-o scurta slujba. Urmeaza incolonarea grupurilor dupa o ordine bine stabilita si devenita traditionala: mai intai Junii Tineri, urmati de Junii Batrani, Curcani, Dorobanti, Brasovecheni, Rosiori si Albiori. Coloana este deschisa de fanfara. Fiecare grup are in frunte vataful, urmat de stegar, incadrat de cei doi armasi. Vataful poarta banderola rosie pe piept, iar armasii mare si mic, albastra si galbena, formand astfel tricolorul, ca pe vremea cand aceasta era interzis. Placand din Prund, Junii fac un popas la Troita Capitanului Ilie Birt, unde canta „Hristos a inviat!“, fiecare grup in parte, apoi coboara pe strada Muresenilor pana la Bulevardul Revolutiei, dupa care urca, ocolind pe Str. Nicolae Balcescu, trec de „Poarta Schei“, in sus pe Str. Capitan Ilie, str. Tocile spre „Capul Satului“ pe Str. Podul Cretului si de aici la Pietrele lui Solomon. Pe tot parcursul calatoriei, junii sunt intampinati de locuitorii Brasovului cu urale si aplauze, carora junii la raspund prin a-i invita sa-i insoteasca „la Pietri“ ca se petreaca in natura alaturi de ei. Odata ajunsi la Pietrele lui Solomon, intr-un splendit amfiteatru natural, junii se raspandesc pe cele doua platouri la locurile amenajate din mosi stramosi, la mesele lor, care altadata erau niste ridicaturi de pamant (eminente romane), dar azi s-au asezat peste ele mese de lemn si metal.
Petrecerea incepe prin iesirea la hora si aruncarea buzduganului, pe melodia cunoscuta ca „Hora junilor“. Urmeaza si alte jocuri: sarba, braul, breaza, batuta s.a., fiind invitate la joc si fetele. Dupa o zi de petrecere cu jocuri, cantece si veselie grupurile se incoloneaza asteptand sa coboare de pe platoul ce domina amfiteatrul. Junii Tineri isi ocupa locul de frunte, ca adevarati initiati si pastori fideli ai obiceiului. Alaiul paraseste locul plin de legenda de la Pietrele lui Solomon, reluandu-si traseul de la urcare. Junii ajunsi in Piata Prundului nu se mai opresc la Poarta Schei (ca altadata), ci patrund in Cetate, fiind primiti cu „portile deschise“, ocolesc Casa Sfatului (azi Muzeul Judetean) si se indreapta spre cimitirul bisericii „Sf. Paraschiva“, in Groavei, unde se afla mormantul marelui poet Andrei Muresianu (ale carui oseminte sunt aduse de Pe Tocile in anul 1925), si in fata mormantului canta „Hristos a inviat!“ si un pasaj din imnul „Desteapta-te Romane“. Aplaudati de multimea, care-i inconjoara, grupurile de juni se despart, indreptandu-se fiecare spre cartierul sau pe strazi diferite, nu inainte ca multimea sa le adreseze vatafilor urarea „Sa ne traiesti, vatafe!“. Documentele atesta ca in anul 1931 existau sapte organizatii ale junilor, cea mai veche fiind cea a Junilor Tineri. Ultimul grup infiintat este cel din 1924 grupul Junilor Brasovecheni, format numai din barbati casatoriti. Obiceiul junilor este considerat drept unul din riturile de initiere in randul feciorilor, el fiind inclus in ciclul „cetelor“. Intelesul termenului de „june” in Transilvania este cel „tanar fecior neinsurat”.


11.4. TARGUL MESTERILOR POPULARI
In fiecare an, in cadrul Zilelor Brasovului, are loc Targul Mesterilor Populari din Romania. Cu o durata de trei zile, Targul atrage mesteri populari din tara care isi prezinta spre vanzare creatiile, aducand la Brasov specificul zonelor din care provin. Scopul acestui targ il constituie incercarea de revitalizare a mestesugurilor populare traditionale, de aducere in fata publicului urban a acelor obiecte care prin valoarea lor si respectarea canoanelor culturii populare si sunt departe de ceea ce numim kitch. Varietatea si frumusetea produselor mestesugaresti prezentate in cadrul acestei manifestari transforma strazile centrului istoric al Brasovului intr-un adevarat „muzeu viu”.


11.5. ZILELE BRASOVULUI
Cu scopul de a renaste tradtita si de a reda cetatenilor orasului atmosfera de centru comercial puternic, in anul 2002 Primaria Municipiului Brasov a luat initiativa organizarii unui proiect unic pentru orasul Brasov - Zilele Brasovului. Evenimentul se desfasuara in preajma Sfintelor Sarbatori ale Pastelui, dorindu-se legarea acestuia de alta Sarbatoare traditionala a Brasovului, cea a Junilor. Pe toata durata derularii evenimentului, institutiile de cultura pun la dispozitia organizatorilor spatiile necesare organizarii de spectacole, expozitii, lansari de carte, etc. In cadrul Zilelor Brasovului are loc Targul Mesterilor Populari din Romania.


12. RECREERE
Fara a excela in locuri destinate recreerii Brasovul are totusi cateva locatii de luat in seama.

Fitness
BEST CLUB
Adresa: Piata George Enescu nr. 12

Professional Gym
Adresa: Sala Sporturilor Brasov, B-dul Garii
Telefon: 0268.41.23.22

Salon infrumusetare
Aquino Center
Adresa: Str. Republicii nr. 26
Telefon: 0722.56.05.12

Beauty Cult
Adresa: Str. Dorobantilor nr. 1A
Telefon: 0268.47.72.03

Christine Valmy
Adresa: Str. 13 Decembrie nr. 10
Telefon: 0268.41.64.27

Deli Style
Adresa: Str. Saturn nr. 36
Telefon: 0268.33.32.93

Giulia Terranova
Adresa: Piata Sfatului nr. 21
Telefon: 0268.47.08.12

Igiena Socom
Adresa: B-dul Grivitei nr. 55

Igiena Socom
Adresa: Str. M. Weiss nr. 8
Telefon: 0268.47.69.19

Juvena
Adresa: Str. Petru Rares nr. 8
Telefon: 0268.31.29.12

Lady's Salon
Adresa: Calea Bucuresti nr. 102
Telefon: 0268.32.22.13

Mary Land
Adresa: Str. Harmanului nr. 11B
Telefon: 0268.33.15.37

Mereu Tanar
Adresa: Str. Alexandru Ioan Cuza nr. 6
Telefon: 0268.41.94.52

Mihaela
Adresa: Str. Zizinului nr. 45
Telefon: 0268.31.22.86

New Lady
Adresa: Str. Alexandru Ioan Cuza nr. 37,
Telefon: 0268.41.18.52

New Line
Adresa: Str. Dorobantilor nr. 9
Telefon: 0268.47.05.28

Pretty Woman
Adresa: Str. N. Balcescu nr. 25
Telefon: 0268.41.31.62

Ra-Mada
Adresa: Carpatilor nr. 79,
Bl. P7, Sc. A, Ap. 1
Telefon: 0268.53.70.48

Salon Chic
Adresa: B-dul Valea Cetatii nr. 23
Telefon: 0268.32.54.36

Stephane
Adresa: Bd. Grivitei 73-75,
Str. Hortensiei 3, Str. Republicii 26
Telefon: 0268.31.94.49

Therapia
Adresa: Str. M. Kogălniceanu nr. 23
Bl. C7, et. 9, ap. 15
Telefon: 0268.47.28.55

Versage Nail Design
Adresa: B-dul 15 Noiembrie nr. 42, Ap. 1
Telefon: 0268.41.72.50

Vogue
Adresa: Calea Bucuresti nr. 87
Telefon: 0268.33.13.06

Parcuri
Parcul Titulescu
Dotari: Locuri de joaca pentru copii (leagane, tobogane, groapa cu nisip, etc.), banci, pietre statuare (Nicolae Titulescu) si o fantana arteziana.
Amplasament: Centrul orasului, pe Bulevardul Eroilor. Este inconjurat de Biserica Sf. Treime (sec. XVII-XIX), cladirea Primariei, Muzeul de Arta, Casa Armatei. In aproierea parcului se afla hotelurile Capitol si Aro Palace.

Parcul Tractorul
Dotari: patinoar, banci
Amplasament: cartierul Tractorul, in zona Garii

Parcul Trandafirilor
Dotari: Locuri de joaca pentru copii (leagane, tobogane, groapa cu nisip, etc.), banci, pietre statuare (Ytzac Rabin), fantana arteziana
Amplasament: la intrarea in cartierul Racadau

Gradina Zoologica
Amplasament: cartier Noua, str. Brazilor nr. 1
Telefon: 0268.33.77.87
Situata in cartierul Noua – aflat in marginea de sud-est a Brasovului – gradina zoologica se afla in mijlocul unei paduri. Desi amenajarea nu este una la un standard foarte inalt animelele par bine ingrijite iar locul este linistit si potrivit pentru plimbare, citit sau meditat. Intrarea costa numai 10000 lei! O suma infima pentru orice turist occidental. Daca vizitatorii fi mai numerosi poate s-ar putea strange fondurile necesare reabilitarii acestui parc zoologic.

MUZEE
MUZEUL DE ISTORIE BRASOV - CASA SFATULUI
Expozitie permanenta: „Brasov - istorie, cultura si civilizatie“.
Casa Sfatului (in piata centrala a vechii cetati) este monument istoric si de arhitectura atestat documentar inca din secolul al XV-lea, avand cca. 3000 piese expuse in 17 sali, pe cele trei nivele ale cladirii.
In afara activitatii expozitionale, muzeul desfasoara prin specialistii sai o intensa activitate de cercetare stiintifica, prin campanii arheologice, cercetari de arhiva, in colectii, rezultatele fiind consemnate in paginile anuarului „Cumidava“, ajuns la al XXV-lea volum sau comunicate in cadrul unor sesiuni stiintifice nationale si internationale.
Adresa: Piata Sfatului, nr. 30
Telefon: 0268.47.23.50
Program: Marti-Duminica, 10-18

CASA MURESENILOR
„Casa Muresenilor“ s-a înfiintat în anul 1968, ca urmare a donatiei facute de urmasii familiei Muresianu. Ei puneau astfel în opera testamentul cultural al lui Iacob Muresianu, oferind statului roman, în vederea organizarii unui muzeu, spatiul necesar, o foarte valoroasa colectie de mobilier, pictura, sculptura si mai ales o arhiva de o inestimabilă valoare culturala, numarand peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viata culturala si politica a vremii lor.
Adresa: P-ta Sfatului nr. 25
Telefon: 0268.47.78.64
Program: marti–sâmbata, 9–15

MUZEUL PRIMEI SCOLI ROMANESTI
Muzeul primei scoli romanesti este adapostit in cladirea vechi scoli romanesti. Aici s-a predat pentru prima data in limba romana in anul 1559 - a fost prima scoala romaneasca din tara. Complexul muzeal pastreaza istoria tiparului romanesc, carti vechi de mare valoare, tablouri; gazduieste o sectiune care include diverse expozitii din istoria tipariturii (manuscrise vechi, editii princeps, lucrarile tiparite de Coresi). În aceasta cladire exista, sala de clasa a Primei scoli românesti din Transilvania.
Adresa: Piata Unirii nr. 2-3 (situata in incinta ansamblului Sf. Nicolae din Piata Prundului)
Telefon: 0268.51.14.11
Program: zilnic, 9-17

MUZEUL DE ARTA
Muzeul de Arta Brasov cuprinde o galerie nationala de arta plastica la etajul cladirii, o sectie de arta decorativa romaneasca si straina la subsol, iar la parter sunt organizate lunar expozitii temporare cu caracter national. Bilunar, in sala mare de la parter se organizeaza concerte, recitaluri, lansari de carte, etc. La sala Arta, situata pe str. Muresenilor nr. 12 sunt organizate expozitii cu caracter local, la interva de 2-3 saptamani.
Adresa: Bdul Eroilor, nr. 21 Brasov
Telefon: +40.268.475 172
Program: Muzeu zilnic 10-18 (luni, inchis), Sala Arta zilnic 11-17 (luni, inchis)

MUZEUL DE ETNOGRAFIE
Ghidul Muzeului de Etnografie Brasov si-a propus sa ofere publicului o imagine de sinteza, de evocare a lumii rurale traditionale care a existat timp de trei secole (secolul al XVIII-lea secolul al XX-lea) in partea de sud-est a Transilvaniei. Cele patru sectiuni ale ghidului urmaresc configuratia tematica a Muzeului de Etnografie Brasov (expozitia permanenta de arta populara, Muzeul Etnografic Sacele, Muzeul Etnografic „Gh. Cernea“ Rupea, Muzeul Civilizatiei Medievale), ilustrand totodata nota specifica a zonelor pe care le reprezinta. Ghidul are rezumate in limbile engleza, franceza si germana. Alte publicatii ale muzeului: Patrimoniul Textil, „Profesorul Dimitrie Gusti in memoria Dragusului“, Centre de olari din sud - estul Transilvaniei, Contacte culturale in ceramica transilvaneana a sec. XVIII si XIX, Sticla transilvaneana in sec. XVII-XIX.
Adresa: Bulevardul Eroilor, nr. 21 A
Telefon: 0268.54.39.90;
Program: program de vara marti-duminica 10.00-18.00 (luni, inchis), program de iarna marti-duminica 09.00-17.00 (luni, inchis).

MUZEUL SPORTULUI TRANSILVAN
Muzeul Sportului Transilvan si-a propus sa ofere publicului o imagine a lumii sportului transilvan de-alungul timpului.
Adresa: Str. G. Cosbuc, nr. 9 (langa Bastionul Tesatorilor)
Program: Marti, 10-18

BASTIONUL TESATORILOR
Expozitie permanenta: „Catatea Brasovului si fortificatiile din Tara Barsei“.
Bastionul Tesatorilor este un monument de arhitectura medievala situat in coltul sud-vestic al cetaii, alaturi de o valoroasa colectie de arme medievale (pe cca. 40 mp), o macheta a cetatii la sfarsitul secolului al XV-lea incanta privirile vizitatorilor. In incinta bastionului, care ofera un cadru arhitectural deosebit, au loc spectacole - concerte organizate de muzeu in colaborare cu alte institutii specializate.
Adresa: Str. G. Cosbuc, nr. 9
Telefon: 0268.47.23.63
Program: Marti-Duminica, 10-18

TURNUL NEGRU
Expozitie permanenta: „Arme albe si de foc“.
Construit in anul 1494 in dreptul Bastionului Fierarilor ocupa o suprafata de 50 mp, initial avea o inaltime de 11 m avand trei galerii etajate cu trei randuri de guri pentru atac si de un sistem de legatura cu cetatea. Numele turnului vine de la incendiul care l-a cuprins la 23 iulie 1559 dupa ce a fost lovi de un trasnet.
Astazi, in incinta turnului se afla un muzeu.
Adresa: Aleea Dupa Ziduri, pe Dealul Straja, in afara zidurilor cetatii
Telefon: 0268.47.23.63
Program: Marti-Duminica, 10-18

BASTIONUL GRAFT
Situat in centrul aripii nord-vestice a Cetatii Brasovului, Bastionul Graft a fost ridicat în 1521. Cu o structura rectangulara, bastionul are patru nivele, acesibile prin intermediul scarilor interioare. In urma finalizarii restaurarii, nivelele II, III si IV gazduiesc expozitii de obiecte medievale si obiecte mestesugaresti create de mesterii din zona, iar la nivelul I s-a amenajat o cafenea si alte facilitati pentru vizitatori. A fost realizat sub forma de patrat, fiind amplasat intre zidul cetatii si Dealul Straja, a fost construt pentru a asigura legatura cu aparatorii din turnul Alb.
Adresa: Aleea Dupa Ziduri
Telefon: 0268.47.23.63
Program: Marti-Duminica, 10-18

MUZEUL ETNOGRAFIC BRAN SI CASTELUL BRAN
Castelul Bran, inaltat de brasoveni intre 1377-1382 pe o stanca de 60 m indeplinind functia de aparare si punct de vama - monument istoric si de arhitectura; intre 1395-1425 a fost stapanit de voievozii Tarii Romanesti, redevenind proprietatea brasovenilor intre 1498-1878; dupa renovare si modificare a devenit resedinta regala de vara a Reginei Maria intre 1920-1947; intalnim portaluri gotice, incaperi boltite, scari tainice sapate in piatra, arcade, fantana sapata in stanca adanca de cca 57 m, transformata in lift. Este asociat cu legenda vampirului Dracula, atragand astfel un numar impresionant de turisti romani si straini. Actualmente organizat ca si Muzeu de Istorie si Arta Medievala, ansamblul gazduieste 3 expozitii permanente: una chiar in castel (mobilier in stil renascentist, baroc si rococo, piese orientale, sculpturi in lemn din sec. XV, arme si armuri), a doua in aer liber - etnografica, iar cea de-a treia in cladirea vechii vami.
Adresa: Strada Traian Mosoiu nr. 498
Telefon: 0268.23.83.32
Program: zilnic 9-16 (luni inchis)

MUZEUL TARII FAGARASULUI „Valeriu Literat”
Cetatea Fagarasului, ridicata în anul 1310 de Ladislau Apor, avea initial un rol strategic. Transformata între secolele XV–XVIII în castel în stilul Renasterii transilvanene. Urmând fortificarea castelului în secolul al XVII. Astazi gazduieste Muzeul Tarii Fagarasului cu sectiile de istorie a orasului si a Tarii Fagarasului, de altfel si Biblioteca Municipala.
Adresa: Strada Mihai Viteazul nr. 1
Telefon: 0268.21.18.62
Program: zilnic 8-16 (luni inchis)

CETATEA RASNOV
Cetatea Rasnovului - ridicata in sec. XIV-XVII, cu rol strategic intre anii 1335-1850 - ziduri de incinta fortificate. Cetatea avea in interior scoala, capela, adaposturi pentru oameni si provizii, incinta pentru animale, fantana adanca de 143 m. Fantana a fost sapata intre 1623-1640, astupata partial, amenajata ulterior ca muzeu.

BISERICA-CETATE PREJMER
In Tara Barsei, nu departe de Brasov, in satul Prejmer de azi, a fost ridicata prin secolele XIV-XV o puternica cetate. Sortita sa primeasca cea dintai loviturile invaziilor venite prin pasul Buzau, cetatea, cladita in forma de cerc, avea ziduri groase de 3-4 metri si inalte de 12 metri, bastioane, porti de fier si poduri care se ridicau. Un drum de straja folosea pentru aprovizionarea luptatorilor de la creneluri. Pe langa gurile de foc fixate in ziduri, in cetate se afla un dispozitiv de lupta neobisnuit: vestita orga a mortii. Formata din mai multe arme asezate la un loc, care trageau toate deodata, ea producea dusmanului o mare panica si pierderi grele. Cetatea era imprejmuita cu santuri adanci, care, in caz de primejdie, erau umplute cu apa. In partea interioara a zidurilor, camarutele asezate ca niste faguri adaposteau pe cei asediati in cetate. In mijlocul cetatii se inalta o biserica, una dintre cele mai vechi din Transilvania, de o constructie aparte. In jurul ei, treptat, treptat, s-a ridicat cetatea fortificata. Desi de mai multe ori renovata, biserica se remarca si azi prin arhitectura ei deosebita.
Adresa: Strada Pietei, 2 (in centrul orasului)
Telefon: 0268.36.20.52
Program: zilnic 9-15 (duminica, luni inchis)

MUZEUL CETATII DIN RUPEA
Ruinele cetatii Rupea, ridicata în secolele XII–XVII, avariata partial în anul 1790; Biserica evanghelica constructie din secolul XIV–lea în stilul gotic, modificata ulterior. Prezinta fragmente de pictura originala, orga în „cuib de rândunica” din anul 1726, strane de lemn din anul 1609, decorate cu siglele breslelor si o colectie de covoare din Asia Mica.

TURNUL ALB
Turnul Alb are un plan de semicerc inchis, avand partea rotunda indreptata spre deal, inalta de 18 m, iar partea sudica spre oras, inalta de 20 m. In interiorul Turnului Alb existau cinci nivele de galerii de lemn pentru aparatori si paznici. Partea superioara a turnului era prevazuta cu creneluri. Intrarea in Turnul Alb se realiza pe o scara mobila, printr-o usa in partea dinspre oras a turnului. Aprovizionarea turnului cu provizii si munitii se efectua din Bastionul Graft, situat direct sub Turnul Alb ca un pod peste canalul „Graft“ catre fortificatiile interne. Potrivit vechilor cronici, Turnul Alb s-a construit in anul 1494 sau chiar 1460. Turnul Alb era repartizat spre aparare breslelor de cositorari si aramari. In anul 1678 breasla cositorilor a rascumparat obligatia de aparare a turnului, numarul mesterilor fiind mult mai scazut. In 1689 focul dus de vantul puternic a cuprins si Turnul Alb care a ars, fiind renovat abia in anul 1723. Alte restaurari 1902, 1974.

Rezervatii naturale
Muntii Bucegi
In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa, s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. In regim de ocrotire mai intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare.
Parcul National Bucegi s-a infiintat in anul 1943, pe o suprafata de 35.700 ha. In cadrul lui avem:
- Rezervatia Abruptul - Bucsoiu, Malaiesti, Valea Gaura (cat. IV - 1643 ha);
- Rezervatia Abruptul Prahovean (cat. I - 3748 ha);
- Rezervatia Ialomitei (Muntii Batrana si Cocora). Paduri de molid cu exemplare de zada sizimbru, dupa cum si plante endemice; relief carstic Valea Ialomiteisi Valea Horoabe;
- Rezervatia Zanoaga (Muntii Zanoaga si Cheile Zanoaga Mare). Conserva speciitermofile precum si padurea seculara de molid;
- Rezervatia Turbaria Laptici - intre Cheile Coteanu si Tatarului;
- Rezervatia Babele ocroteste formele de relief rezultate din eroziunea conglomeratelorsi gresiilor (Babele, Ciupercilesi Sfinxul) si o serie de asociatii vegetale alpine;
- Rezervatia Omu protejeaza asociatiile vegetale de tundra alpina cu ierburi endemice pentru Carpati.
Acces: Sinaia, Busteni, Predeal, Rasnov, Bran, Fundata, Moroieni.

Muntii Piatra Craiului
Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii, in aceste zone culegera oricarei plante este interzisa.
Parcul National Piatra Craiului a luat fiinta in anul 1938, are o suprafata de 14.800 ha.
Avem:
- Rezervatia Peretele Vestic;
- Rezervatia Piatra Mica;
- Rezervatia Prapastia Zarnestilor;
- Rezervatia Hornurile Grindului - Muchia Lunga.
Se cunosc in acest parc 1000 de specii si 123 subspeciide plante superioare (32% din totalul tarii) din care 53 specii endemice (41% total tara) garofita Pietrei Craiului remarcandu-se prin gingasie si frumusetea ei. La fel de bogatasi diversificate este si fauna, in cadrul careia amintim Viperaberus, Cocosul de Munte, Capra Neagra. Aici se deruleaza Proiectul Carnivorelor Mari din Carpati ce are ca obiectiv mentinerea viabila a populatiei de lupi, ursi si rasi, cat si a habitatuluilor pe cuprinsul Carpatilor Romanesti.
In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente:
- Monumentul Natural Coltii Chiliilor;
- Monumentul Natural Acul Crapaturii;
- Monumentul Natural Padina Inchisa - Orga Mare;
- Monumentul Natural Turnurile Dianei;
- Monumentul Natural Zaplazul;
- Monumentul Natural Cerdacul Stanciului;
- Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu;
- Monumentul Natural Vladusca;
- Monumentul Natural Pestera Mare;
- Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu.
Acces: Soseaua DN 73A Predeal-Zarnesti si din DN73 Bran - Campulung. Din Predeal 35 km.

Muntele Tampa
Tampa se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte. De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noasta.

Muntele Postavarul
Aflat la 15 km de Brasov masivul este protejat pe o suprafata de peste 1000 ha. In judetul Brasov, rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului, Padurea Bogatii, Dealul Cetatii-Lempes, Mlastina Harman, Padurea si Mlastina Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei. Acces: DN1 - DN73A Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad, comuna Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un covor de iarba, caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie, inmiresmand natura cu mirosul lor. Dumbrava este formata din exemplare rare de stejar, intre care, in lungul paraielorsi rovinelor, cresc Zalogul, plopul tremurator, Crusinul,s.a.Specia dominanta este narcisa. Perioada de inflorire a narciseloreste luna mai.
Acces: DN 73A si drum nemodernizat - din Predeal 49 km. Padurea Bogatii (8,5 ha) se gaseste in Muntii Persani, Valea Bogatii fiind strabatuta de soseaua Brasov-Rupea-Sighisoara. Padurea este formata din exemplare fumoase de fag amestecate cu gorun si carpen. In aceasta zona, turistul poate admira, pe o distanta de 18 km, un mozaic geologic si de vegetatie forestiera. Astfel, la „Fantana Alba” pot fi examinate conglomerate formate din calcar si alte roci, printre care cele mai importante sunt bazaltele asezate in coloane. Dealul Cetatii - Lempes la 8 km de Brasov, se intinde in N-V comunei Harman pana langa comuna Sanpetru, avand altitudinea maxima de 720 m cu o suprafata de 274,52 ha. Este partial impadurit cu specii vegetale deosebite. Prezenta vegetatiei xerofile, formata in perioada calda si relativ uscata din post- glaciar, a determinat declararea acestui deal ca rezervatie stiintifica. Acces: DJ 103 - de la Predeal 31 km. Mlastinile de la Harman, Prejmer cu o suprafata 200 ha -an decretare ca rezervatie 1962. In depresiunea Barsei, la nordde Marele Cot al Oltului, in jurul localitatilor Harman, Prejmeri s-au format numeroase mlastini eutrofe, care adapostesc o flora si o fauna rara cu numeroase relicte glaciare.
Acces: DN11 si Dj 103-18 km de la Brasov.

Arie de protectie speciala avifaunistica
Complexul Piscicol Dumbravita
Este cel mai important loc de concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din cele mai reprezentative din Transilvania, mai ales în migratie.
Complexul Piscicol Dumbravita se afla în Depresiunea Bârsei, jud. Brasov, la 25 km N de Municipiul Brasov pe DN Brasov – Sibiu, spre comuna Dumbravita. Cuprinde doua sectoare distincte: un lac de acumulare si un sistem de elestee piscicole si totalizeaza 414 ha.
Aici s-au identificat peste 150 specii de pasari. Dintre ele, câteva sunt incluse în directivele si conventiile internationale privind protectia faunei: buhaiul de balta, stârcul pitic, stârcul rosu, rata rosie, crestetul cenusiu, cârstelul de câmp etc. Zona a fost numita „Delta Brasovului“ sau „Delta dintre munti“.
Sunt permise urmatoarele activitati in aria protejata: pescuitul sportiv de pe malurile nordic si sudic ale lacului de acumulare, observarea si studiul pasarilor, activitatile traditionale ale comunitatii (cositul, pasunatul cu bovine si cabaline etc.)

Rezervatii Geologice si Geomorfologice
Se gasesc la - Racos, in rezervatia „Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita“ - Comana de jos; Rupea (Stanca bazaltica Rupea). Bazaltele de la Racos (1,1 ha) reprezinta unul din principalele obiective turistice din zona. Se gasesc in apropierea garii Racosul de jos, intr-o zona unde au fost exploatate bazalte, ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. In profil se distinge evident o forma columnara de o rara frumusete, inalta de 10-15 m. Acces: DN1-DN13 siDC33 - 60 km de la Brasov.

REZERVATII PALEONTOLOGICE
Se gasesc in muntii Persani, la Carhaga si Garbova, la Ormenis, Purcareni, Vama Strunga (Bucegi). Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus, fiind o mica valcea ale carei ape se varsa in Olt, la confluenta paraurilor Choives si Carhaga, unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. Acest fel de fosile s-a mai gasit numai in Crimeea. Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit „Uluci”, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali.

REZERVATIILE SPEOLOGICE
Sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov), Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata).

GRADINA DENDROLOGICA DIN BRASOV
Apartinand Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov, este declarata zona protejata pe o suprafata de 1 ha. Pe langa toate aceste rezervatii, mai sunt propuse ca arii protejate Pestera Comana si Stejarul Secular din Fagaras.

MUNTII CIUCAS
Rezervatiile naturale din Muntii Ciucas suprafata de 3 ha. - an declarat rezervatie 1962:
- Rezervatia Naturala Tigaiile Mari - se afla in centrul masivului si inglobeaza cateva din varfurile cu inaltimile cele mai mari (Vf. Ciucas1957 m; Vf. Tigaiile mari 1862 m) si concentreaza grupuri de turnuri, ciuperci, abrupturi si stanci cu dimensiuni uriase si forme complexe;
- Rezervatia Naturala Culmea Zaganu - Gropsoarele - rezervatiea propriu-zisa se afla in treimea superioara aculmii si include tot ansamblul de coloane, varfuri, creste secundare ce se desprind din cele doua varfuri Vf. Gropsoarele1862 m, in nord si Vf. Zaganu 1785 m, la sud.
Acces: din statiunea Cheia DN 1A - de la Predeal 50 km.

STEJARII DE LA CRISTIAN
La est de comuna Craistian - la 10 km de la Brasov se gaseste o frumoasa padure de stejari declarati monument al naturii datorita aspectului lor si al varstei apreciabile (peste 400 de ani).
Acces: DN 73 de la Predeal 25 km

MESTECANISUL DE LA RECI
Rezervatie floristica cu o suprafata de cca 34 ha situata in lunca Raului Negru, afluent al Oltului,reprezentata de un complex de mlastini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt: mesteacanu lpitic, feriga, angelica salbatica.
Acces: DN11 – de la Predeal 60 km.



13. UNDE MANCAM?
13.1. RESTAURANTE
In ultimii ani in Brasov s-au deschis extrem de multe locuri unde se poate manca, bea si dansa. Alegerea unei locatii ramane la alegerea dumneavoastra, in functie de gusturi si buzunar.

Abo Nawas
Adresa: Str. 15 Noiembrie
Telefon: 0721.45.80.32

BELLA MUSICA
Adresa: Str. Memorandului nr. 29

AMBASADOR
Adresa: Str. Republicii nr. 60
Telefon: 0268.41.49.71

AMBIENT
Adresa: Str. Aninoasa nr. 5
Telefon: 0268.47.08.56
Descriere: Atmosfera tipica unui restaurant de hotel, mancare clasica.

BASTION CAFE
Adresa: Str. Republicii nr. 2
cu intrare din Str. Diaconu Coresi
Telefon: 0268.41.05.33
Descriere: Bistro-cafenea. Locatie discreta. Bucatarie europeana si locala.

BELLAQIO
Adresa: Str. Michael Weiss nr. 18
Telefon: 0268.41.27.95
Descriere: Restaurantul marinarilor din Brasov. Daca nu aveti rau de mare puteti lua masa in barca din mijlocul restaurantului. Bucatarie internationala.

BISTRO 2003
Adresa: Str. Eroilor nr. 5
Telefon: 0268.41.48.33

BISTRO CALIMERO
Adresa: Str. 13 Decembrie nr. 1
Telefon: 0727.72.92.73
Descriere: Restaurant specific italienesc si romanesc.

BISTRO DE L’ARTE
Adresa: Piata Enescu 11bis
Telefon: 0268.47.39.94
Descriere: Local cu atmosfera frantuzeasca. Bucatarie cu influente europene.

BISTRO ELIA
Adresa: Str. 13 Decembrie nr. 17
Telefon: 0268.47.43.17
Descriere: Bucatarie romaneasca si internationala.

BISTRO MILLENIUM
Adresa: Str. Negoiu nr. 14
Telefon: 0268.41.23.63
Descriere: Mancare ungureasca si europeana. Servire atenta. Terasa racoroasa vara.

BISTRO POARTA SCHEI
Adresa: Str. Poarta Schei nr. 4
Telefon: 0743.23.67.33

BLUE CORNER
Adresa: Piata Enescu nr. 13
Telefon: 0268.47.85.90
Descriere: Restaurant clasic. Meniu nu foarte diversificat, insa servit bine. Chelneri foarte atenti.

BUTOIUL SASULUI
Adresa: Str. Republicii nr. 53-55
Telefon: 0268.41.04.99
Descriere: Tipic sasesc. Preturi rezonabile. Muzica live oferita de o trupa din aceea „ca pe vremuri“.

CALIPSO
Adresa: Str. 15 noiembrie nr. 78
Telefon: 0743.56.98.06

CAMPINQ DARSTE
Adresa: Calea Bucuresti 285 (DN Bucuresti-Brasov)
Telefon: 0268.33.94.62
Descriere: Restaurant situat la marginea orasului; recomandabil vara, datorita terasei generoase. Bucatarie romaneasca si internationala.

CAPTAIN NEMO
Adresa: Calea Bucuresti nr. 106
Telefon: 0268.32.83.63

CASA ALBA
Adresa: DN1 Brasov – Sibiu (la intrarea in Ghimbav)
Telefon: 0268.48.41.93
Descriere: Restaurant familial. Retete romanesti, unguresti si tiganesti. Se mananca bine. Ofera si cazare.

CASA BISTRITEANA
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 24
Telefon: 0268.47.09.66
Descriere: Restaurant modest, pentru nunti restranse si botezurii. Cunoscut mai mult pentru catering la pranz.

CASA CRANTA
Adresa: Str. Colinei 3A
Telefon: 0268.47.69.92
Descriere: Restaurant cu bucatarie internationala situat la parterul unui hotel elegant; acces dificil iarna.

CASA HIRSCHER
Adresa: Str. A. Hirscher nr. 12-14
Telefon: 0268.41.05.33
Web: www.casahirscher.ro
Descriere: Local elegant cu aspect medieval. Bucatar italian, asa ca meniul este in mare parte italienesc.

CASA OASULUI
Adresa: Str. Oasului nr. 1
Telefon: 0268.56.06.67
Descriere: Bucatarie romaneasca corect facuta. Atmosfera familiala, preturi rezonabile.

CASA ROMANEASCA
Adresa: Piata Unirii nr. 150
Telefon: 0268.51.38.77
Descriere: In apropierea Primei Scoli Romanesti. Mancaruri specific romanesti, retete tipice romanilor din Scheii Brasovului.

CASA TRANSILVANA
Adresa: Str. Memorandului nr. 29
Telefon: 0268.41.02.23
Descriere: Asa cum spune si numele: bucatarie transilvaneana.

CASA TUDOR
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 58
Telefon: 0268.47.20.51
Descriere: Pestele este rege aici. Servire rapida.

CEASUL RAU
Adresa: Bd. Iuliu Maniu nr. 56
Telefon: 0268.47.66.70
Descriere: Restaurant-terasa faimos pentru fleicile, pastrama si mititeii la gratar. Toamna se serveste must. Aviz celor cu stomacul sensibil.

CITY CENTER
Adresa: Str. Traian Grozavescu nr. 4
Telefon: 0268.41.75.83
Descriere: Resturant de hotel. Corect, nimic pretentios. Foarte aproape de Aula Universitatii

CIVIC CENTER
Adresa: Str. Rosiorilor nr. 3
Descriere: Bucatarie romaneasca si internationala.

DEANE’S
Adresa: Str. Republicii nr. 19
Telefon: 0268.41.17.67
Descriere: Singurul pub irlandez din oras. Mancare irlandeza. Patron irlandez. Muzica live si ocazional teatru.

DREHER
Adresa: Calea Fagarasului 6A
Telefon: 0268.47.70.07
Descriere: Mancare ungureasca, atmosfera ungureasca.

EL BARRIO
Adresa: Str. George Baritiu nr. 1
Telefon: 0268.47.02.65
Descriere: Paste bine facute. „Fauna“ putin ciudata cateodata, atrasa probabil de italienii veniti sa ia masa acolo. Foarte aproape de Biserica Neagra.

FORMULA PUB
Adresa: Bd. Eroilor nr. 29
Telefon: 0268.41.41.13
Descriere: Paste, transmisiuni Formula 1 & fotbal, bere la metru, Guinness, mult fum de tigara. Terasa generoasa vara.

FOUR ROSES
Adresa: Str. Oltet nr. 13
Telefon: 0268.42.68.70
Descriere: Unul dintre primele restaurante private din Brasov. Faimos pentru coastele la gratar.

GUSTARI 1
Adresa: Piata Sfatului nr. 14
Telefon: 0268.47.53.65
Descriere: Bucatarie romaneasca si internationala. O locatie excelenta vara, chiar in Piata Sfatului, unul dintre cele mai animate locuri ale Brasovului.

HIRSCHER KELLER
Adresa: Str. A. Hirscher nr. 2
Telefon: 0268.47.22.78
Descriere: Steak house. Fripturi generoase, carne de import. Nerecomandat vegetarienilor.

INTERFORELLE
Adresa: DN 11 Brasov - Sfantu Gheorghe km. 14 Brasov
Telefon: 40723.77.24.23
Descriere: Peste, peste, si iar peste. Ce altceva sa mananci cand pastravaria este in fundul curtii.

ISCHIA TOUR
Adresa: Str. George Baritiu nr. 2
Telefon: 0268.47.86.93
Descriere: Bucatarie italiana, atmosfera italieneasca. Spaghetti Carbonara sunt recomandarea tuturor celor care au mancat acolo.

LA LUNA
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 68
Descriere: Paste si escaloape italienesti. Salate bune. Atmosfera putin greoaie, poate din cauza betigaselor chinezesti si a lumanarilor parfumate folosite in exces.

LA REPUBLIQUE
Adresa: Str. Republicii nr. 33
Descriere: Creperie frantuzeasca, adica clatitarie. Multe feluri de clatite, cafea, ceaiuri. O terasa foarte mica vara.

LA STRADA
Adresa: Str. 15 Noiembrie nr. 98
Telefon: -
Descriere: Salate, minuturi si cafea. Local unde isi parcheaza brasovenii cu bani masinile noi pentru a fi admirate de trecatori.

MADO
Adresa: Str. Republicii nr. 10
Telefon: 0268.47.53.85
Descriere: Pizza, kebab, snitzel, salate.

MAESTRO
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 52
Telefon: 0268.41.49.54
Descriere: Restaurantul celor care lucreaza la Distrigaz. Situat la subsolul Distrigazului. Mancare destul de buna.

MARELE ZID
Adresa: Piata Sfatului nr. 10
Telefon: 026.84.18.01
Descriere: Singurul restaurant chinezesc din oras. Nicolae Urs, bucatarul sef si patronul, a luat multe premii pentru gastronomie.

MORGANA
Adresa: Str. Republicii nr. 7
Telefon: 0744.32.55.11, 0268.41.81.17
Descriere: Specialitati arabesti si libaneze. Atmosfera intima.

NEW YORK-NEW YORK
Adresa: Str. Republicii nr. 55
Telefon: 0268.47.85.48
Descriere: Restaurant classic. Bucatarie europeana si americana. Ocazional muzica live.

NICOLI
Adresa: Str. Iuliu Maniu nr. 39
Telefon: 0268.47.88.44
Descriere: Local italienesc. Clientii sunt in mare parte italieni. Paste bine facute, espresso autentic. Pizza la domiciliu.

OASIS
Adresa: Str. Vulcan nr. 41
Telefon: 0268.40.63.10
Descriere: Destul de interesant amenajat.

OLD CENTER BISTRO
Adresa: Str. Nicolae Balcescu nr. 67
Telefon: 0268.41.91.00
Descriere: Mancare la preturi rezonabile.

OLIMPIA
Adresa: Str. George Cosbuc
Telefon: 0268.47.40.14
Descriere: Restaurant si bar. Il recomandam mai mult pentru spectacolul oferit de jucatorii de tenis de pe arena alaturata decat pentru realizarile gastronomice. Loc placut vara, pe terasa, la o bere sau un vin.

PARADIS
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 66
Telefon: 0722.92.34.41
Descriere: Numele spune totul. Du-te si vezi ce te asteapta in paradis.

PEPPER JACK
Adresa: Str. C. Brancoveanu nr. 38
Telefon: 0268.41.73.49
Descriere: Bucatarie mexicana, ungureasca si romaneasca. Portii pe saturate.

PUB ROSSIQNOL
Adresa: Str. Muresenilor
Descriere: Desi pub, Rossignol are mai mult un aer de carciuma austriaca sau elvetiana. Salate, minuturi. Bucatarie clasica europeana.

RASTA JAMAICA
Adresa: Str. Plevnei nr. 12
Descriere: Salate si mic dejun. Atmosfera jamaicana; lipseste poate doar niste „iarba”.

REGAL
Adresa: Str. Grigore Dinicu nr. 2
Telefon: 0268.41.10.30
Descriere: Pizza si grataruri. Nimic deosebit. Singurul lucru remarcabil este istoria cladirii.

ROATA NOROCULUI
Adresa: Str. Crisan nr. 6
Telefon: 0268.41.23.24
Descriere: Restaurant tipic romanesc. Locul in care trebuie sa incerci ciorba de burta si mititeii.

ROM ANTIK
Adresa: Str. Pictor Stefan Luchian nr. 4
Telefon: 0268.42.87.61
Descriere: Locatie eleganta. Servicii corecte. Bucatarie internationala.

ROMA
Adresa: A. Hirsher nr. 2
Telefon: 0268.41.18.35
Descriere: Pizza pe vatra. Terasa foarte populara vara. Livrari si la domiciliu.

ROTMANS
Adresa: Bd. 13 Decembrie nr. 72

SALOON
Adresa: Str. Muresenilor nr. 11-13
Telefon: 0268.47.73.17

SARMIS
Adresa: Bd. Victoriei nr. 3
Telefon: 0268.47.53.21
Descriere: Bucatarul cel mai medaliat al orasului. Mancare buna, pacat de locatie. Situat langa gara orasului, este la indemana celor care vor sa ia o masa buna intre doua trenuri.

SERGIANA
Adresa: Str. Muresenilor nr. 27
Telefon: 0268.41.97.75
Descriere: Bucatarie transilvaneana. Multa carne si cartofi.

SIRUL VAMII
Adresa: Str. Muresenilor nr. 18
Telefon: 0268.47.77.25
Descriere: Clasic, scump, este restaurantul la care mergi numai daca plateste altcineva. Pianul da o nota aparte intregului local.

STEJERIS
Adresa: Str. Stejerisului nr. 15
spre Poiana Brasov)
Telefon: 0268.47.62.49
Descriere: Restaurant familial. Ofera si cazare. Mancare traditionala.

TAVERNA
Adresa: Str. Politehnicii nr. 6
Telefon: 0268.47.46.18
Descriere: Restaurant intim. Meniu international. Preturi destul de piperate, insa servicii pe masura.

THE AULD SCOTS PUB
Adresa: Str. A. Hirscher nr. 10
Telefon: 0268.47.01.83

TRANSILVANIA
Adresa: Str. Castelului nr. 106
Telefon: 0722.35.42.41

TRATTORIA DEL CHIANTE
Adresa: Str. Branduselor nr. 100
Telefon: 0268.52.88.60
Descriere: Italienesc pe bune. Bucatarie exemplara. Excelent decorat. Preturi corecte.

VENEZIA
Adresa: A. Hirsher nr. 4
Telefon: 0268.47.05.11
Descriere: Paste de toate felurile. Desene uriase pe pereti. Vara, va recomandam terasa. Preturi corecte.

VIENNA
Adresa: Str. Zizinului nr. 5
Telefon: 0268.31.50.09


13.2. BARURI SI CAFENELE
BISTRO DE L’ ARTE
Adresa: Piata Enescu 11bis
Telefon: +40-268-473994
Web: www.bistrodelarte.ro
Descriere: Local cu atmosfera frantuzeasca. Iarna incercati Gluehwein (vin fiert) sau Grog. Vara cocktail-uri cu siropuri de fructe sau inghetata. Muzica live si arta.

LA DILIGENTA
Adresa: Str. Nicolae Balcescu nr. 29
Telefon: 0744.31.88.02
Descriere: Western bar. Doi palmieri de plastic cu beculete te asteapta la intrare. Nu ai cum sa ii ratezi; cred ca se vad si din avion.

OLD TOWN CAFE
Adresa: Str. Prundului nr. 47
Telefon: 0788.45.00.00

PARIS PANAM
Adresa: Str. Muresenilor nr. 3
Telefon: 0727.48.76.00
Descriere: Local frantuzesc, patronul e chiar francez. Dupa 9 seara se danseaza; lume buna, atmosfera cool.

THE LIVINGROOM
Adresa: Piata Sfatului nr. 27
Descriere: Lounge club. Atmosfera relaxata.

BARUL FARA NUME
Adresa: Piata Sfatului nr. 27
Descriere: Deschis in beciul unui imobil cu o istorie veche. Locatie buna pentru elevii si studentii fara o alocatie prea mare.

BASTION CAFE
Adresa: Str. Republicii nr. 2
(cu intrare din Str. Diaconu Coresi)
Telefon: 0268.41.05.33
Descriere: Bistro-cafenea. Locatie discreta. Servesc si mancare.

BLUE TRAIN
Adresa: Str. Republicii nr. 56
Telefon: 0744.33.86.61

BONJOUR CAFE
Adresa: Str. Iuliu Maniu nr. 47
Descriere: Aproape de tribunal. La indemana sa va duceti avocatul pentru o cafea inainte de sentinta definitiva.

CAFE BAR ADRIAN
Adresa: Str. Branduselor 63 A
Descriere: Bar si terasa.

CAFE BAR OLD 70
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 50

CAFE BRIDGE
Adresa: Str. Iuliu Maniu nr. 24
Telefon: 0268.47.78.73
Descriere: Bridge, rummy, scrabble, domino, poker, 66, septica. Cafenea pentru impatimitii jocurilor de carti.

CAFE DON MARCO
Adresa: Str. Castanilor nr. 2
Descriere: Se organizeaza mini-party-uri.

CAFENEAUA GRAFT
Adresa: Str. Aleea Dupa Ziduri
Descriere: Locatie istorica. Cocktail-uri care iti fac pielea de gaina: Vlad Tepes, Calaul. Cafeaua Gulerul Contesei.

CAPTAIN NEMO
Adresa: Calea Bucuresti nr. 106
Telefon: 0268.32.83.63

CEAINARIA «TEEHAUSE»
Adresa: Str. Gh. Baritiu nr. 28
Telefon: 0268.47.30.05
Web: www.teehaus.ro

FESTIVAL 39
Adresa: Str. Muresenilor nr. 23
Descriere: Bar cu jazz, fum de tigara, atmosfera anilor ’30. Ocazional se mai intampla cate un eveniment special.

FOR SALE PUB
Adresa: Bd. 15 Noiembrie nr. 24
Telefon: 0268.47.54.46
Descriere: Alune gratis; carti de vizita pe toti peretii – o ocazie buna pentru a scapa de cartile de vizita ale celor pe care nu ii suporti. Atmosfera animata.

LA BASTION
Adresa: Aleea Tiberiu Brediceanu nr. 1
Telefon: 0268.47.69.39
Descriere: Excelent pentru familisti. Locatia are un teren de joaca pentru copii. Ruinele Bastionului Postavarilor sunt in apropiere.

LA FIFI
Adresa: Str. Paul Richter nr. 4
Telefon: 0723.51.33.55
Descriere: Atmosfera intima si servire buna, „La Fifi“ se pot organiza petreceri private.

LA REPUBLIQUE
Adresa: Str. Republicii nr. 33
Descriere: Creperie frantuzeasca, adica clatitarie. Multe feluri de clatite, cafea, ceaiuri. O terasa foarte mica vara.

LA STRADA
Adresa: Str. 15 Noiembrie nr. 98
Descriere: Cafea, femei, masini scumpe.

LONDON CAFE
Adresa: Str. Armata Romana nr. 29
Descriere: Aer usor misterios. „Gentlemen are welcome“ spune semnul de la intrare.

MELADELI
Adresa: Str. Apullum nr. 12
Telefon: 0268.47.72.10
Descriere: De incercat vara. O terasa racoroasa. Mai nou servesc si pizza si paste.

NICOLI
Adresa: Str. Iuliu Maniu nr. 39
Telefon: 0268.47.88.44
Descriere: Buona mattina; esspresso de dimineata. Local italienesc; multi clienti din Cizma.

OLDIES CLUB
Adresa: Str. Rosiorilor nr. 31
Descriere: Muzica veche, bere multa. Atmosfera prieteneasca.

OLIMPIA
Adresa: Str. George Cosbuc, Brasov
Telefon: 0268.47.40.14
Descriere: Veniti aici doar vara. Terasa este superba; locatia aproape perfecta, mai e destul de lucru la servire; aduceti-va si echipamentul de tenis.

OPIUM
Adresa: Str. Republicii nr. 2
Telefon: 0268.41.07.01
Descriere: Chill out, muzica tare, multe feluri diferite de bauturi cu cafea, narghilea.

PANDA
Adresa: George Baritiu nr. 32
Telefon: 0268.47.57.47
Descriere: Inghetata este foarte buna aici. Preturi moderate. Mult fum de tigara.

SALOON
Adresa: Adresa: Str. Muresenilor nr. 11-13
Telefon: 0268.47.73.17

SIRUL VAMII – BERARIE
Adresa: Str. Muresenilor nr. 18
Telefon: 0268.47.77.25
Descriere: Beraria din subsolul cladirii nu are nici o legatura cu eleganta restaurantului. Public diferit, atmosfera diferita. Bere multa.

STIIL CAFE
Adresa: Apolonia Hirscher nr. 9
Telefon: 0723.46.47.57
Descriere: Cafea buna; atmosfera relaxata; locul prinde viata in week-end cand sunt invitati DJ cunoscuti.

TEEHAUS
Adresa: Str. George Baritiu
Telefon: 0268.47.30.05
Descriere: Ceainarie interesanta. Decor modern. Retete originale. De incercat.

TEQUILA BOWLING
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 32
Telefon: 0268.47.78.96
Descriere: Bar si bowling. Excelenta distractie daca esti cu mai multi prieteni. Club la etaj, recomandabil in week-end.

THE CORNER
Adresa: Str. Grigoras Dinicu nr. 1
Telefon: 0788.60.05.79
Descriere: Cafenea. Micut si cochet. Barmani de treaba.


13.3. PIZZERII
4 Amici
Adresa: Str. 13 Decembrie nr. 17
Telefon: 0268.47.09.06

Cheers Bistro Pizza
Adresa: Str. Sitarului nr. 35A
Telefon: 0268.31.12.70

Four Star Pizza
Adresa: Str. Apulum nr. 12
Telefon: 0268.47.02.75

Melanie Bar-Pizzerie
Adresa: Str. Apullum nr. 12
Telefon: +40 268 472 210

Nec's
Adresa: B-ul Iuliu Maniu nr. 42
Telefon: 0268.41.71.31

Nicoli-Pizzerie-Bar-Spaghetarie
Adresa: Bd. Iuliu Maniu nr. 39
Telefon: 0268.47.88.44

Pizza Blue Vinking
Adresa: Bd. Iuliu Maniu nr. 38
Telefon: 0268.41.89.89

Pizza Hot
Adresa: Str. Verii nr. 6

Pizza Hot 1
Adresa: Str. Dobrogea nr. 4
Telefon: 0268.42.11.82

Pizza Iulia
Adresa: Str. N. Balcescu nr. 2
Telefon: 0268.47.46.19

Pizza la Tino
Adresa: Calea Aradului nr. 14
Telefon: 0268.22.64.55

Pizza Roma
Adresa: Str. A. Hirscher nr. 2
Telefon: 0268.41.55.30

Pizzeria Pellegrino
Adresa: Calea Bucuresti nr. 90
Telefon: 0268.32.90.94

Pizzerie - Barbaros
Adresa: Str. Carpatilor nr. 21
Telefon: 0268.31.45.04

Pizzerie-Rotiserie Barbaros
Adresa: Str. Carpatilor nr. 21
Telefon: 0268.31.45.04


13.4. FAST–FOOD
Alegrin
Adresa: Str. Toamnei nr. 2
Telefon: 0268.53.07.02

Big Hector Fast Food
Adresa: Str. Michael Weiss nr. 29
Telefon: 0268.41.52.85

Big Mama Food
Adresa: Str. Lunga nr. 1
Telefon: 0368.42.71.27

Fast Food Company
Adresa: Str. Harmanului nr. 47A

Fast-Food Casablanca
Telefon: 0268.41.78.47

KFC
Adresa: str. Piata Sfatului
Telefon: +40 268 476 916

La Gratar
Adresa: Str. Oasului nr. 18
Telefon: 0268.42.77.30

Lotus Express - Chinezesc
Adresa: Str. Muresenilor nr. 20
Telefon: 0268.41.20.37

McDonald's
Adresa: Str. Republicii nr. 57-59
Telefon: 0268.40.68.00

Medison
Adresa: Bd. 15 Noiembrie nr. 50
Telefon: 0268.41.78.47

Panini Fast Food
Adresa: Str. 15 Noiembrie nr. 35

Rotiseria Golden Chicken
Adresa: Str. Politehnicii nr. 4
Telefon: 0268.47.46.52

Vali's
Adresa: Str. Iuliu Maniu nr. 33
Telefon: 026.84.132.11


13.5. PATISERII SI COFETARII
Caprioara Olir
Adresa: B-dul Garii nr. 20
Telefon: 0268.33.19.93

Casata
Adresa: Piata Sfatului nr. 12-13
Telefon: 0268.47.52.48

Chez Manu
Adresa: B-dul 15 Noiembrie nr. 52
Telefon: 0268.47.09.17

Danusia Prodcom
Adresa: Str. Oltet nr. 12
Telefon: 0268.42.05.07

Doly
Adresa: Str. Galaxiei nr. 5
Telefon: 0268.33.28.97

Femas
Adresa: Str. Vasile Lupu nr. 7
Telefon: 0268.41.14.51

Fornetti
Adresa: Str. Grivitei nr. 69
Telefon: 0268.42.57.63

Glikon Patitran
Adresa: Str. Morii nr. 45
Telefon: 0268.47.26.90

Krauss
Adresa: Str. Lunga nr. 33
Telefon: 0268.41.04.77

La Vatra Ardealului
Adresa: Str. G. Bartiu nr. 14
Telefon: 0268.47.42.11

Mariana
Adresa: Str. Al. Vlahuta nr. 64
Telefon: 0268.33.34.99

MariPusc
Adresa: Str. Lunga nr. 82
Telefon: 0268.41.02.94

Muresana
Adresa: Str. Muresenilor nr. 1
Telefon: 0268.47.72.82

Niagara
Adresa: Bd. Valea Cetatii nr. 15
Telefon: 0268.54.10.70

Patiscof Lucydan
Adresa: Str. Uranus nr. 14
Telefon: 0268.33.29.62

Piacentina
Adresa: Str. Brazilor nr. 18
Telefon: 0268.33.78.51

Pralines Leonidas
Adresa: Str. Michael Weiss nr. 1
Telefon: 0268.41.17.99

Prodserv Extra
Adresa: Str. Lunga nr. 84
Telefon: 0268.41.72.37

Tosca Stagimpex
Adresa: B-dul Victoriei nr. 6
Telefon: 0268.47.19.71

Unic
Adresa: Str. Republicii nr. 44
Telefon: 0268.47.79.24



14. ENTRETAIMENT
Fara o oferta prea diversa Brasovul sufera din punct de vedere al locatiilor destinate petrecerii timpului liber. Puteti, insa, sa va bucurati oricand de prestatiile unei trupe de teatru sau de un film bun.


14.1. CLUBURI
AMNESIA
Adresa: B-dul Eroilor nr. 27
Telefon: 0268.47.41.30
Descriere: Aglomerat in week-end. Aici puteti sa va urcati pe masa rotunda a cavalerilor lui Sir Arthur si sa va faceti remarcat prin talentul de dansator/dansatoare.

BAR-CLUB 108
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 108

BLUE NIGHT KARAOKE
Adresa: Str. Rosiorilor nr. 2
Telefon: 0744.35.80.01
Descriere: Locatie la indemana, situata in Centrul Civic.

BLUE TRAIN
Adresa: Str. Republicii nr. 56
Telefon: 0744.33.86.61
Web: www.brasov.ro/bluetrain
Descriere: Jazz & Blues Bar.

CLUB BULEVARD
Adresa: Str. Grivitei nr. 65
Telefon: 0268.31.21.64

CLUB CHEERS
Adresa: Str. Sitarului nr. 35 A
Telefon: 0268.31.12.70

CLUB HARLEY
Adresa: B-dul Muresenilor nr. 11-13
Telefon: 0268.47.73.17
Descriere: In incinta barului Saloon. Agitatie mare, animatoare atractive. Servicii slabe; muzica pentru toata lumea.

CLUB IGUANA
Adresa: Piata Sfatului nr. 27
Telefon: 0747.48.59.81

CLUB VEGAS
Adresa: Str. Aurel Vlaicu nr. 52
Telefon: 0268.56.50.56

COCOON
Adresa: Complex Cetatea Brasov
Telefon: 0721.25.34.37

EL-NINO
Adresa: Str. Iuliu Maniu nr. 32
Telefon: 0721.33.72.34

EL BARRIO
Adresa: Str. G. Baritiu nr. 1
Telefon: 0268.41.37.13

FASHION CLUB
Adresa: Str. Grivitei nr. 65
Telefon: 0788.43.96.26
Descriere: Locatie eleganta. Lumea „buna“ a Brasovului este de gasit acolo in week-end, cu masinile cele mai scumpe din oras. Ocazional DJ cunoscuti fac atmosfera in acest club.

GROOVE GARDEN
Adresa: Str. Republicii nr. 62
Descriere: Rhythm and blues, rock, new age. Live music.

HUSH HUSH
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 76
Telefon: 0723.52.13.75

OLDIES CLUB
Adresa: Str. Rosiorilor nr. 31
Telefon: 0722.29.52.09
Descriere: Dupa nume v-ati dat seama si singuri ca aici muzica „veche“ e la ea acasa. Vorbind de „acasa“ (TV), aici puteti fi de 3 x ce vreti voi pentru ca localul apartine Mihaelei Tatu. Preturi oneste.

OPIUM
Adresa: Str. Republicii nr. 2
Telefon: 0722.39.78.87
Descriere: Atmosfera Buddha Bar, locatie excelenta, in Piata Sfatului.

TEQUILA BOWLING
Adresa: Str. Avram Iancu nr. 32
Telefon: 0268.47.78.96
Descriere: Club pe mai multe etaje. Jos are 6 piste de bowling, la etaj e un club animat in week-end, iar mai sus puteti lua chiar si masa de pranz sau cina.

THE LIVINGROOM
Adresa: Piata Sfatului nr. 27
Telefon: 0727.88.39.20
Descriere: Lounge club. Atmosfera relaxata.

THEATRE CLUB
Adresa: Str. Lunga nr. 1
Telefon: 0721.98.22.24


14.2. CINEMATOGRAFE
BULEVARD
Nr. sali: 1
Amplasament: B-dul Grivitei nr. 47
Telefon: 0268.42.33.62

GO MULTIPLEX
Nr. sali: 3
Amplasament: Str. Bazaltului, nr. 2, Eliana Mall, la etaj.
Telefon: 0268.40.79.59

MODERN
Nr. sali: 1
Amplasament: B-dul Grivitei nr. 47
Telefon: 0268.42.33.62


14.3. TEATRE
Opera Brasov
Amplasament: Bisericii Romane nr. 51
Telefon: 0268.41.59.90

Teatrul pentru Copii Arlechino
Amplasament: Apollonia Hirscher nr. 10
Telefon: 0268.47.52.43

Teatrul Sica Alexandrescu
Amplasament: Piata Teatrului nr. 1
Telefon: 0268.41.88.50




Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse - bibliografie:
1) Balteanu, Dan, Bacaintan, Nicolae, Poiana Brasov, Mic indreptar turistic, Editura Sport-Turism, Buccuresti, 1983.
2) Cordoneanu, Maria, Nedel, Victoria, 100 de… Monumente si locuri istorice ale patriei, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1977.
3) Adrian, V., Biserica Neagra, Editura Meridiane, 1968.
4) Balteanu, Dan, Bacaintan, Nicolae, Muntii Postavaru, ghid turistic, Editura Sport-Turism, Buccuresti, 1980.
5) Kargel, W., Trasee alpine in Carpati, Editura Sport-Turism, Buccuresti, 1976.
6) Puscariu, S., Brasovul de altadata, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977.
7) Stavros, A., Muntii judetului Brasov, Consiliul popular al judetului Brasov, Brasov, 1979.
8) Ielenicz, Mihai (coordonator), Ene, Marian, Comanescu, Laura, Patru, Ileana, Nedelea, Alexandru, Bogdan, Mihai, Oprea, Razvan, Sandulache, iulian, Romania, Enciclopedie turistica, Editura Corint, Bucuresti, 2003.
9) Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M., Rezervatii si monumente ale Naturii din Romania, Casa de Editura si Comert „Scaiul“, Bucuresti, 1993.
10) Ghinea, Eliza, Ghinea, D., Localitatile din Romania, Dictionar, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2000.
11) **** Cunoaste Romania, Academia Romana Societatea Romana de Statistica, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Editura Economica, Bucuresti, 2004.
12) Alexandru, D., Negut, S., Istrate, I., Geografia turismului, Editura Academiei, Bucuresti, 1997.
13) Cucu, Vasile, Orasele Romaniei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1970.
14) Cucu, Vasile, Stefan, Mihai, Atlas al monumentelor istorice, Editura Stiintifica, 1974.
15) Cucu, Vasile, Romania, geografia umana si economica, Bucuresti, 2001.



Judetul Braila
CUPRINS:

1. Istoric
1.1. Atestare documentara
1.2. Braila - privire peste timp
1.3. Inceputurile unui oras cu nume misterios
2. Geografia judetului
2.1. Asezare geografica
2.2. Relieful
2.3. Clima
2.4. Resurse naturale
3. Populatie
4. Economia judetului
4.1. Industria
4.2. Agricultura si sivicultura
4.3. Trasnsporturi
4.4. Telecomunicatii
4.5. Comert
5. Sanatate
6. Cultura si arta
6.1. Personalitati brailene
7. Invatamant si sport
7.1. Invatamant
7.2. Traditii si mestesuguri
7.3. Activitate sportiva
8. Servicii bancare
9. Atractii turistice
9.1. Lacu Sarat
9.2. Muntii Macinului
9.3. Manastirea Maxineni
9.4. Statiunea Lacu Sarat
9.5. Statiunea Caineni - Bai
9.6. Muzee si Teatre
9.7. Edificii religioase
9.8. Zone de agrement
9.9. Hoteluri
10. Restaurante, pizzerii
11. Mass Media
12. Harta judetului
13. Bibliografie

PREZENTAREA JUDETULUI. ISTORIC
Atestare documentara
Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. Braila, ca port al Dunarii maritime, este legata de cele doua spatii esentiale: Orient si Occident. Atestata documentar la 20 ianuarie 1368, Braila este situata intr-un cadru natural generos, in imediata vecinatate a Dunarii. A devenit cunoscuta in scurta vreme ca un important centru commercial, loc de intalnire a produselor transportate de corabiile venite din porturile aflate pe coastele Marii Negre si Mediteranei. Mare centru economic, cu o pozitie strategica deosebita, aflat in zona de granite dintre cele doua tari romanesti, Braila a intrat in sfera de expansiune a Imperiului Otoman. Desi aflata sub monopol otoman, viata economica a continuat sa evolueze, Braila devenind schela de aprovizionare pentru capitala Imperiului. Atat intensele tranzactii comerciale efectuate in port cat si posibilitatea obtinerii unor castiguri mari si rapide au atras numerosi comercianti straini: bulgari, macedoneni, albanezi, greci, dar si francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum si numerosi romani transilvaneni. Astfel, Braila a devenit o entitate multietnica. Specializata in exportul cerealelor, speculand abil construirea retelei de cai ferate, Braila a reusit in scurt timp sa atraga de partea ei rivalitatea cu portul vecin Galati.
BRAILA - privire peste timp
In cele peste sase secole in care a dat sens existentei sale, Braila a stat in fata timpului ca o dovada a rezistentei, tenacitatii si inteligentei de a iesi invingatoare din infruntarea cu istoria. A reusit acest lucru intr-un mod admirabil, in ciuda dusmanilor care au incercat de multe ori, in decursul veacurilor sa ii confiste dreptul la propria viata si randuire. Totodata, Braila a dat culturii, stiintei romanesti si universale nume de prestigiu.
Inceputurile unui oras cu nume misterios
Atestata pentru prima oara documentar la 20 ianuarie 1368, intr-un privilegiu acordat negustorilor brasoveni de catre Vladislav Vlaicu - Domnul Tarii Romanesti, numele Brailei apare in doua locuri: �excepta via Braylan� (cu exceptia drumului Brailei) si �per dictam viam Braylam� (pe amintitul drum al Brailei). In secolul al XV-lea gasim numele Brailei sub forma Breil, intr-o mentiune a Cancelariei Voievodului �tibor din Transilvania�. O alta forma a numelui e prezentata intr-o harta - aceasta insoteste tratatul Codex Latinus Parisinus: Baradigo, �loc desert in care locuiesc numai pescarii�. In surse din secolul al XVI-lea, Braila apare sub forma de Brailano si Brelago.



GEOGRAFIA JUDETULUI
Asezare geografica
Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului.
In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari. Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, jud. Tulcea la est, jud. Constanta la sud-est, jud. Ialomita la sud si jud. Buzau la vest.
Suprafata judetului Braila este de 4.766 kilometri patrati, resedinta sa fiind municipiul Braila.
Reteaua de localitati cuprinde trei orase, respectiv Faurei, Ianca si Insuratei si patruzeci (40) de comune dupa cum urmeaza:
� Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Chiscani, Ciocile, Ciresu, Cazasu, Dudesti, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovita, Ramnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, Surdila-Gaiseanca, Surdila-Greci, ?utesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia.
Relieful
� Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.
� Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului alcatuit din campuri relativ netede in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
� Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, Spre Campia Brailei.
� Dunarea are o mare importanta economica, atat din punctul de vedere al acumularii cu apa a municipiului Braila cat si a sistemelor de irigatie.
� Raul Siret delimiteaza partea de nord a jud. Braila de jud. Galati pe o lungime de 50 km.
� Raul Calmatui curge in jud. Braila pe o distanta de 84 km. si in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.
� In jud. Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri .
� Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii, pe terasa Calmatuiului, precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
� Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Caineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Caineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.
� Lacurile: Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In jud. Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu, Brotacelul.
� Exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe Piriul - Valea Boului si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.
Clima
� Clima este temperat - continentala cu nuante mai excesive in vest si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei.
� Situat in apropierea Marii Negre, jud. Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5� C fata de restul campiei.
� Temperatura medie anuala este de 10,5� C, maxima absoluta fiind inregistrata in anul 1951, ajungand la 44,5� C, minima absoluta scazand pana la - 30� C (anul 1942).
� Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara reprezinta 65%.
� Precipitatiile anuale sunt reduse (in medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara.
� Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii.
Resursele naturale
� Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase cuprinse in zonele Ianca, Bordei Verde, Ulmu si Jugureanu.
� Depunerile loesscide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.
� Solurile de cernoziom reprezinta 75% din suprafata jud. Braila.
� Terenurile agricole detin peste 84% din suprafata totala a jud. Braila.
� Jud. Braila are o vegetatie caracteristica zonei de campie (95% culturi si suprafete restranse de pajisti).
� Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata.
� Padurile ocupa o suprafata de 22.600 hectare, majoritatea fiind paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica a Brailei, peste 5460 hectare, se intind paduri de salcii si plopi. In luncile raurilor interioare, pe circa 1500 hectare, se afla paduri formate din plopi, salcii si salcami, stejari si diverse alte specii.
� Flora judetului este completata de vegetatia halofila (rogoz de saratura, ghiriu, saratica) specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica intalnita predominant in baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii.
� Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare cat si prin pasari migratoare.
� In rezervatia naturala din Insula Mica a Brailei se gaseste o fauna specifica de delta: diferite specii de rate, gaste, starci, pescarusi, nagati, becatine, sitari, lisite, lebede.
� Ihtiofauna este reprezentata de pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul) precum si prin pesti migratori ce se reproduc in Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).
� In prezent flora si fauna specifice stepei, care predomina in Campia Baraganului, sunt mult modificate. In aceste conditii s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul raului Calmatui, o parte din Lacu Sarat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor pastra nemodificate.
� In acelasi scop, Insula Mica a Brailei a fost declarata rezervatie naturala.
� Aici, si in jurul lacului Blasova, se vor mai intalni o serie de pasari care in trecut faceau parte din ornitofauna Baltii Brailei, in prezent ele sunt ocrotite: egreta mica alba, lopatarul, starcul rosu, starcul cenusiu.
� In partea de nord-est a Baltii Brailei, se afla �Popina Blasova�, inalta de 45 m, constituita din formatiuni vechi, identice cu cele din nordul Dobrogei. Pe aceasta stanca, declarata monument al naturii, se intalnesc flori asemanatoare celor din muntii Macin (clopotei, coada soricelului cu flori galbene si altele).
� Padurea Viisoara va fi ocrotita, in special pentru stejarul brumariu.
Populatia jud. Braila
Populatia jud. Braila, numara la 1 ianuarie 1993, 393.400 locuitori, dintre acestia 257.600 locuitori in mediul urban si 135.800 locuitori in mediul rural.

Dupa sex, populatia se prezinta astfel:
� 194.000 locuitori sex masculin;
� 199.300 locuitori sex feminin.
Dupa nationalitate, populatia are urmatoarea componenta:
� romani 395.611; aromani 136; macedoromani 51; maghiari 211; germani 75; tigani 4.216; ucrainieni 21; rusi 170; lipoveni 2.189; evrei 77; turci 126; bulgari 32; greci 355; alte nationalitati 130.
Dupa religie, situatia se prezinta astfel:
� religie ortodoxa 387.887; romano-catolica 1.242; greco-catolica 140; reformata 82; unitariana 15; evanghelica 29; crestina de rit vechi 1.563; baptista 380; penticostala 485; adventista 786; crestina dupa evanghelie 39; religie armeana 6; religie musulmana 144; religie mozaica 89; biserica ortodoxa de stil vechi 156; alte religii 130; atei 112; fara religie 99; religie nedeclarata 16.

ECONOMIA JUDETULUI
Industria
Numarul de agenti economici cu capital integral sau majoritar de stat sunt impartiti astfel:
� regii autonome 14; societati comerciale 132 din care:
� cu capital integral de stat 121
� cu capital de stat + capital privat 7
� cu capital de stat + capital strain 3
� cu capital de stat + capital strain + capital privat romanesc 1
Agentii economice cu capital privat:
- cu capital integral privat romanesc 3.116
- cu capital integral strain 8
- cu capital romanesc privat + capital strain 74
Agricultura ?i silvicultura
� Agricultura ocupa un rol important in economia jud. Braila.
� Jud. Braila dispune de o suprafata totala de 381.278 hectare din care: 336.672 hectare teren arabil; 34.417 hectare pasuni; 380 hectare fanete; 1.457 hectare livezi; 8.352 hectare vii. Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ocupa 23.223 hectare, apele si baltile 37.735 hectare, restul fiind alte suprafete 34.340 hectare.
� Suprafata irigata este de 379.579 hectare.
� Principalele produse vegetale ale agriculturii in jud. Braila sunt: graul si secara, orzul si orzoaica, porumbul, sfecla de zahar, cartofii, fructele, strugurii.
� Agricultura jud. Braila este recunoscuta si prin rezultatele notabile obtinute in zootehnie: in cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor si a pasarilor pentru carne si oua.
� Fondul silvic al jud. Braila este alcatuit din plop euroamerican si alb, salcia alba selectionata, salcam si mai putin stejar si ulm.
� Silvicultorii braileni asigura anual cantitati importante de material saditor nu numai pentru jud. Braila ci si pentru multe alte judete din tara.
� Dintre societatile comerciale din agricultura, cu capital preponderent de stat, se distinge societatea comerciala �INSULA MARE A BRAILEI�.Cunoscuta sub numele de Balta Brailei, teritoriul este amenajat cu lucrari complexe de imbunatatiri funciare si reprezinta cea mai mare intreprindere cu profil agrozootehnic din Romania. Insula Mare totalizeaza o suprafata de 76.700 hectare.
� Solul este aluvial si are o permeabilitate foarte buna.
� Clima zonei se caracterizeaza prin primaveri reci, cu vanturi puternice, veri secetoase, toamne lungi si secetoase, ierni friguroase, cu vanturi reci, fara zapada. Regimul hidrologic se afla sub permanenta influenta apelor Dunarii si mai putin a precipitatiilor.
� Solurile sunt slab afectate de saraturare la suprafata si pe zone reduse, variabile, de la an la an, in functie de conditiile climatice si hidrologice.
� Suprafata arabila este de 60.000 hectare, fiind deservita pentru exploatare de o retea de drumuri ce insumeaza 1192 km, dintre care 65 km drumuri asfaltate, 127 km drumuri pietruite si 1000 km drumuri din pamant compactat.
� Exploatarea pamantului si cresterea animalelor se face in 56 ferme de productie vegetala si 19 ferme zootehnice.
� Va prezentam principalele produse si productii obtinute pana in prezent, cu o tehnologie limitata de gradul de fiabilitate al masinilor agricole:
� grau 3.500 - 4.000 kg/ha
� orz 4.500 - 5.000 kg/ha
� porumb boabe 4.500 - 6.000 kg/ha
� soia 1.600 - 2.000 kg/ha
� floarea-soarelui 1.700 - 2.000 kg/ha
� seminte 16.000 - 18.000 tone/an
� lapte de vaca 2.900 - 3.000 litri/cap/an
� lapte de oaie 25 litri/cap/an
� miei 100 capete la 100 o/mama/an
� lana 4,5 - 5,4 kg/cap

Transporturi
� Lungimea cailor ferate din jud. Braila insumeaza 168 km.
� Circulatia rutiera in judet se desfasoara pe o retea de 1150 km drumuri dintre care 211 km sunt modernizate, iar 461 km au imbracaminti asfaltice.
� Drumurile judetene si comunale masoara 940 km, dintre care 46 km sunt drumuri modernizate.
Telecomunica?ii
� Prima centrala telefonica automata in municipiul Braila a fost infiintata de catre Societatea Anonima Romana de telefoane in anul 1936, pentru un numar de 600 de abonati telefonici.
� Legaturile telefonice sunt asigurate prin centrale automate.
� S-au pus in functiune mai multe central electronice digitale cu acces direct la international.
Comer?
Activitatea de comert in judetul Braila se desfasoara in cadrul a 2810 unitati comerciale, intre care:
� Unitati cu capital de stat 766
� Unitati cu capital privat 1.978
� Unitati cu caracter cooperatist 66
Dupa profilul lor aceste unitati sunt:
� 249 cu profil alimentar, 258 cu profil nealimentar, 2003 cu caracter universal si mixt, 212 alimentatie publica.

SANATATE
Asistenta medicala a populatiei jud. Braila este asigurata de 5 spitale cu peste 2700 paturi, si ambulatoriu prin 99 dispensare, dintre care 39 dispensare medicale comunale, 10 policlinici si 21 farmacii.Unitatile sanitare din jud. Braila sunt deservite de 639 medici si 2000 cadre cu studii medii. Pe raza judetului exista 11 crese, 3 unitati de ocrotire adulti, 9 unitati de ocrotire copii si o cantina de ajutor social.
CULTURA ?I ARTA
� �n domeniul culturii, jude?ul Braila dispune de o retea de institutii specializate. Exista astfel 215 biblioteci, 5 case de cultura, 96 camine culturale, 7 cinematografe, 2 teatre, o institu?ie cu profil muzical.
� In via?a culturala a Brailei un rol important �l de?in Teatrul Dramatic �Maria Filotti�, Teatrul de papu?i, ?coala Populara de Arta ?i Muzeul Brailei.Acesta dispune de un fond deosebit de colec?ii istorice ?i arheologice ?i este considerat ca unul dintre marile a?ezaminte de cultura de acest gen din Romania.
Personalitati brailene
Oras portuar, Braila a fost salas pentru multe grupuri etnice - greci, turci, rusi, bulgari, everi, armeni, sasi - care traiesc in pace si intelegere si in ziua de azi si ale caror traditii, obiceiuri si credinte au fost integrate in viata culturala si cea spirituala a orasului. Personalitati marcante ale stiintei si culturii, unele de renume mondial, au facut cunoscut renumele orasului, devenind astfel mandria locuitorilor sai.
In 1861, se naste aici, Haricleea Darclee devenita una din marile soprane ale lumii. Ca o recunoastere a acestui fapt, la 14 ianuarie 1900, era invitata sa cante pe scena operei Scala din Milano, in premiera operei �Tosca�, uimind ca de fiecare data publicul, indiferent de meridianul pe care interpreta.
Tot in Braila vede lumina zilei, in 1884, Panait Istrati, scriitorul roman de expresie franceza autor al unor lucrari de referinta: �Codin�, �Haidicii�, �Nerantula�, �Ciulinii Baraganului� si mai ales cele doua capodopere recunoscute de cultura europeana: �Chira Chiralina� si �Spovedania unui invins�.
In 1929, la aniversarea a 100 de ani de la eliberarea Brailei de sub turci, marele inginer Gh. T. Marinescu editeaza �Analele Brailei�.
Panait Cerna (1881-1813), poet recunoscut drept cantaretul frumusetilor morale, de o rara sensibilitate si de o adanca reflexivitate.
Ana Aslan (1897-1988) - academician ale carei produse din gama Gerovital H3 si Aslavital, lupta cu efectele imbatranirii si sunt printre cele mai apreciate in lume.
Maria Filotti (1883-1956), actrita temperamentala devenita artista a poporului.
In domeniul literaturii, printre personalitatile legate de Braila, ii intalnim pe: Anton Bacalbasa, Fanus Neagu, Dumitru Panaitescu-Perpessicius, Mihail Sebastian, Gh. Banea, George Baronzi, Theodor Constantin, Mihail Crama, Tinu Dinu, Mihu Dragomir, Gabriel Dimisianu, Iuliu Cezar Savescu, Mircea Stefanescu, Ilarie Voronca si multi altii.
�n domeniul muzicii, trebuie sa-i amintim pe: George Niculescu-Basu, Petre Stefanescu-Goanga, Elena Teodorini, Ionel Perlea, Petre Marcu, George Cavadia, Olimpia Marculescu, Maxim Vasiliu, Alexandu Enaceanu, Elena Patrichi, Johnny Raducanu si Nicu Alifantis.
Arta plastica - reprezentanti de prestigiu: Arthur Gauromin Verona (1868 -1946) care a realizat cele mai vechi picturi reprezentand portul Braila, Ion Theodorescu-Sion (1882-1930), Max Herman-Maxy (1895-1971), Gheorghe Naum (1907 -1968), Mihail Gavrilov (1899-1968), Octav Angheluta (1904-1978).

IVATAMANT si SPORT
�Invatamant
� In cele 44 de unitati administrativ-teritoriale ale jud. Braila. In judet functioneaza 388 unitati de invatamant ce cuprind 185 gradinite, 170 scoli primare si gimnaziale, 23 grupuri scolare si licee teoretice, 4 cluburi ale copiilor si elevilor, 4 case de copii si 2 scoli ajutatoare.
� Aceste unitati de invatamant cuprind 2355 sali de clasa, laboratoare si cabinete scolare in care invata in jur de 72.810 elevi, indrumati de 4.710 cadre didactice. Pe langa acestea mai functioneaza 13 scoli profesionale - de ucenici, 5 scoli postliceale de specialitate si tehnice de maistri si doua unitati de invatamant superior.


Traditii si mestesuguri
Sub ingrijirea Centrului de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii Artistice de Masa - Studii de etnografie si folclor in zona Brailiei - �Ocupatiile principale specifice Campiei Brailei au fost, in egala masura, cresterea animalelor si agricultura, apoi cresterea albinelor, a viermilor de matase, a plantelor textile cum ar fi canepa si inul, pescuitul (...)�.
Microzona satelor de la malul Dunarii (ex. Tufesti, Gropeni) s-au remarcat incepand cu ce-a de-a doua jumatate a secolului XIX, printr-o inflorire a mestesugurilor feminine, in special a tesaturile. Din categoria tesaturilor specifice acestei zone semnalam: foita, scoarta, pelitarul, covorul, dusegul, velinta, macatul, fete de perna si cearsafuri, stergarele si perdelele de borangic. O nota aparte a acestei microzone o confera cusaturile pe costumele populare facute cu arnici si lana colorata in diverse modele geometrice originale si tehnici de lucru specifice cum ar fi �orzisorul� si �musculita�. Pentru aceste costume populare exista o cerere din ce in ce mai mare din partea familiilor romanesti din diaspora, dar si a tineretului din tara care se arata deosebit de interesat de valorile folclorice si de originalitatea vestimentatiei.
Activitatea sportiva
� Pe raza municipiului Braila exista 9 cluburi sportive, 74 asociatii sportive, 2 sectii de nivel olimpic (innot si caiac-canoe), 6 sectii de nivel international (box, caiac-canoe, motociclism, haltere, fotbal si volei), 36 sectii de nivel national si 17 echipe in diviziile nationale (divizia A, divizia B si divizia juniori).
� Activitatea sportiva este sustinuta de 85 antrenori si instructori si 421 de arbitri.
� La ora actuala exista 45 baze sportive dintre care 8 cu posibilitati de a organiza concursuri internationale.

SERVICII BANCARE
� In jud. Braila in afara de Sucursala Bancii Nationale a Romaniei, care exercita in teritoriu rolul bancii centrale - BNR - respectiv coordonarea si supravegherea activitatii bancare a tuturor bancilor comerciale, precum si de sucursalele din municipiul Braila: BANC POST, MINDBANC, DACIA FELIX, BANCA TIRIAC. Functioneaza cu retea in mai multe localitati urmatoarele unitati bancare: BANCA COMERCIALA, BANCA PENTRU DEZVOLTARE, BANCA AGRICOLA, BANK COOP, COOPERATIVA DE CREDIT alte banci.
� Numarul total de unitati bancare este de 74, dintre care in Braila 17, in orasul Ianca 4, in orasul Insuratei 5, in orasul Faurei 5, restul fiind in toate cele 39 de comune ale judetului.
� Dintre cele 9 unitati bancare care functioneaza in jud. Braila, urmatoarele 3 functioneaza cu capital privat: MINDBANC, DACIA FELIX si BANCA COMERCIALA �ION TIRIAC�.
ATRACTII TURISTICE
Lacu Sarat

Lacu Sarat este o statiune deschisa tot timpul anului si este situata in S-V-ul orasului Braila, pe raza comunei Chiscani, in N-E Campiei Romane. Statiunea are un relieful specific zonei de campie cu clima continentala de stepa, unde se inregistreaza diferente mari de temperatura in timpul anului, dar cu o medie de 23�C, au favorizat crearea in aceasta regiune a unor importante rezerve de namol cu calitati terapeutice.
Lacu Sarat este format din doua lacuri despartite de o sosea si de o linie ferata. Sunt lacuri ce comunica intre ele printr-un canal subteran special amenajat. Primele stabilimente pentru bai calde au fost construite aici inca din 1875. Analizele chimice ale apei lacului au demonstrat puternica concentratie de saruri minerale din Lacu Sarat si faptul ca namolul de aici dispune de o eficienta terapeutica asemanatoare cu cea a lacurilor din Suedia, Italia sau Austria.
Ca orice loc important care se respecta are si o istorie pe masura. Se spune ca proprietatile terapeutice uimitoare ale apei si namolului de aici au fost descoperite de Vlad Tepes in jurul anului 1400. Aici, la Lacu Sarat, se vindecau ostasii si caii raniti in lupte. Din trecutul sau glorios, in 1990, din Lacu Sarat nu mai ramasese decat un loc paraginit si dat uitarii. Salvarea lui a venit din partea unui director al unui complex turistic care a avut o idee fantastica care a scos Lacu Sarat din propriul namol. Printr-un artificiu etnic, tragand conducte peste conducte si folosind o panta naturala cu o diferenta de nivel de un metru si astfel a reusit sa aduca, gravitational, apa si namolul din lac direct in baza complexului turistic. Rezultatul a fost ca Lacu Sarat a redevenit un punct de referinta pe traseul turismului de refacere si tratament, iar din punct de vedere financiar, pur si simplu a renascut.
Astazi, statiunea ofera clientilor facilitati pentru bai calde in ape minerale, in cazi, aplicari de namol cald si rece, urmate de bai in apele lacului, instalatii electro si hidroterapeutice, gimnastica, piscine pentru kinetoterapie. Toate aceste procedee de tratament implica toti compusii chimici aflati in namolurile Lacului Sarat: sulf, clor, sodium, brom, magneziu folositi in tratamentul bolilor reumatismale, degenerative si inflamatorii, a bolilor dermatologice, ginecologice si cele ale sistemului nervos. Complexul balnear Lacu Sarat ofera 250 de locuri de cazare. Statiunea este legata de municipiul Braila prin linii de autobuz si de tramvai. Tot din aceasta statiune se poate pleca in excursii organizate cu vaporul pe Dunare, catre Delta Dunarii si Marea Neagra.

Muntii Macinului

Braila nu este numai un oras de campie care ofera locuitorilor sai plimbari lenese, ci poate oferi si posibilitatea unei schimbari de traseu - un urcus pe munte. Acestia sunt Muntii Macinului. Ei sunt orientati pe directia N-SE si se intind pe aproape 1000 km patrati, cuprinzand mai multe culmi si dealuri. Dintre acestea, Dealul Pricopanului este cel mai apropiat de Macin, de unde sunt vizibile culmile ce se insira spre SE: Vitelan, Cheia, Caramalau, Fantana de Leac, Vraicu�
Atunci cand s-au format acesti munti, nu exista pe uscat nici o forma de viata, lucru demonstrat de rocile formate pe aceste culmi, a caror varsta este apreciata la aproape 400 de milioane de ani. Dupa o scurta depresiune culmile muntoase se combina prin dealul Grecilor cu cel mai mare varf din Muntii Dobrogei - Tutuianu (Greci) de 467m. La acea vreme, colinele si dealurile de astazi aveau inaltimea Carpatilor zilelor noastre, intinzandu-se departe, spre apus, pana in sudul Angliei.

Manastirea Maxineni
Se afla la 35 km de orasul Braila, la ingemanarea raurilor Buzau si Siret, pe directia Focsani, se afla ruinele manastirii Maxineni, acolo unde Matei Basarab in 1637, ridica una dintre cele mai frumoase manastiri ale Tarii Romanesti, punct strategic militar de mare importanta in acele vremuri. Voievodul a inaltat manastirea pe locul unei biserici de nuiele, fosta vatra a satului Maxineni, care urma sa ocupe un loc de seama in apararea tarii. Acest rol de aparare, de avanpost explica deosebita grosime a zidurilor sale, de aproape un metru si jumatate si a fundatiei de doi metri si jumatate. Desi domnitorul de atunci afirma ca locul unde se construise sfanta manastire este �bun si tare�, presupunerea sa nu s-a aratat intru totul intemeiata, deoarece Siretul, care la acea vreme nu avea mal indiguit, a surpat treptat terenul din apropierea locasului, determinand pe locuitorii vechiului sat sa se mute.
In 1708, domnitorul Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu intervine pe langa domnul Moldovei, Mihai Racovita sa dea voie egumenului sa taie cotul Siretului pentru a nu lasa �acea sfanta manastire sa se prapadeasca fiind cu multa cheltuiala�.
In 1916-1917, in regiunea manastirii s-au purtat aprige lupte, iar zidurile groase ale manastirii s-au prabusit la 17 februarie 1917 fiind lovite de obuzele tunurilor si explozia depozitului de munitii aruncat in aer de armatele rusesti. Apoi a venit al doilea razboi mondial, cand manastirea ramane un loc pustiu, parasit de vietuitori.
Din 1976 pana in zilele noastre, Maxineni s-a transformat intr-un loc al cercetarilor arheologice, desfasurate de un colectiv de arheologi de la Muzeul Judetean de Istorie Braila, condus de directorul Ionel Candea, care a stabilit ca aceasta ctitorie a avut, in afara de biserica, ziduri de incinta, casa egumeneasca, chilii si alte anexe importante din punct de vedere religios si strategic militar.
Pe 24 iunie 1990, hramul Sfintei Manastiri reinvie dupa 73 de ani, cand aici s-au auzit din nou toaca si clopotele, s-a oficiat Sfanta Liturghie arhiereasca, data la care a fost numit staret protosinghelul Simion Victor Ovezea.In fiecare zi sunt oficiate slujbe dupa toata randuiala bisericeasca si, se aude dangat de clopot si toaca de vecernie, in poiana de aproape 250 ha, camp de pasune aflat la o distanta de 10 km de localitatea Maxineni.
Manastirea Maxineni, se afla inca in proces de reorganizare, lucrandu-se la biserica manastireasca si pentru finalizarea proiectului de restaurare a istoricei biserici a lui Matei Basarab, din sec. al XVII-lea.

Statiunea Lacu Sarat
Este o statiune balneoclimaterica permanenta (25m altitudine) �n nord-estul Campiei Baraganului, �nconjurata de un parc de 40 ha, care atenueaza climatul de stepa, confera un cadru deosebit de pitoresc atat prin monumentalitate, cat si prin vechime si functioneaza �nca din prima jumatate a sec. XIX. Fundul lacului est acoperit de un namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat unul din cele mai valoroase namoluri sapropelice din Romania.
Factorii naturali de cura sunt: apa minerala din lac - clorurosodica, sulfatata, magneziana concentrata; namolul sapropelic din lac; bioclimatul excitant de stepa. Statiunea Lacu Sarat este o adevarata oaza de verdeata cu efecte benefice asupra corpului uman.

Indicatii terapeutice:
- Afectiuni reumatismale articulare degenerative (artroze ale membrelor, tulburari de sciatica ale coloanei vertebrale si ale membrelor inferioare, preartroze la hiperponderali si obezi)
- Afectiuni reumatismale articulare inflamatorii (poliartrita reumatoida, spondilita)
- Afectiuni reumatismale abarticulare
- Afectiuni posttraumatice
- Afectiuni neurologice periferice (pareze usoare si paralizii periferice ale membrelor, sciatica, nevrite, poliradiculonevrite, sechele dupa poliomielita, atrofiile musculare si mielita cronica)
- Afectiuni ginecologice (insuficienta ovariana, metrite, vaginite, cervicite cronice).
Tipuri de proceduri:
Laser, bai galvanice, kinetoterapie individuala si �n grup, bai de sare la cada, bai de namol, �mpachetri generale cu namol, cataplasme cu namol, dus subacval, bai de lumina, bai galvanice, diadinamice, ultrasunete, ultrascurte, magneto-diaflux, infrarosii, solux, ultraviolete, acupunctura, iono-galvanizari, aerosoli, masaj, gimnastica medicala, bazin kinetoterapie.
Un sejur placut si reconfortant este asigurat de aceasta statiune, amplasata �� �n parcul vechi ce se �ntinde pana departe cu �nguste carari si desisuri pe care noptile de vara le vor fi umpland de o fermecatoare taina� (N. Iorga). Caile de acces sunt: feroviare-garile Lacul Sarat sau Braila pe linia Bucuresti-Faurei-Galati, rutiere-DN 2 de la Buzau sau de la Galati, DN 21 de la Slobozia, DN 22 de la Rm. Sarat. O linie de tramvai si de autobuz face legatura �ntre Lacul Sarat si Braila.

Statiunea Caineni-Bai
Caineni - Bai este o localitate din judetul Braila, componenta a comunei Visani . Este situata in zona de contact a Campiei Brailei cu Campia Buzaului, pe cursul inferior al raului Buzau. Localitatea Caineni - Bai este situata la 10 km de orasul Faurei si la 41 km de Ramnicu Sarat, la altitudinea de 30 m peste nivelul marii si in prezent este statiune balneoclimaterica cu caracter sezonier. Factoriai naturali: climat de campie excitant-solicitant, lac cu apa minerala clorurata, sodica-magneziana, calcica, namol sapropelic.
Statiunea Caineni - Bai este recunoscuta pentru namolul mineral organic, bine hidratat, al lacului de aici, apa de inbibitie fiind de tipologie clorurata sodica sulfurata, magneziana, hipertona. Indicatorii de peloidogeneza pun in evidenta un namol bine evoluat genetic, iar substantele organice sunt reprezentate preponderent de clasele bitumine si probitumine (extract benzen-alcool) si substante humice.
Namolul poate fi utilizat in cura externa in urmatoarele afectiuni: reumatismale, stari preartrozice, tratament profilactic in profesiuni cu risc artrozic, reumatism degenerativ (artroze ale coloanei si a articulatiilor in afara perioadelor de reactivitate clinico-biologica), reumatism abarticular (tendonite, periatrite, in afara perioadelor de acutizare), afectiuni post-traumatice (sechele musculo-articulare si osoase), afectiuni neurologice periferice cornice, afectiuni ginecologice cronice (metroanexite cronice, sterilitate etc.).

Modalitati de aplicare a namolului:
- Bai de namol in cada la temperaturi de 36-40 grade. La 100 l apa, 10 kg namol; durata baii: 15-30 minute.
- Impachetarile cu namol - se efectueaza la o temperatura de 38-40� intr-un strat de 2 cm pe regiuni mai mult sau mai putin intinse.
- Cataplasme: aplicatii de namol la temperaturi variate pe regiuni limitate ale corpului.
- Onctiunile cu namol: metoda de aplicare a namolului rece pe intreg corpul sau pe zone limitate si o expunere la soare de 10-15 minute pana la uscarea namolului. Urmeaza un dus cu apa dulce de 2-3 minute, care incheie tratamentul.

Muzee si Teatre
Muzeul Brailei - unul din cele mai mari din tara, cu opere ce apar?in pictorilor Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Octav Bancila, Camil Ressu, Henri Catargi (sculptura).
Muzeul a fost infiintat in anul 1881, prin decretul regelui Carol I. Cladirea in care functioneaza azi este un monument arhitectonic, construit in 1870. Muzeul are sectii de arheologie si istorie, arta (Casa Colectiilor), etnografie si arta populara, stiintele naturii, memoriale.

Sectia de arheologie prezinta:
� epoca neolitica - unelte, recipiente, podoabe, plastica din culturile Boian II - Giulesti, Gumelnita, Cernavoda I;
� epoca de tranzitie si epoca bronzului - unelte, sceptre, podoabe; culturile Tamaoani, Babadag din Hallstatt; epoca La Tene - geti si greci;
� epoca medievala timpurie - cultura Dridu.
� Colectiile sunt expuse pe situri, modalitate ce ofera doua avantaje: pe de o parte, vizitatorul are in fata toate vestigiile unei comunitati si isi poate face o imagine completa despre ocupatiile si modul de viata al acesteia; pe de alta parte, procesul de evolutie devine tot mai evident, intrucat se pot observa schimbarile din toate domeniile, de la artefacte la viata spirituala.
� Se remarca siturile de la Brailita, Liscoteanca, Gradistea, Insuratei, Silistea, unde evolutia istorica poate fi urmarita pe parcursul mai multor milenii.
� Pot fi admirate vase si reprezentari figurative din neolitic, piese de podoaba si prestigiu din epoca bronzului, inventarul mormantului de la Gavani, atelierul de bijuterii de la Gradistea, vase de sticla romane.

Sectia de istorie cuprinde:
� fotocopii de documente din perioada 1868-1944, piese de podoaba, arme albe si de foc; numismatica; carte veche, instrumente de redare a sunetului; biblioteca (20.000 vol.).
� Structura colectiilor din sectia de istorie se prezinta astfel: carte veche si rara, romaneasca si straina: manuscrise si documente, romanesti si straine: numismatica romaneasca si straina (inele sigilare, matrici sigilare, monede si bancnote, medalii si plachete); decoratii romanesti si straine (ordine si medalii); istorie militar (uniforme albe si de foc): metrologie; orologie; aparate de inregirstrare si redare a sunetului; fotografii de epoca si clisee pe sticla.

Teatrul Maria Filoti - Teatrul ca manifestare culturala la Braila exista inca din prima jumatate a sec. XIX. Din 1969 poarta numele de Maria Filotti.
Dispune de o sala de spectacole in stil italian cu 369 de locuri dintre care 265 in stal, 37 la loja si 67 la balcon. Sala Mare a teatrului, Sala Studio si Sala de conferinte sunt dotate cu aer conditionat si sistem de ventilatie. In foaiere se pot organiza intruniri, expozitii, concerte si pot fi folosite spatii de inchiriere.
Edificii Religioase
Biserica greceasca (1863-1872) - cu vitralii valoroase si fresce realizate de Gheorghe Tattarescu, Constantin Livadas Liochis si Belizarie. Biserica ce poarta hramul Buna Vestire, a fost construita dupa planurile arhitectului Avraam Ioanidis din Brusa. Biserica are dimensiuni impunatoare (43,5 metrii lungime, 21,5 metrii inaltime) si pastreaza vitralii deosebit de valoroase.
Biserica �Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril� - fosta moschee (sec. XVII), transformata �n 1831 dupa Pacea de la Adrianopol �n biserica ortodoxa. Constructia, pastreaza elemente orientale fiind una din putinele biserici din Romania care nu are turle. Situata �n Braila, �n Pia?a Traian, biserica �Sfin?ii Arhangheli Mihail ?i Gavril� a fost restaurata �n anii '90.
Zone de agrement
� Gradina Publica - oaza de vegetatie avand cea mai veche constructie �Castelul de apa� si pastrand urmele cetatii de altadata (sec. XIV) - de fapt, azi, cateva ziduri.
� Parcul Monument se �ntinde pe o suprafa?a de 90 ha si ofera adevarate clipe de liniste �n mijlocul unui oras aglomerat fiind un execelent loc de recreere pentru toate categoriile de varsta.
� Portul-Braila, cu vechile silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny si la care s-au folosit, pentru prima oara �n lume, prefabricate de beton armat.
� Faleza Dunarii - o constru?ie moderna cu o lungime de 7 km, cu o bogata colectie de monumente de arta - sculpturi.
� Fantana cinetica din centrul civic al orasului - opera a celebrului sculptor roman Constantin Lucaci. Denumit de multi �al doilea Brancusi� - Lucaci ramane, inainte de toate, sculptorul in otel inoxidabil. Elementele ce definesc sculptura plina de vigoare a artistului sunt materia - o?el inox inalterabil -vibra?iile luminoase explorand suprafa?a polizata, mi?carea, sonoritatea, dar si proiectul in sine - cel al unei sculpturi de integrare urbana. Fermecatoarea fantana mobila a artistului imbina laolalta tradi?ia antica, apoi renascentista ?i iluminista a jocurilor de apa. Neoconstructivism, arta cinetica, optical art, arta programata, noi materiale, toate concura la realizarea unei sculpturi de mari dimensiuni ?i a unei lucrari monumentale pe langa care trecem, poate, �n fiecare zi.
� Strada Mihai Eminescu - Vechea strada Regala, care astazi poarta numele Luceafarului. Este promenada Brailei. Arhitectura veche a orasului incearca sa supravietuiasca: coloane, aticule, frontoane, fereste, balcoane, feronerie intr-o diversitate atat de bogata, incat gandul te poarta cu mandrie la recentul statut al orasului de rezervatie urbanistica. Desi renovata, in mare parte, pastreaza inca izul vremurilor cosmopolite de inceput de secol XIX.
� Galeriile de Arta Emilia Dumitrescu - �nfiin?ate �ntr-un monument de arhitectura construit �n 1912, �n stil eclectic, galeriile cuprind dona?ia artistei Emilia Dumitrescu, formata din lucrari de pictura, grafica, gravura ?i piese de arta decorativa universala colec?ionate de artista.
� Casa Colectiilor de Arta - Prima intentie de constituire a unei colectii publice de arta la Braila i se datoreaza lui Anastase Simu. In 1928 el dona �scumpului ... oras natal Braila" 30 de lucrari de arta, expuse o vreme in interioarele Primariei. �n casa Colec?iilor de Arta, printre cele 3000 de piese de arta plastica ?i decorativa, se disting opere de mare valoare, semnate de: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Henri Catargi si altii.

Hoteluri
Hotel Belvedere
Piata Independentei 1
Braila, jud. Braila
tel. 0239-619.928, 0239-619.931
fax. +40-239-619.928
Dotari si facilitati: 99 locuri, apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, accepta card, parcare, lift, sala de conferinte, cada, tv, frigider,

Hotel Korona
M. Sebastian 25
Braila, jud. Braila
tel. 0239-619.650
Dotari si facilitati: 28 locuri, apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, parcare, dus, aer conditionat, tv, frigider,

Hotel Sport
D. Bolitineanu 2
Braila, jud. Braila
tel. 0239-611.346, 0239-612.833
fax. +40-239-612.006
e-mail: dtsjabraila.net
pagina web: http://www.dtsj.braila.net
Dotari si facilitati: 48 locuri, apartamente, camere single, camere duble, bar de zi, parcare, dus, tv,

Hotel Tineretului
Calea Calarasi 56
Braila, jud. Braila
tel. 0239-619.586, 0239-611.263
fax. +40-239-611.263
e-mail: btt_braila2002ayahoo.com
Dotari si facilitati: 72 locuri, camere duble, restaurant, bar de zi, parcare, lift, sala de conferinte, accepta animale de casa, dus, tv, frigider,

Hotel Traian
Piata Traian 1
Braila, jud. Braila
tel. 0239-614.685, 0239-614.686
fax. +40-239-612.835
e-mail: brailaaunita-turism.ro
pagina web: http://ww.unita-turism.ro
Dotari si facilitati: 207 locuri, apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, bar de noapte, accepta card, parcare, lift, sala de conferinte, accepta animale de casa, cada, aer conditionat, tv, frigider, minibar,

Hotel Triumph
Calea Calarasilor 214
Braila, jud. Braila
tel. 0239-612.300
fax. +40-239-687.500
e-mail: triumph_elenyayahoo.com
Dotari si facilitati: 186 locuri, apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, bar de noapte, parcare, sala de conferinte, piscina acoperita, sauna, masaj, frizerie, dus, cada, aer conditionat, tv, frigider, minibar

RESTAURANTE
NUME ADRESA TELEFON
CAPITOL B-dul. Dorobantilor, bl. B6 678451
BELVEDERE P-ta. Independentei nr. 1 613581
EDY�S CLUB Str. Mihai Eminescu, nr. 13 632024
CASA ARTEMIS Str. 1 Decembrie 1918, nr. 108 bis
CONTINENTAL Calea Calarasilor, bl. 10, parter 619932
EUROPA Str. Imparatul Traian, nr. 2
MATTEO B-dul. Dorobantilor, nr. 358, bl. C2 615149
CAPITOL Bariera Calarasi, bl. A1 678451
ANTIC Str. Pensionatului, nr. 2
SELECT Calea Calarasilor 612045

PIZZERII
NUME ADRESA TELEFON
J.R. MATTEO COM Calea Calarasilor, bl. A2, parter 612431
MR. PIZZA Calea Calarasilor, bl. 10, parter 615160
BELLA ITALIA Str. G-ral. E. Grigorescu, nr. 24 610559
PIZZA CIAO Calea Calarasilor, nr. 51, bl. 104, parter 611884
MAXIMUM
AFTER DARK Str. Plevna

FAST FOOD
NUME ADRESA TELEFON
FLANDRA Calea Calarasilor, nr. 30 613519
LA TOMA Str. Marasesti, nr. 27 0766-780044

Discoteci in Braila
Black&White
Str. Marului, Tel: 0239 619 271

Millenium
Aleea Cinematografului, Nr. 1, Tel: 0724 497 977

Baruri in Braila
Meanox
Bd. A.I. Cuza, Nr. 162, Tel: 0239 610 850

Belvedere
Piata Independentei, Nr. 1, Tel: 0239 613 581

Capitol
Bd. Dorobantilor, Nr. 3, Bl. A1, Parter, Tel: 0239 682 834

Cina
Str. Albinei, Tel: 0239 671 494

Cofetarii in Braila
Select
Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 146, Tel: 0239 611 642

Bulevard
Str Mihai Eminescu, Tel: 0239 611 659

Macu Rosu
Bd. Dorobantilor, Nr. 3, Bl. A1, Parter, Tel: 0239 682 834

Cafenele in Braila
Old City Cafe
Calea Calarasilor, Nr. 14, Tel: 0239 609 126

Cluburi in Braila
Club LMS
Calea Galati, Nr. 9, Tel: 0239 611 900

Edy's Club
Str. Mihai Eminescu, Nr. 13, Tel: 0239 632 024

Exotic Club
Str. Stefan cel Mare, Nr. 205, Tel: 0239 614 963

Mass Media
ZIARE / REVISTE
NUME ADRESA TELEFON CONTACT
MONITORUL Calea Calarasilor, nr. 161A, etaj 3 691000 infomonitorulabraila.rdsnet.ro

OBIECTIV Str. 1 Decembrie 1918 611053 www.obiectivbr.ro
publicitateabr.obiectiv.ro

FINANCIAL
MERCUR Str. Pensionatului, nr. 3 613172
ANCHETA Str. Ana Aslan, nr. 39 606100 / 2106


RADIO/TV
NUME ADRESA TELEFON CONTACT
RADIO IMPACT Str. Gradinii Publice, nr. 6 611010
RADIO MIX Str. Golesti, nr. 8 615111
ANTENA 1 B-dul. A. I. Cuza nr. 1 662466
MEGA TV 625301 www.megabraila.ro
officeamegabraila.ro

Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse - bibliografie:
1. Minienciclopedie - Braila 1995, Editura Quercus, Braila, 1995
2. Beaujeu-Garnier, J. Chabot, Georges, Geografia urbana, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1971.
3. Candea, I., Braila, Origini si evolutie pana la mijlocul sec. al XVI-lea, Editura Istros, Braila, 2001.
4. Candea, Melinda, Erdeli, G., Simon, Tamara, Potential turistic si turism, Editura Universitatii din Bucuresti, 2000.
5. Cocean, Pompei, Geografia turismului, Editura Carro, Bucuresti, 1996.
6. Drimba, Ovidiu, Istoria culturii si civilizatiei, vol. 2, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987.
7. Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitatii din Bucuresti, 1996.
8. Giurescu, C. Constantin, Istoricul orasului Braila - din cele mai vechi timpuri pana astazi, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1968.
9. Ianos, Ioan, Orasele si organizarea spatiului geografic, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1987.
10. Romanescu, Gh., Delta Dunarii, Editura Corson, Iasi, 1996.





Judetul Caras - Severin, Muntele Mic
Unitatea geografica din care face parte si Muntele Mic ocupa regiunea de N-V a Carpatilor Meridionali. Spatiul muntos amintit si limitele lui sunt in concordanta cu formatiunile geologice si cu rezistenta lor la eroziune.
Cea mai inalta treapta se situeaza la 1600 – 2200 m altitudine si cuprinde culmile cele mai semete ale Muntilor Tarcu, la extremitatea lor sud – estica, precum si Muntele Mic, situat aproximativ in centrul regiunii. Daca primele doua trepte sunt fragmentate, transformate in culmi mai mult sau mai putin rotunjite, treapta inalta este netezita in partea ei superioara, prezentandu-se sub forma de poduri largi, ondulate sau culmi tesite, cu atat mai mult cu cat pajistile alpine si subalpine, traversate de poteci turistice, au o extensiune remarcabila, constituindu-se intr-un domeniu de mare atractivitate peisagistica. Niveland culmea principala din partea de S – E a Muntilor Tarcu, reteaza Muntele Mic la inaltimea de 1700 – 1800 m.
Masivul Muntele Mic are o pozitie laterala fata de culmea principala a Muntilor Tarcu si este cuprins intre Bistra Marului, Sucu, Bratonia si izvoarele Sebesului Mare. In partea de vest, pante repezi domina culmi scunde indreptate spre Depresiunea Caransebes. Crestetul sau bombat, rest al suprafetei de netezire Borascu, atinge inaltimea de 1802 m. Datorita altitudinii sale mai reduse, Muntele Mic este impadurit in buna parte. Legatura cu Masivul Tarcu se face prin Culmea Jigorei. Aici temperatura medie anuala atinge 7 – 8 grade C. Diferentieri pe verticala se remarca si in regimul precipitatiilor : depasind 1100mm., iar cantitatile de zapada cazute sunt capabile sa intretina un strat continuu timp indelungat. Culmile si platourile inalte sunt expuse curentilor ce traverseaza regiunea. In ceea ce priveste vegetatia Muntele Mic constituie o adevarata bogatie in pasuni, fapt care explica pastoritul intens. Numeroase poteci leaga stanele cu plaiurile cele mai umblate sau fac legatura intre ele. Unele dintre acestea sunt folosite de traseele turistice, fiind marcate prin semne colorate sau prin ‘’momai’’ de piatra. Dar tot aici sunt frecvente si padurile de amestec reprezentate prin fag si brad.

Complexul turistic ’’Muntele Mic’’

Aceasta zona este foarte apreciata, ea oferind conditii optime pentru odihna si sporturi de iarna. Aici se practica un turism de agrement in ambele sezoane.
Complexul turistic Muntele Mic se gaseste la altitudinea de 1545m si dispune de un telescaun si un teleschi. Telescaunul este cel mai lung din tara, avand 3,5 km. In prezent, statiunea dispune de 350 de locuri in cabanele ‘’Belavista’’, ‘’Dor de Munte’’ – cu 45 de locuri in camere cu trei paturi, cele doua cabane se bucura de un bun renume, ‘’Libertatetea - cu 16 locuri, in camere cu doua paturi,‘’Bradisor’’ – cu 14 locuri in camere de doua paturi, ‘’Sebes’’, cabana dispune de 28 de locuri in camere cu doua si trei paturi, si cabana ‘’Central’’. In aceiasi zona se afla si un hotel cu 400 de locuri care poate raspunde solicitarilor turistice crescande si asigura prin dotarile sporite, conditii mai bune de confort si recreare.Comlexul mai dispune de restaurant si bar in hotel, iar in cabana ‘’Centrala’’ se afla un club dotat cu jocuri mecanice, televizor, sah, masa pentru tenis de masa si restaurant.
In perioadele de varf, cazarea turistilor se mai poate face in cabana Ocolul Silvic, cu o capacitate de 30 de locuri.
Conditiile climatice de pe Muntele Mic sunt favorabile desfasurarii sporturilor de iarna. Zapada cazuta permite practicarea schiului si saniusului in perioada decembrie – mai. Pantele cu inclinari variate pot fi folosite cu succces de catre schiorii incepatori si avansati. Partiile cele mai bune se afla in spatele cabanei ‘’Sebesel’’ unde functioneaza, in sezon, cate un baby-schi.
In sprijinul practicarii sporturilor de iarna,antele de S – V ale Muntelui Mic functioneaza doua teleschiuri, primul are o lungime de circa 600 m. Si cu o diferenta de nivel de 150 m, iar teleschiul al doilea este aproape paralel cu primul, cu o lungime de aproximativ 800 m. Si cu o diferenta de nivel de 165 m.

Informatii culese si prelucrate din sursele:
Gh. Niculescu, Danut Calin, "Muntele Mic – Tarcu", Editura Sport – Turism, Bucuresti, 1990, pag. 7-9, 12, 14, 15, 19-21,28, 29.
"Caras – Severin", Editura Sport – Turism, Bucuresti, 1981, pag. 301, 302.




Judetul Cluj
CUPRINS:
1. Cadru Natural
1.1 Asezare
1.2 Populatie
1.3 Clima
1.4 Hidrografie
1.5 Vegetatie
1.6 Fauna
2. Istoric
3. Sanatate
4. Educatie
5. Monumente de arhitectura antica, medievala, moderna si contemporana
5.1 Casa Matei Corvin
5.2 Catedrala
5.3 Cinematograful ’’Republica’’
5.4 Fortificatia Baroca ’’Cetatuia’’
5.5 Necropola Romana
5.6 Palatul de Justitie
5.7 Palatul Muzeului de Arta
5.8 Ruinele Claustrului si Biserica Reformata
5.9 Teatrul National


CADRUL NATURAL

ASEZARE: Municipiul Cluj – Napoca este resedinta judetului Cluj si este situat la contactul a trei mari unitati geografice: Campia Transilvaniei, Podisul Somesan si Muntii Apuseni, la altitudinea medie de 360 m. Municipiul inglobeaza in limitele sale o suprafata de 166 km patrati. Asezarea este inconjurata de dealuri care nu depasesc inaltimea de 700 m., cum sunt : Dealul Popesti – 682m in N-V, dealu Rapos – 578m, Dealul Fanetele Satului – 513m si Dealul la Pipa -478m in N-E.

POPULATIA: Dezvoltarea economica si urbanistica a municipiului Cluj-Napoca, populatia migratoare de la sat la oras, generate de extinderea limitelor teritoriale prin incorporarea unor localitati apropiate au determinat ridicarea gradului de urbanizare si modificari substantiale in structura populatiei. La 1 ianuarie 1990 populatia municipiului era de 314495 locuitori, fata de anii precedenti cand numarul lor era de 185663. Acest spor s-a datorat cresterii rolului municipiului ca important centru industrial.

Clima : La Cluj-Napoca clima este de tip continental moderat, specifica regiunilor de deal din N-V tarii, cu deosebiri locale rezultate din cauza pozitiei orasului aflat la adapostul Muntilor Apuseni, si de particularitatile reliefului.
Temperaturile medii anuale sunt specifice climatului continental moderat. Pentru aria municipiului valoarea temperaturii medii multianuala este de 8,4 grade C, osciland intre 6,9 grade C si 9,9 grade C, cu amplitudine multianuala de 3 grade C. Luna cea mai friguroasa este ianuarie, cu media multianuala de -4,6 grade c, iar cea mai calda iulie, cu media multianuala de 19, 3 grade C, cu amplitudinea termica a mediilor lunare de 23,9 grade C.
Precipitatiile atmosferice medii multianuale prezinta valori in jur de 663mm. Luna cu valorile medii cel mai scazute este februarie – 26,2mm, iar cea mai ploioasa iunie – 99mm. Cantitatea lunara maxima inregistrata a fost de 223mm in iunie 1901. Precipitatiile sub forma de zapada cad in medie incepand cu decada a treia a lunii noiembrie si sfarsesc in decada a treia a lunii martie. Durata medie a intervalului cu ninsoare este de 60 – 70 zile/an in zona deluroasa si 90 – 120 zile/an in zona inalta Vladeasa. Stratul de zapada dureaza in jur de 65 de zile , cu o grosime medie de cca 20 cm, grosimea maxima nedepasind 43 cm – februarie 1963.

Hidrografia: Apele freatice din zona orasului si zonele invecinate sunt cantonate in formatiuni deluviale cu orizonturi nisipoase, grezoase, calcaroase, aluviale de lunca, terase si conuri de dejectie. Adancimea nivelului este mica 0-2 m in lunca Somesului Mic si a fluientilor sai, dar creste treptat odata cu inaltimea relativa a teraselor, atingand valoarea maxima de 15-20m pe intervalul dintre Somesul Mic si Nadas. Apele freatice au in general mineralizare sulfatica ridicata, fiind necorespunzatoare utilizarii lor in alimentarea populatiei. Apele de adancime, mai slab reprezentate, majoritatea gasindu-se cantonate in formatiuni eocene, cu mineralizare ridicata, nu sunt potabile.

Vegetatia : Ca rezultat al intrepatrunderii si amestecului dintre elementele floristice montane cu cele ale Campiei Transilvaniei vagetatia municipiului prezinta unele aspecte interesante.
In lungul Somesului Mic si al terenurilor joase, mlastinoase, exista o vegetatie alcatuita din plante acvatice ce : lintita, trestia de balta, speteaza, mana apei, diferite specii de pipirig. Dintre plantele lemnoase de zavoaie amintim : salcia, arinul negru si plopul.
La N-E de municipiul, in Valea Calda exista una dintre cele mai interesante rezervatii botanice ‘’Fanetele Clujului’’ caracterizata prin diversitatea si originalitatea compozotiei floristice. Rezervatia cuprinde o suprafata de 7,25 ha dezvoltata pe un relief accidentat si foarte variat.
Dintre speciile cel mai des intalnite pe arterele principale ale municipiului : teiul, ulmul, paltinul, salcamul, castanul porcesc etc.

Fauna : Datorita conditiilor geografice de care dispune municipiul Cluj si imrejurimile sale au o fauna bogata si variata.
Fauna acvatica cuprinde specii de pesti ca : scobarul, cleanul, mreana, beldita, boisteanul, mai rar pastravul, dar si broaste : broasca de balta, broasca rosie de munte – sunt frecvente in baltile si zonele mlastinoase din lungul cursurilor de apa.
Dintre reptile mai des intalnite sunt : gusterul, sarpele de sticla, sarpele de casa, sarpele de apa. Spatiile verzi din oras ofera refugiu, hrana si loc linistit de cuibarit pentru o bagata ornitofauna variata ca specii si variata ca indivizi, cuprinzand pasari sedentare si migratoare de vara si iarna. Dintre pasarile sedentare enumeram :pitigoiul, mierla, bufnita, ciocanitoarea, gugustiucul, etc.

ISTORIC

Municipiul Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari orase ale Romaniei, are o indelungata istorie, bagata in fapte si evenimente. Asezarea umana de aici a cunoscut, o evolutie presarata cu mari momente si fapte care i-au dat stralucire. Locuitorii de azi ai municipiului, continua in noile date istorice, traditii inde ;ungate de munca, de creatie materiala si spirituala.
Noua denumire a asezarii, provine din cuvantul medieval clusa, care designeaza un loc ingust, inchis, sas cum ctatea si inchizatura pe care o cunoaste Somesul mic dau caracteristica dominanta a peisajului. Localitatea insasi ia o noua infatisare. Fortificatia din mai vechea vatra oraseneasca primeste o centura de ziduri din piatra, cu o latura axata pe malul Somesului. Piata centrala a fazei de inceput a cetatii-oras se gasea situata pe locul unde este azi Piata Muzeului. Din piata centrala a orasului, porneau strazile principale ale urbei cu iesirile in exterior prin cele trei porti. Stema Clujului cuprindea ca element o portiune din zidul de incinta si trei turnuri amplasate pe acesta.
In epoca Renasterii, la Cluj, se inregistreaza inflorirea arhitecturii militare si mai ales a celei civile. Cladirile orasenilor instariti, de regula, din caramida, se impuneau prin fatada si prin portaluri, prin ancadramentele de la usi si ferestre sculptate in piatra, avand frumoase ornamente. O dezvoltare deosebita se constata in domeniul mestesugurilor si al comertului. Mesterii, calfele si ucenicii se organizau in bresle, fiecare dintre ele asigurand intretinerea pe timp de pace.
Municipiul Cluj a cunoscut in ultimele doua decenii o ampla activitate de sistematizare si modernizare a urbanisticii sale. Noi cladiri si dotari au fost realizate in zona centrala. El a devenit si un important centru cultural-artistic al tarii. Revistele de cultura, literatura si arta saptamanale sau lunare sunt bine cunoscute cititorilor din tara si de peste hotare. Asociatia Scriitorilor din Cluj-Napoca, filialele Uniunii Artistilor Plastici si a Uniunii Compozitorilor din Romania, Conservatorul de Muzica si Institutul de Arte Plastice, Filarmonica de Stat, Teatrul National, Opera Romana, Teatrul si Opera Maghiara de Stat contureaza profilul cultural-artistic.

SANATATE

Grija fata de om in Romania este multilaterala, ea vizand conditiile de munca si conditiile de trai, sanatatea fizica, psihica si morala. Prin politica statului sunt asigurate tocmai aceste conditii – atat pentru apararea si intarirea sanatatii oamenilor, cat si pentru refacerea sanatatii acestora.
Asemeni tuturor judetelor, judetul Cluj s-a bucurat de un sprijin permanent din partea statului pentru dezvoltarea sectorului de ocrotire a sanatatii si ridicarea nivelului calitativ al asistentei medicale. Baza materiala a ocrotirii sanatatii a sporit an de an, in prezent functionand in jud. Cluj un numar de 20 de spitale, printre unitatile construite in ultimii ani cele mai de seama fiind Institutul Oncologic Cluj si o baza larga de terapie si cercetare in domeniul bolii canceroase. Masuri corespunzatoare au fost luate si pentru combaterea si profilaxia bolilor venerice. Ele isi gasesc locul in dezvoltarea bazei materiale, asigurarea cadrelor necesare, ridicarea nivelurilor de pregatire, intensificarea activitatii lor si ridicarea nivelului ei calitativ.
O alta latura importanta a ocrotirii sanatatii este asistenta stomatologica. Fiind una dintre cele mai deficitare specialitati in trecut, asistenta stomatologica a facut progrese remarcabile, in special in ultimii 10 ani, prin continua largire si consolidare a bazei materiale. Pe langa numeroasele servicii de stomatologie existente si create in cadrul policlinicilor au fost infiintate cabinete stomatologice in intreprinderi, in scoli si in numeroase localitati din mediul rural.
Semnificativa este scaderea numarului de locuitori ce revin la un medic in mediul rural. Revoltatoare este si cresterea numarului de cadre medii. Paralel cu asigurarea cadrelor medicale in numar necesar s-au depus eforturi staruitoare pentru ridicarea permanenta a niveluilui lor de pregatire profesionala si deontologica, pentru ridicarea nivelului calitativ al intregii asistente medicale, asigurandu-se astfel posibilitati tot mai mari pentru ocrotirea sanatatii oamenilor.
Succesele inregistrate de asistenta medicala se reflecta in cresterea eficientei combaterii unor boli infecto-contagioase – TBC, sifilis, malarie, poliomielite, febra tifoida, difteria.
In ceea ce priveste mortalitatea generala si infantila au inregistrat o pronuntata scadere, iar cei de morbiditate, in special prin boli transmisibile si cu extindere in masa, au ajuns sa egaleze si sa coboare sub nivelul existent in multe tari avansate din Europa, ceea ce constituie un succes deosebit al aplicarii politicii sanitare si confirmand, ca de fapt, omul este valoarea suprema a societatii.

EDUCATIE

Dezvoltarea invatamantului romanesc a cunoscut dealungul timpului etape importante, nu numai sub raportul continutului, ci si al diversificarii tipurilor de scoli, al cresterii capacitatii de cuprindere si al crearii conditiilor optime de invatatura pentru tot teritoriul tarii noastre. Vastul domeniu al istoriei si arheologiei a imbratisat cele mai de seama probleme ale istoriei Romaniei. Cercetarile arheologice au scos in evidenta impunatoarea cultura si civilizatie dacica de pe intreg cuprinsul tarii. Importantele descoperiri referitoare la romanizarea Daciei, la problema continuitatii populatiei daco-romane, a formarii poporului roman si a limbii romane, confirmand autohtonia poporului nostru pe meleagurile sale stramosesti, le-au adus istoricilor clujeni un binemeritat prestigiu international.
La Cluj-Napoca, in cadrul Institutului si al Catedrei de Istorie se desfasoara o vasta activitate de cercetare in domeniile istoriei medii, moderne si contemporane. Colaborarea istoricilor la Tratatul de Istoria Romaniei este o dovada a prelungirii in planul istoriografiei a aceluiasi efort creator comun tuturor oamenilor de stiinta fara deosebire de nationalitate.
Specialistii in ligvistica, teorie literara, istoria literaturii si artei au studiat probleme importante din aceste domenii ca : graiurile romane si maghiare din Romania, probleme de diactologie si onomastica, de geografie lingvistica ; conceptele literaturii si aspectele creatiei literare contemporane din tara noastra in raport cu peisajul artistic european ; curente europene de mare insemnatate (renastere, iluminism, romantism), examinarea viziunii asupra lumii oglindita in poezia populara. Institutul de lingvistica si istorie literara in domeniul geografiei lingvistice si al dialectologiei sunt continuate azi adaugand importante lucrari in sfera studiului graiurilor maghiare, a cercetarii culturii romanesti si a nationalitatilor conlocuitoare din Transilvania.
La Conservatorul de Muzica se fac cercetari, obtinandu-se rezultate deosebite in crearea de noi tipuri de instrumente muzicale, in culegerea si prelucrarea cantecului popular. Activitatea de cercetare a cunoscut o serioasa imbunatatire in continut prin integrarea invatamantului cu cercetarea si productia.

MONUMENTE DE ARHITECTURA ANTICA, MEDIEVALA, MODERNA SI CONTEMPORANA

CASA MATEI CORVIN
Str. Matei Corvin nr.6

Este amplasata in interiorul primei incinte de aparare a cetatii Clujului avand destinatia de han, cladirea dateaza din sec. al XV-lea. Din structura sa gotica, edificiul pastreaza subsolul si o serie de usi si ferestre cu glafuri in sectiune oblica.
In prima jumatate a sec. XVI-lea, cladirea a suportat numeroase transformari. In fatade apar unele ancadramente renascentiste, cu denticuli, dar si portalul in arc frant al intrarii in imobil, iar boltile originare au fost inlocuite in buna parte. In sec. al XVIII-lea in cladire s-a instalat un spital, operandu-se o serie de transformari in stil baroc. La sfarsitul veacului trecut edificiul a fost restaurat introducandu-se multe elemente ale stilului 1900, la moda atunci.
In aceasta casa s-a nascut, la 23 februarie 1440, Matei Corvin, fiul marelui voievod al Transilvaniei Iancu de Hunedoara.
Edificiul care a avut diverse destinatii, printre altele adapostind si colectii etnografice, care apartin acum Institutului de Arte Plastice.

CATEDRALA
Piata Victoriei

Constructie ampla, mmonumentala, este ridicata pe planul unui triconc cu doua turnuri pe fatada sudica. Volumetria robusta subliniaza fiecare din functiile spatiului interior, culminand cu cupola ridicata pe un tumbur cu galerie cu arcade. Exteriorul este placat cu placi de piatra, decorat cu un repertoriu bogat de motive geometrice. Un stilobat monumental conduce la intrarea in edificiu.
Interiorul este larg dimensionat cu tribune. Din bogata decoratie interioara se remarca parapetii tribunelor, sculptati cu motive de inspiratie branciveneasca.
In ansamblu, edificiul ridicat in anii 1923-1933 imbina forme de arhitectura romaneasca cu cele de factura bizantina.

CINEMATOGRAFUL ’’REPUBLICA’’
Piata Mihai Viteazul nr. 11

Modernul bloc ridicat in anul 1963, edificiul are un plan trapezoidal, la parter copertina e ampla, usor curbata, marcand si protejand intrarea in cinematograf. Este primul cu ecran panoramic din oras. Lateral, holul cinematografului este marginit de o cofetarie si de Agentia TAROM. Blocul constituie fundalul pentru amplul ansamblu cu statuia lui Mihai Viteazul.

FORTIFICATIA BAROCA ’’CETATUIA’’
Pe terasa superioara de pe malul stang al Somesului Mic, cu acces din aleea Scarilor sau strazile Racovita si Cetatii
Inceputa in 1712 si terminata in 1735, Cetatuia este cel mai vechi monument de arhitectura baroca laica din Transilvania.
Fortificatia de tip Vauban inchide in interior o incinta poligonala ; valul este prevazut cu cinci bastioane de colt in forma de pana si trei porti monumentale. In interiorul cladirii se pastreaza doar doua cladiri unde se gaseau odata pulberaria si o magazie. Prima are un ancadrament din piatra si o bolta semicilindrica. Subsolurile si parterele cledirilor de poarta sunt, de asemena boltite, iar ferestrele, abia marcate, sunt ferecate. Spre exterior, pe laturile nordica si vestica se gaseste un sant de aparare uscat, in fata caruia este amenajat un glacis, celelalta laturi fiind protejate de pantele abrupte ale dealului.
Aceasta cladire este reprezentativa pentru arhitectura contemporana clujeana.

NECROPOLA ROMANA
Str. Plugarilor

In apropierea pietei Timotei Cipariu, s-a identificat prin cercetarile arheologice incepute in anul 1933, cea mai mare necropola romana si post romana din zona orasului Napoca, din care au fost dezvelite peste 100 de morminte de inhumatie. Majoritatea lor sunt adapostite in sarcofage, unele din piatra monolit, altele din caramizi sau combinatii de piatra, caramizi si tigle. Un numar insemnat dintre mormintele de dupa retragerea aureliana reutilizau la imbinarea constructiei fragmente litice din monumente romane civile sau funerare din perioada stapanirii romane in Dacia. Datorita importantei istorico – arheologice, zona a fost declarata rezervatie arheologica.

PALATUL DE JUSTITIE
Calea Dorobantilor nr. 2 – Piata Stefan cel Mare

Impunatorul edificiu ridicat in anul 1902 aduce un repertoriu decorativ bogat, electic prin fatadele sale ample. Traveele care adapostesc intrarile pe cele doua laturi si traveele de colt sunt tratate in rezalit, mai mult sau mai usor marcat, incheiate cu acoperisuri independente de forme diferite si cu lucrari de tinechigerie artistica. Motivul central spre piata are la parter un portic doric cu baze inalte, care sustine un balcon, iar la etaj semicoloane canelate. Decorul de arhitectura al fatadelor este variat si cuprinde frontoane liniare si triunghiulare la ferestre, frize cu motive vegetale incarcate, console, ghirlande, volute si chiar figuri alegorice in rondebosse asezate pe frontoane triunghiulare. Toata decoratia este realizata in teracota. La partea superioara, se ridica un atic cu balustri, peste streasina.

PALATUL MUZEULUI DE ARTA
Piata Libertatii nr. 30

Monumentala cladire din frontul estic al pietii a fost construita intre anii 1774 – 1785. Cladirea are o semnificatie deosebita pentru arhitectura clujeana si transilvaneana. Palatul se ridica pe fundatiile a patru case mai vechi ale caror urme se mai vad in subsol. Fatada principala spre piata este dominata de rezalitul masiv, arcuit, care sustine un balcon acoperit. Balustrada de piatra sustine sase coloane zvelte, canelate, cu capitaluri compozite. Sub balocon se afla intrarea tripartita, cea din mijloc fiind mai ampla. Fatada impartita prin pilastri dubli este organizata simetric cu cele 16 travee ale sale. Palatul are un acoperis specific baroc, in trepte, cu lucarne. Pe aticul decorat cu motivul meandrului baroc, spre piata, sunt asezate statui de zei antici alternand cu vase decorative. Vasele in still rococo si clasicist au scoici si volute, caneluri, ghirlande impletite din frunze. Curtea interioara pastreaza caracterul maiestos. Un foisor pe doua niveluri insoteste cele patru aripi ale cladirii. El are la parter arcade rezemate pe stalpi robusti, iar la etaj coloane zvelte ionice cu ghirlande intre volute, coloane rezemate pe o balustrada de piatra cu motivul panglicii impletite. Fatada posterioara este mai simpla, avand peste portal un balcon sprijinit pe console cu chipuri de himere. Parterul este in stil rustic, pilastrii si ancadramentele ferestrelor repeta in principiu formele din fatada principala. Parterul pastreaza boltile originare, baroce, atat in incaperi cat si in ganguri. La etaj incaperile sunt tavanite, cele principale fiind decorate cu stucaturi cu motive florale. Edificiul, monument de arhitectura, gazduieste colectiile Muzeului de Arta.


Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse:

1. “Cluj – monografie”, Editura Sport – Turism, Bucuresti, 1980, pag. 104 – 120, pag. 180 – 190, pag. 192- 210;
2. Bogdan, A., Savu, Al. “Judetul Cluj – caracterizare geografica”, in “Terra”, nr.6, 1969, pag. 34 – 38;
3. * * * “Cluj. Ghid turistic al judetului”, Bucuresti, 1973, pag. 144;
4. * * * “Clujul. Viata culturala romaneasca”, cluj, 1929, pag. 118 ;
5. * * * ‘’Judetul Cluj, in Enciclopedia Romaniei’’, vol. II, Bucuresti, 1938, pag. 145 – 151;
6. Morariu, Tiberiu, Savu, Alex., “Judetul Cluj”, Bucuresti, Editura Academiei, 1970, pag. 142;
7. Toca, Mircea, “Contributii la cunoasterea arhitecturii clujene din perioada barocului tarziu”, in “Studia Universitatis Babes-Bolyai”, 1967, nr.1, pag. 37 – 54;
8. I., Buta, Mihaela, Bodea, N., Edroiu, “Cluj – Napoca – Ghid de oras”, Editura Sport – Turism, bucuresti, 1989, pag. 9 -75.




Judetul Constanta

CUPRINS:

1.Cadru Natural
1.1Asezare
1.2Populatie
1.3Clima
1.4Vegetatia si Fauna
1.5Retea hidrografica
1.6Fauna
1.7Bogatii subterane
2.Istoric
3.Economie
4.Turism
5.Monumente si Muzee
5.1Cetatea Tomis
5.2Padurea Hagieni
5.3Lacul Techirghiol
5.4Pesterile de la Gurile Dobrogei
5.5Adamaclisi
5.6Acvariul de la Constanta
5.7Statuetele din argila
5.8Muzeul de arta
6.Bibliografie


CADRU NATURAL
Asezare este situat in partea de S-E a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea.
Suprafata judetului Constanta este de 7 071 km2 si ocupa locul 8 intre judetele Romaniei. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor .
Administratie teritoriala : este împartita în 3 municipii, 9 orase, 57 comune.
Populatie : numarul populatiei judetului era la 1.07.2003 de 713563 locuitori : -504681 locuitori în mediul urban;
-208882 locuitori în mediul rural.
Reteaua hidrografica a judetului este formata de urmatoarele cursuri de apa: Dunarea, pe o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu si Casimcea.
La est, se afla apele Marii Negre, o mare continentala cu golfuri larg deschise si putine peninsule. Reteaua hidrografica s-a imbogatit prin darea in exploatare a Canalului Dunare - Marea Neagra pe o distanta de 64,2 km, Canalul Poarta Alba - Midia pe o distanta de 27,5 km si alte canale de irigatie din Valea Carasu.

Clima judetului este temperat - continentala, este influentata de pozitia geografica, situarea intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o puternica influenta marina. Climatul marin este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede care bat dinspre mare. Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 10-15 oC. Precipitatiile anuale variaza intre 400-500 mm, zona cea mai saraca in precipitatii fiind litoralul, unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400 mm.
Vegetatia si Fauna aici s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si balcanica.

Fauna este determinata de conditiile naturale ale judetului si cuprinde mai multe specii: insecte, reptile, pasari si mamifere. In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit in oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stang al Vaii Casimcea, acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora. Alte rezervatii importante aflate pe teritoriul judetului Constanta: Rezervatia Fantanita-Murfatlar, Dunele litorale de la Agigea, Padurea Hagieni, Lacul Techirghiol, Canarelele de la Hârsova, Pesterile de la Gurile Dobrogei, Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari, Cernavoda si Reciful de la Topalu.

Solul – bogatiile sale sunt reprezentate de suprafetele intinse de terenuri agricole, terenuri care reprezinta 80% din suprafata totala, din care suprafata arabila reprezinta cca. 85%. In subsol sunt importante resurse minerale printre care se numara mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de constructii, izvoarele mezotermale, rocile comune si cele fosfatice. Suprafata ` podisului este in mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea avand o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale puse în valoare pe masura darii în folosinta a unor instalatii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor,un interes special îl prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.

ISTORIC
Judetul Constanta, face parte din Dobrogea – straveche provincie de pe tarmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagra), localitatile acestui tinut fiind dintre cele mai vechi din Romania, cu origini in antichitatea greaca.
Incepand de la mijlocul secolului al VII-lea i.e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au intemeiat o serie de colonii pe tarmul maritim al actualului judet Constanta, printre care se numarau Histria si Tomis, iar grecii dorieni – Callatis (Mangalia). Prin intermediul acestor colonii, prin schimburile comerciale care se efectuau, grecii antici au stabilit legaturi cu getii localizati, lasand numeroase informatii arheologice si istorice despre populatia din zona, despre ocupatiile, obiceiurile si modul lor de viata.Inainte de cucerirea Daciei de catre romani, Dobrogea a intrat sub stapanirea romana. Ca urmare, Dobrogea poate fi considerata ca fiind prima provincie romana dintre toate provinciile romanesti de mai tarziu. Prezenta romana la Tomis este marcata de exilul poetului roman Ovidiu. Vestigiul cel mai expresiv lasat de ocupatia romana in aceasta provincie este monumentul Tropaeum Traiani construit în 109 d.C. la Adamclisi.
Asezarea geografica la interferenta drumurilor ce legau apusul Europei de lumea bizantina din estul Europei a facut ca, la inceputul evului mediu, Dobrogea si implicit judetul Constanta, sa suporte consecintele disputei dintre migratori. La sfarsitul secolului al XIV – lea Dobrogea intra pentru aproape cinci secole sub stapanirea imperiului otoman.
Dobrogea, teatrul de lupta intre armatele tariste si otomane, a revenit la patria mama in urma razboiului din anii 1877-1878, care a consacrat cucerirea independentei de stat a Romaniei. Situat in partea de mijloc a Dobrogei, judetul Constanta a avut o evolutie asemanatoare intregii regiuni, singura particularitate ce a impus o oarecare ascensiune fiind vecinatatea marii si construirea podului feroviar de peste Dunare, care a scos tinutul din izolarea fata de restul tarii si a accelerat integrarea economica si cresterea populatiei romanesti.

ECONOMIE
Industria judetului se bazeaza pe activitati ce utilizeaza tehnologii moderne de prelucrare in industria lemnului, textile, confectii, industria alimentara, materiale de constructii, acestea reprezentand ramuri de varf ale economiei nationale. Industria prelucratoare este mediu dezvoltata, avand profil preponderent in chimie si petrochimie. Sectoarele industriale mai importante care s-au dezvoltat in judetul Constanta, ca o consecinta a evolutiei istorice a regiunii precum si a cerintelor pietii.
Constructiile navale
Santierele navale existente in Constanta, Midia si Mangalia pot construi nave noi pana la 250000 tdw si pot efectua lucrari de reparatii, conversii, lungiri, scurtari nave, reparatii motoare, echipamente navale electrice si electronice, proiectare, inginerie navala, operatiuni de comert exterior.
Industria alimentara
Datorita potentialului agricol si a traditiei in domeniu, industria alimentara detine un loc important in economia judetului, avand agenti economici reprezentativi in toate subramurile sale: morarit si panificatie, vin si bauturi alcoolice, lapte si produse lactate, carne si produse din carne, ulei comestibil, conserve si sucuri naturale din fructe si legume, peste, semiconserve, conserve carne si peste.
Industria chimica si petrochimica
Industria chimica si petrochimica asigura prelucrarea a peste 4 milioane de tone de petrol si produse petroliere pentru a obtine combustibili, hidrocarburi aromatice, gaze lichefiate.


Industria materialelor de constructii
Industria materialelor de constructii asigura elementele necesare specifice : ciment, prefabricate, placi compozite, poliester, adesivi, vopsele.
Industria textila si de confectii
Producatorii de confectii au reprezentanti importanti si in judetul Constanta: Calypso, Fantasy Mod, Lumotex, Gemma Lux, Ema Service.
Industria prelucratoare a lemnului
Industria prelucratoare a lemnului produce o varietate de modele de mobila atat pentru casa cat si pentru gradini sau birouri : Furnimob, Holding Hondor Stil, Gaad Invest Interantional, A&D Multimob, Fineda. Dupa numarul de societati comerciale existente, judetul Constanta ocupa locul al doilea in Romania. La 30 iunie 2004, in judetul Constanta erau inregistrati un total de 49.187 agenti economici. La 30.07.2004 erau inregistrate 3 087 societati comerciale cu aport strain la capitalul social. Dupa numarul firmelor cu aport strain la capital, primele locuri sunt detinute de Turcia (894 firme),Germania (269 firme), Italia (260 firme), Siria (248 firme), Grecia (169 firme), SUA (142 firme).

TURISM
Judetul Constanta cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din Romania. Prin localizarea geografica, clima, relief, vestigii arheologice, rezervatii naturale, baza de cazare, agrement si tratament, posibilitati de efectuare a unor excursii si croaziere, teritoriul judetului ofera o gama larga de activitati turistice. Litoralul romanesc al Marii Negre reprezinta una dintre zonele turistice cele mai importante ale Romaniei in raport cu alte zone turistice ale tarii.
Resursele turistice ale judetului nu au o repartitie uniforma si ele explica dezvoltarea turismului cu precadere pe spatiul de litoral al Marii Negre. Astfel, litoralul romanesc concentreaza 2/3 din resursele turistice si cca. 43% din capacitatea de cazare a tarii, aproximativ 60% din circulatia turistica interna si internationala. Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre ce se intinde in judetul Constanta pe o lungime de peste 100 km.
In Marea Neagra nu exista curenti, plante sau pesti periculosi. In sezonul cald temperatura la suprafata plajei urca pana la 45C, insa brizele marine, bogate in aerosoli atenueaza arsita zilelor toride. Marile intinderi de plaja sunt pavate cu nisip de o finete deosebita. De-a lungul coastei, se gasesc statiuni care raspund cerintelor tuturor varstelor si gusturilor: Navodari, Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai.
 Statiunea Mamaia-(la 3 km nord de Constanta), este dezvoltata pe o fasie de nisip scaldata la rasarit de valurile marii, iar la apus de apa dulce a lacului Siutghiol. Primul stabiliment balnear dateaza din perioada 1906-1919, in prezent fiind una din cele mai frumoase statiuni maritime europene. De-a lungul plajei se insira elegante si cochete hoteluri (de trei, patru sau chiar cinci stele), terenuri de sport, piscine in aer liber, discoteci, parcuri de agrement, teatrul de vara. Exista multe posibilitati de practicare a sporturilor pe apa si de invatare a yachtingului si a inotului, posibilitati de pescuit pe lacul Mamaia;
 Statiunea Eforie Nord - (la 14 km sud de Constanta), statiune balneoclimaterica permanenta , se afla pe fasia litorala dintre lacul Techirghiol si Marea Neagra. Statiunea si-a inceput activitatea in 1894. Este a doua statiune a litoralului, ca marime. Eforie Nord este renumita in toata Europa datorita tratamentelor cu factori naturali existenti aici. Cele doua baze de tratament cu funtionare permananta poseda instalatii pentru bai calde, cu apa sarata concentrata provenita din lacul Techirghiol sau din mare.
 Statiunea Costinesti - (la 28 km sud de Constanta), statiune balneoclimaterica, denumita si '’Statiunea Tineretului'’. Plaja intinsa, cu nisip fin, este orientata spre sud, si expusa la soare in tot cursul zilei, fiind amenajata pentru talasoterapie si helioterapie.
 Statiunea Eforie Sud - (la 18 km sud de Constanta), statiune balneoclimaterica a carei minunata riviera maritima coboara in trepte succesive spre plaja, lunga de aproximativ 2 km. Faleza litorala, discotecile, teatrul in aer liber, sunt atractii ale acestei statiuni ce uimeste prin multimea florilor sale.
 Statiunea Neptun-Olimp - (la 6 km de Mangalia), statiune balneoclimatericacare se afla pe pragul de nisip dintre mare si padurea Comorova, fiind o oaza de liniste si prospetime, o adevarata gradina a litoralului romanesc. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea si eleganta, atat in ceea ce priveste confortabilele vile si hoteluri, cat si prin serviciile de alimentatie publica pe care le ofera. Se pot practica nenumarate sporturi pentru ca statiunea pune la dispozitia clientilor teren de echitatie, terenuri de tenis, debarcaderul cu ambarcatiuni pentru plimbarea pe lac. Exista si numeroase cabarete si cluburi, parcuri de distractie. Neptunul dispune de o moderna baza de tratament (electroterapie, hidroterapie, tratamente cu namol, sali de gimnastica, sauna, tratament cu Gerovital si Aslavital, produse terapeutice romanesti de renume mondial prevenind imbatranirea prematura si regenerand organismul).
 Statiunea Jupiter-Cap Aurora - (la 40 km de Constanta si la 4 km de Mangalia), plaja statiunii Jupiter se intinde pe o distanta de 1 km intr-un golf pitoresc. Cap Aurora este cea mai tanara statiune a litoralului romanesc si atrage nenumarati turisti prin frumusetea peisajului si a hotelurilor sale, cu nume de pietre pretioase. Ambarcatiunile de pe lacul Tismana, terenurile de sport, teatrul si cinematograful in aer liber, piscinele, discotecile, contribuie la realizarea unei vacante de neuitat.
 Statiunea Mangalia - (la 44 km de Constanta), statiune balneoclimaterica permanenta. Mangalia, cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii Negre, are o clima dulce, asemanatoare cu cea mediteraneana, ceea ce face ca primavara sa soseasca mai devreme, iar toamna sa intarzie aici mai mult. Mangalia este singura statiune maritima care detine izvoare minerale (sulfuroase, mezotermale si radioactive, folosite din antichitatea romana). Baza de tratament include sectii de recuperare medicala, instalatii pentru bai calde cu apa sulfuroasa si cu apa de mare, namoloterapie, kineoterapie, hidroterapie, sauna, sali pentru gimnastica medicala, cabinete de geriatrie (tratamente cu Gerovital). In statiune se poate practica echitatia, se pot vizita Muzeul de arheologie, Moscheea Esmahan Sultan, Vestigiile bazilicii romano-bizantine sec.V-VI.
 Statiunea Saturn - (la 42 km de Constanta si la 1 km de Mangalia), statiune climaterica estivala care beneficiaza de cca 25 de zile insorite pe luna. Apa marii are, in timpul verii, o temperatura medie de 20-25C.
 Statiunea Venus - (la 5 km de Mangalia), statiune balneoclimaterica sezoniera. Statiunea, ce poarta numele zeitei frumusetii, dispune de un lant de hoteluri cu nume de fete, hoteluri cu un stil arhitectural original.
 Statiunea Techirghiol-(la 18 km sud de Constanta), statiune balneoclimaterica permanenta, pe malul lacului cu acelasi nume, situata intr-o valcea inconjurata de mici coline. Principalii factori naturali terapeutici sunt apa sarata si namolul sapropelic al lacului Techirghiol. Statiunea dispune de cinci baze de tratament in cadrul carora exista numeroase instalatii pentru bai calde la vane sau bazine cu apa sarata concentrata provenita din lac, pentru bai calde cu namol si pentru impachetari calde cu namol, pentru aerosoli, hidroterapie.


ATRACTII TURISTICE
Cetatea Tomis
Tomis, Constanta de astazi, a fost intemeiat cu peste 2500 de ani in urma de navigatorii si negustorii greci veniti din orasul Milet, atrasi de adapostul oferit de golful si peninsula formate pe tarmul Marii Negre, precum si de schimbul foarte bun de produse facut cu capeteniile populatiei locale, getii. Perioada de mare inflorire a Tomisului se situeaza pe la mijlocul secolului I e.n., cand, o data cu instaurarea stapanirii romane asupra tinutului dintre Istros (Dunare) si Pontul Euxin (Marea Neagra), cetatea ajunge la rangul de capitala. In acest timp au fost inaltate temple si edificii marete, piete publice si terme (bai), ateliere de prelucrat marmura, s-au construit strazi si cartiere noi.
Ramasitele vechii civilizatii se intalnesc in orasul de azi la tot pasul. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile zidului roman care inchidea la nord - vest cetatea Tomisului si ruinele portilor de vest si nord, prin care se facea iesirea din cetate. Edificiul roman cu mozaic, cel mai pretios complex arhitectural descoperit, dateaza din secolele III-IV. Pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase si inalte este formata din bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice si florale. Prin conceptia artistica si dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara printre primele de acest fel din lume. Alte numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in muzeul orasului, printre ele figurand piese deosebite, precum statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii Negre, statuia, tot de marmura, a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica).
La Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii marele poet latin Ovidiu, ce a consemnat in operele sale ("Tristele" si "Ponticele") pretioase informatii despre viata si obiceiurile getilor bastinasi.

Padurea Hagieni
Situata in Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti. Padurea ocupa 584 ha, din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40 ha. Rezervatia forestiera cuprinde trei parti:o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita "Cazane", partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei, numita "Cascaia". Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele, ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica etc. Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin broasca testoasa de uscat dobrogeana, coluberul, vipera de padure si diverse specii de paianjeni.

Lacul Techirghiol
Situat in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp. Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin, reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari. Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.

Pesterile de la Gurile Dobrogei
In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei - Vistorna se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare pestera din Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara. Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci.
Adamaclisi
La inceputul secolului al XX-lea a fost descoperit in Romania un complex arheologic de o deosebita insemnatate fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul tarii noastre. Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaeum Traiani si vestigiile cetatii Tropaem Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea.
In aceste locuri, in iarna anului 101-102 au avut loc grele batalii intre romani si dacii aliati cu sarmatii. Impresionantul monument, de forma circulara, a fost ridicat din porunca imparatului Traian in anul 109. Monumentul n-a rezistat scurgerii atator veacuri, din el s-a mai pastrat numai partea centrala, ca o movila uriasa de pamânt, iar din cele 54 de metope au mai ramas 49. In apropierea monumentului se gasesc alte doua marturii ale evenimentului amintit: mausoleul unui ofiter roman cazut in lupta si, nu departe de acesta, altarul, inaltat din ordinul lui Traian, in memoria ostasilor care si-au dat viata in crâncele batalii.
Construita cam in aceeasi vreme cu monumentul comemorativ, ea a fost locuita de cei care, dupa luptele cu geto-dacii, s-au stabilit pe aceste meleaguri. Cetatea avea impozante edificii publice si constructii civile, turnuri si ziduri de aparare din blocuri mari de piatra, strazi pavate cu dale de piatra si un sistem de canalizare. Aproape distrusa in secolul al II-lea, este refacuta in veacul urmator, dar nu peste mult timp, sub presiunea valurilor popoarelor migratoare, incepe sa decada.

Acvariul de la Constanta
Acvariul din Constanta a fost inaugurat la 1 Mai 1958 si de atunci s-a remarcat printr-o activitate stiintifica complexa, dedicata nevoii umane de a se apropia de natura. Situat chiar in fata cazinoului din Constanta, acvariul va invita sa faceti o incursiune fascinanta in minunata lume subacvatica. Aici puteti admira fauna acvatica formata din pesti exotici si autohtoni, atat de apa dulce cat si de apa sarata. Totodata la acvariul di Constanta puteti vedea specii de nevertebrate de apa dulce. Se pot admira aici, specii de pesti din lacurile de pe coasta Marii Negre din Delta Dunarii, din Marea Neagra, din zonele tropicale si subtropicale. Aici se afla o importanta colectie de sturioni, cu toate speciile care populeaza Marea Neagra. Reprezentativi sunt pestii mari ( 1.5 - 2 m) care traiesc in captivitate de peste 15 ani. Tot la acvariul constantean puteti admira specii interesante de pe coasta marii negre (vulpe de mare, pisica de mare, calutul de mare, pestele dragon, pestele scorpion) precum si specii migratoare din Mediterana( hering/macrou...) contine peste 130 de pesti din Marea Neagra, Delta Dunarii si Marea Mediterana. Acesta face parte din Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii impreuna cu Planetariul, Observatorul Astronomic si Statia de observatii solare.

Statuetele din argila
Dateaza din neolitic - sunt adevarate capodopere ale artei antropomorfe: reprezinta un om asezat pe un scaun, tinandu-si capul in maini si reflectand, alaturi de femeia lui. Descoperit in 1853 in cimitirul de pe dealul Sofia, in apropiere de orasul Cernavoda si de lacul Golovita, grupul statuar apartine civilizatiei de origine balcanica Hamangia. Astazi, statuetele sunt expuse la Muzeul de Arheologie din Constanta, alaturi de alte obiecte de ceramica proprii civilizatiei neoliticului.

Muzeul de arta
Infiintat in 1961, Muzeul de Arta Constanta detine valoroase lucrari de pictura, sculptura si grafica, ale artistilor nostri de frunte Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba. Patrimoniul muzeului este organizat cronologic si cuprinde arta romaneasca moderna si contemporana, de la finele veacului trecut pana in prezent.

Informatii culesae si prelucrate din urmatoarele surse bibliografice:

1.Adrian Radulescu, Constantin Scorpan, Athena Herbst – Radoi, Gheorghe Dumitrascu, ‘’Ghid turistic al judetului – Constanta’’, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1988, pag. 7-18, pag. 21-27, pag. 30- 37, pag. 46-53, pag. 73- 104.
2.*** ‘’Constanta si imprejurimile ei’’, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1960, pag. 44-48, pag. 73-91.
3.Florescu, R., ‘’Adamclisi’’, Bucuresti, 1973, pag. 25.
4.Pop, E., Salageanu, N., ‘’Monumente ale naturii din Romania’’, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1965, pag. 40-55, pag. 60-67.




Judetul Maramures

CUPRINS:
1. Cadru natural
1.1 Asezare
1.2 Relief
1.3 Clima
1.4 Retea Hidrografica
1.5 Vegetatie si Fauna
2. Istoric
3. Economie
4. Populatie
5. Activitate Cultural Artistica
5.1 Casa memoriala ’’Vasile Alecsandri’’
5.2 Manastirea Sambata de Sus
5.3 Cea mai veche fantana de apa
5.4 Biserica ’’Sfantul Nicoara’’
5.5 Creatii artistice in lemn
5.6 Obiecte de cult
5.7 Tesaturi
5.8 Ceramica
5.9 Pictura pe lemn
5.10 Pictura pe sticla

CADRU NATURAL

Asezare: Judetul Maramures este asezat in nordul Romaniei. La nord se invecineaza cu Rusia, spre este se invecineaza cu judetul Suceava, in sud se afla judetul Bistrita – Nasaud, iar la vest, judetul Satu Mare.

Relief : Maramuresul prezinta un relief variat , adica din 6215 km patrati cat este suprafata judetului, 43% - apartin zonelor montane, 30% - sunt dealuri, podisuri si piemonturi, 27% - depresiuni cu lunci si terase.
Relieful inalt al judetului este alcatuit din muntii Rodnei, Maramures, Gutai si Tiblesului, iar principalele depresiuni sunt : Maramures, Lapus si Baia Mare.

Muntii Rodnei : asezati in S-E judetului, sunt limitati la nord de Valea Viesului si Pasul Prislop, la est de Valea Somesului, iar la vest – Muntii Tiblesului, pasul Setref si cele doua vai: Salauta si Valea Caselor spre nord. Varful Pietrosul Rodnei (2304m) atinge altitudinea maxima in intreg lantul Carpatilor Orientali. Aproape in totalitate sunt alcatuiti di sisturi cristaline, puternic modelate de indelungata actiune a factorilor subaerieni.
Zona alpina deosebit de pitireasca, masivitatea, altitudinea mare, flora si fauna diversa, accesibilitatea dinspre nord si sud fac din acestia, o zona mult indragita de turisti.

Muntii Maramuresului: situati in nord-estul judetului, limitati la vest si sud de depresiunea cu acelasi nume, au altitudini medii de 1600m – 1900m.sunt formati dintr-o zona cristalina medie, careia ii apartin varfurile Pop Ivan, Pietrosu, Cearcanu.

Muntii Gutai : fac parte din lantul vulcanic Oas – Gutai – Tibles – Caliman – Harghita. Se intind de la pasul Huta – 587m. pana la pasul Neteda – 1039m. Nota dominanta a reliefului este data de prezenta unor platouri intinse de lave si aglomerate vulcanice, avand o altitudine mai coborata in N-V si mai ridicata spre S-E. Varfuri : Frasin – 827m., Rotundu – 1240m., Magura Mare – 1262m., Plesca Mare – 1292m., Ignis – 1307m., culminad cu varful Gutai – 1443m.

Muntii Tiblesului : reprezinta continuarea Muntilor Gutai si fac parte din lantul vulcanic neogen, fiind construiti din roci sedimentare strabatute de roci subvulcanice care formeaza principalele varfuri : Tibles – 1839m., Hudin – 1611m., Varatec – 1349m.

Clima : Se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala, cu nuante moderate. Factorii care conditioneaza clima sunt : pozitia judetului, influenta sistemelor barice azoric, siberian, irlandez si mediteranian, dar si diversitatea formelor de relief.
Zona estica, adica unde se afla Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului se afla sub influenta maselor de aer subpolar. Partea vestica este dominata de un climat cu caracter continental moderat, unde se resimt influente oceanice. Temperatura maxima absoluta 39,4 grade C, iar minima absoluta – 38,0 grade C la Targu Lapus, in februarie 1963.
Numarul mediu al zilelor ploioase pe an atinge 140, iar al zilelor in care ninge 30. in ceea ce priveste precipitatiile se inregistreaza cresteri de la vest spre est. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in intervalul cald 61,3%, incepand din luna aprilie pana in septembrie. Iarna – 17%, primavara -22%, vara – 39%, toamna -22%. Cantitatea cea mai mare a precipitatiilor se inregistreaza in Muntii Rodnei si Maramuresului.
Avand in vedere curentii umezi care patrund dinspre Oceanul Atlantic,se evidentiaza valori ridicate ale umezelii relative.

Retea hidrografica: retea bogata cu o lungime de 3000 km. Si cu o densitate cuprinsa intre 0,5 si 0,9 km/km patrat. Densitatea este ridicata in zonele cu un relief mai mare si predomina alimentarea pluviala. In zonele mai joase cu depozite de versanti mai groase , ploile bogate contribuie la o fragmentare mai intensa a reliefului. In aceasta zona exista ape freatice din abundenta care asigura in permanenta alimentarea cu apa a raurilor mici.
Raurile judetului Mramures apartin la doua mari bazine hidrografice: Tisa si Somes. In bazinul Somesului, debitele record se formeaza in perioada topirii zapezilor asociate cu ploi.
Hidrografia judetului este completata de o serie de lacuri naturale si antropice. Inaltimile cele mai mari din Muntii Rodnei adapostesc lacuri glaciare : Iezerul, Bahaiescu. In apropiere de Baia Spirei se afla Lacul Albastru, de forma aproape circulara, cu un diametru de 60 – 70m. si o adancime de peste 5m.

Vegetatie si fauna : sunt caracterizate printr-o varietate de specii in functie de altitudine unele avand caracter endemic Muntilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentand o mare varietate in functie de altitudine: in zona alpina de: capra neagra, marmota, acvila de stanca, in jnepenis de cocosul de mesteacan, iar in padurile de conifere de ras, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele. In raurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alaturi de pastrav si lipan traieste cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrita.
Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variarta este imbogatita de o serie de specii endemice, rare in Romania sau in Europa.
Reptilele sunt reprezentate pana in prezent prin 6 specii care sunt: soparla de camp, soparla de munte, naparca, sarpele lui Esculap, sarpe de casa, vipera, dintre care, doua specii sunt trecute in lista losie si. Dintre reptile cea mai frecventa si cea mai caracteristica golurilor de munte si fanetelor montane este soparla de munte.
Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice pentru Romania - cocosul de mesteacan, cocosul de munte, ierunca – cat si prin ornitofauna tipica din zona montana a fagetelor si padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor de munte. Langa cursurile de ape sunt instalate specii caracteristice ca : mierla de apa, fluierar de munte, codobatura de munte si codobatura alba. In fagete speciile caracteristice sunt : ciocanitoarea spate alb, muscar gulerat. In padurile de amestec apar si speciile specifice paduirilor de rasinoase ca : alunarul, pitigoiul de bradet.
In padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt : cocosul de munte, ciocanitoarea de munte, forfecuta, scatiu. Acvila de munte apare pe langa alte specii de pasari rapitoare care cuibaresc in padurile de limita, ca: sorecarul, uliul, uliul pasarar, vânturel rosu etc.

ISTORIC

In perioada interbelica resedinta judetului a fost orasul Sighet. Judetul avea in 1930 o populatie de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% romani, 20,9% evrei, 11,9% ucrainieni, 6,9% maghiari, 2% germani. Baia Mare a facut parte succesiv din comitatul Satmar si din judetul Satu-Mare.
Judetul cuprindea partea de nord a actualului judet Maramures. Se invecina la vest cu judetul Satu-Mare, la est cu judetele Radauti si Campulung, iar la sud cu judetele Nasaud si Somes, iar la nord cu Cehoslovacia si Polonia. Judetul avea astfel in componenta sa intregul teritoriu atribuit Romaniei din comitatul Maramures, al carui continuator a fost.
Inca din antichitate acest judet este cunoscut pentru expoatarile de minereuri. Baia Mare, resedinta administrativa a judetului, Baia Sprie, Cavnic si Baia Borsa s-au dezvoltat avand la baza mineritului. In 1884, la Firiza, langa Baia Mare, s-a inceput prelucrarea plumbului, iar in 1920, prelucrarea zincului la Fabrica Phonix. Zona judetului Maramures pastreaza multe din vechile traditii romanesti cum ar fi folosirea lemnului in constructii cat si costumele traditionale purtate in zilele de sarbatoare.

ECONOMIE

Industria
Principalele ramuri industriale care concura la cifra de afaceri sunt:
· industria extractiva
- industria produselor primare (productia de medicamente)
· industria prelucratoare
din care:
· metalurgia
· industria alimentara si bauturi
· prelucrarea lemnului si industria mobilei
· energie electrica, termica, gaze si apa calda

Agricultura
- Productia pomicola (mere, prune, pere)
- Productia animaliera (porcine, bovine)
- Productia vegetala (porumb, grâu, ovaz, secara, orz, orzoaica, cartofi de toamna)
Investitiile-constructiile
Distributia investitiilor în principal în domeniile:
· industriei extractive
· industriei prelucratoare
· energiei electrice si termice
· Productia de constructii se realizeaza în cea mai mare parte în constructiile ingineresti.
Comertul exterior
Principalele produse exportate:
· textile si articole din textile
· produse din lemn, inclusiv mobilier
· metale comune si articole din metal
· mijloace si materiale de transport
· marfuri si produse diverse

Principalele produse importate:
· textile si articole din textile
· masini, aparate si echipamente electrice
· metale comune si articole din acestea
· materiale plastice, cauciuc si articole din acestea
· altele
Servicii
· activitati ale agentiilor de turism si asistenta turistica, agroturism
· servicii profesionale (radio, televiziune prin cablu, produse software, s.a.)
· transporturi interne si internationale de marfuri si persoane
· hoteluri, restaurante
· coafura si alte activitati de înfrumusetare
· activitati recreative, culturale, sportive
Industria constructoare de masini
· capacitati de productie pentru masini si utilaje miniere, pentru zdrobirea si flotarea minereurilor neferoase, reductoare planetare, masini unelte, echipamente complexe pentru industria carbunelui, mori, sisteme pentru purificarea apelor, piese de schimb pentru masini si autovehicule.
· cooperare în vederea gasirii de noi piete, importuri complementare
Prelucrarea lemnului si industria mobilei
· cherestea de rasinoase si foioase, fabricarea ferestrelor, usilor, etc.
· mobila de înalta calitate pentru camere de zi, sufragerii, dormitoare, scaune, mic mobilier
· lacuri si vopsele, masini pentru prelucrarea lemnului, adezivi, produse speciale pentru finisaj
Industria alimentara
· sucuri naturale de fructe (mar)
· gemuri, dulceturi naturale
· produse prelucrate din lapte, carne
· produse de panificatie
Industria pielariei
· capacitati de productie piei Napa si articole de îmbracaminte din piele, incaltaminte si marochinarie in sistem lohn
Textile si îmbracaminte
· tesaturi din bumbac si mixte, albe, colorate, imprimate, garnituri de pat, fete de masa, servetele.
· confectii îmbracaminte, tricotaje, inclusiv colaborare in sistem lohn
Industria ceramica si de sticlarie
· produse decorative din faianta glazurata, diverse obiecte, pahare din semicristal în rosu, verde, albastru.

POPULATIE

Judeţul Maramureş Numărul locuitorilor Locuitori / km2 29 decembrie 1930 317304 50,3 25 ianuarie 1948 321287 51,0 21 februarie 1956 367114 58,2 15 martie 1966 427645 67,8 5 ianuarie 1977 492860 78,2 7 ianuarie 1992 540099 85,7 18 martie 2002 510110 80,9

Populaţia, pe sexe şi medii




Judeţul Maramureş
Total
(număr persoane)
Urban
(număr persoane)
Rural
(număr persoane)
Ambele
sexe
Masculin Feminin Ambele
sexe
Masculin Feminin Ambele
sexe
Masculin Feminin Anii: 1990 559393 278051 281342 296745 147698 149047 262648 130353 132295 1995 537477 266134 271343 286789 141256 145533 250688 124878 125810 2000 530955 262845 268110 284256 139396 144860 246699 123449 123250 2001 530605 262560 268045 284468 139399 145069 246137 123161 122976 2002 520635 256901 263734 275357 134416 140941 245278 122485 122793 2003 519057 255981 263078 274876 133986 140890 244181 121995 122186 2004 516562 254692 261870 300136 146305 153831 216426 108387 108039 2005 515610 254044 261566 303119 147668 155451 212491 106376 106115

ACTIVITATE CULTURAL ARTISTICA
Maramuresul este un stravechi teritoriu romanesc cu dovezi arheologice importante referitoare la continuitatea de viata si cultura inca din epoca comunei primitive, la asezarile dacice, la asezarile romanesti de la inceputul evului mediu. Cel care viziteaza meleagurilor maramuresene este cucerit, de la bun inceput, de aspectele deosebit de originale ale variatelor domenii de civilizatie si cultura populara. Portile monumentale, precum si alte piese din lemn care prin decorul lor sunt adevarate opere de arta populara, pot fi intalnite de asemenea intr-un mare numar de localitati. Portul popular, cu elementele specifice traditionale, se mentine in uz si in zilele de lucru. Cergile, scoartele, covoarele, stergarele, sunt intalnite ca piese componente ale interiorului taranesc actual. Mastile pot fi vazute in desfasurarea diferitelor obiceiuri. Obiceiuri agrare de straveche traditie, cum este sarbatoarea agrara denumita tanjau de la Hoteni pot fi cunoscute si intelese in cadrul desfasurarii lor in viata obisnuita.
Semnificativ pentru a intelege esenta procesului de evolutie a creatiei populare pe plaiurile maramuresene in etapa actuala este numarul mare de creatori populari pe care-i intilnim si azi in plina activitate facand o mare varietate de produse mestesugaresti in maniera traditionala specific maramureseana.
Intreaga regiune a Maramuresului este un "muzeu deschis”, cunoscuta pentru stilul de viata neschimbat si pentru satele si bisericile din lemn bine pastrate. Oamenii din Maramures, morosenii, sunt foarte ospitalieri, intotdeauna gata sa-si primeasca vizitatorii in casele lor, sa ofere un pahar de horina, bautura locala distilata, facuta din prune sau mere. Acest fapt face din Maramures un loc „uşor” si interesant de vizitat, pe langa faptul ca oamenii si-au pastrat traditiile purtand costumul popular, tesandu-si textile, sculptand obiecte din lemn. Satul traditional a fost in totalitate construit din lemn, toate casele, surele, soproanele, gardurile, portile si bisericile cu acoperisuri din sindrila.
Casa memoriala ’’Vasile Alecsandri’’

Casa construita dupa propriile planuri ale bardului Alecsandri se gaseste la 4 km de soseaua Roman-Iasi si Roman-Suceava. Alecsandri a locuit si creat intreaga viata la Mircesti, iar la trecerea in nefiinta, bunurile sunt donate Academiei Romane, care devine custode al intregului patrimoniu. In 1914 casa este accesibila vizitatorilor.
Desi neatestata ca atare, muzeul este prima casa memoriala literara din tara. Statutul de institutie muzeala este dobandit abia in 1955, iar in timp expozitia a fost reorganizata si restaurata in mai multe randuri. Conacul in sine este o constructie care aminteste de modestia si bunul simt a lui Alecsandri. Importante raman ideile care s-au nascut intre peretii unei case si nu opulenta ei.

Manastirea Sambata de Sus
Manastirea Brancoveanu sau Manastirea “Sambata” a devenit nucleu in jurul caruia s-a dezvoltat uimitor complexul Sambata de Sus. Inicinta manastirii a fost rezidita din temelie (1985-2005) de catre mitropolitul Antonie Plamadeala - cel de-al treilea ctitor al lacasului. Linistea si privelistile salbatice vor fi pastrate cu orice efort, cel putin in jurul manastirii. Cladirile actuale ale manastirii cu toate dantelariile si picturi restaurate sunt datorate celui de-al treilea ctitor - mitropolitului Antonie Plamadeala, care a trebuit sa gaseasca un pretext pentru obtinerea aprobarii de la vechiul regim. In 1985 la implinirea a 200 de ani de la distrugerea manastrii de catre imperiul habsburgic, se aloca fonduri pentru constructia unor cladiri care sa adaposteasca obiecte de patrimoniu din Tara Fagarasului si Brasov.

Cea mai veche moara de apa
Norocul morii se trage din puterea uimitoarea de a rezista vremii. Anul gravat pe unelte este 1873, de atunci moara asigurand din dinastie in dinastie, faina, malai si urluiala pentru toata lumea din jurul satului Ohaba. Localitatea se intinde linistita la sud de Fagaras, parasita de feciorii plecati la munci in strainataturi. Ai vreme sa stai cu tine insuti, sa te uiti ceasuri intregi la curgerea apei care pune in miscare tot mecanismul morii din Ohaba. Zgomotul produs de caderea de apa este asemuit unei cascade sau rafalelor de ploaie, dar are efect benefic asupra starii de spirit. Un mic muzeu, moara isi are morarul ei fidel care lucreaza 8 ore pe zi ca la carte. Macina grau sau porumb pentru pensionari si cei care consuma faina "neagra", adica cu tarate. De altfel faina facuta la moara cu apa isi pastreaza mai multe din calitati decat cea fabricata pe cale "industriala" si asta deoarece in procesul macinarii nu se incalzeste, rezistand mult mai mult timp. Inainte vreme moara lucra non-stop, lucrand la cele doua instalatii pe care le are. Astazi se odihneste mai mult si isi dezvaluie calatorilor din secretele sale. Cel mai mare ar fi ca are cremene frantuzesc, adus prin cai nestiute astazi tocmai de la Lyon. Este cea mai rezistenta piatra. Desi e cremene de Lyon, daca este folosit intens timp de o luna-doua, se mai toceste. Astfel pietroiaele se ridica cu un dispozitiv si le sunt restabilite cu ciocane speciale santuletele. Lemnaraia morii la fel necesita grija speciala, fara de care s-ar ruina totul. Forta raului este cea care asigura randamentul morii. Vara, avand debit mai mic, moara da mai putina faina.

Biserica ’’Sfantul Nicoara’’
Anul construcţiei: 1760
Locaţia: Budeşti este situat pe valea Cosaului, la 25 km sud de Sighetu Marmaţiei. Biserica are o forma dreptunghica, cu un acoperis unitar pe intreaga cladire, care are doua randuri de stresini. Pronaosul a fost largit in timpul secolului al XIX-lea. Inseamna ca turla nu se afla la capatul vestic, ci mai spre centrul claridii. „Sf. Nicoara” din Budesti Susani a fost construita pe terenul celei dinainte. Toate trei au fost pictate in jurul anului 1550 de catre un artist original probabil din Moldova. Aici se mai gasesc numeroase icoane pictate pe sticla, facute in centre de pictura transilvanene. Pictura originala a fost aplicata pe bucati textile, acoperite cu un strat de var preparat. Picturile secolului al XIX-lea au fost aplicate pe stratul de var care a fost pus direct pe bustenii din lemn, iar scenele nu sunt asezate intr-o secventa specifica. Picturile originale au inscriptii in slavona, iar cele noi au inscriptii in romana, cu alfabet chirilice.
Pe registrul intai al peretelui sudic sunt pictate scene precum: ‘’Cina cea de Taina’’, cu o tabla creata in traditia elena, ‘’Ruga de pe Muntele Maslinilor’’, ‘’Tagaduirea lui Petru’’. Pe registrul al doilea, se afla ‘’Coroana de spini’’, ‘’Biciuirea’’, ‘’Drumul Crucii’’ şi’’ Executia lui Iuda’’. Celelalte scene nu mai sunt clare. Scena superioara a catapetesmei este ‘’Rastignirea pe Cruce’’.
Creatii Artistice în lemn: Este cunoscut faptul ca lemnul constituie una din cele mai vechi materii prime prelucrate de om, aceasta datorandu-se usurintei obtinerii sale, a posibilitatilor lesnicioase de prelucrare, chiar cu mijloace rudimentare. Nu exista categorie de obiecte uzuale la care lemnul sa nu fie folosit ca materie prima. Din aceste categorii amintim fantana, primordiala pentru existenta omului pe pamant.
"Gardurile", "parlazele", "podetele" sunt prezente in satele noastre in jurul gospodariilor taranesti si dau un farmec aparte mediului din jurul acesteia. "Mobilierul", o categorie foarte importanta de produse artistice in lemn este reprezentat prin: "lavite", "scaune", "dulapuri", "leagane", "lazi", "mese", "paretare", "dulapuri-coltare", "cuiere pentru ulcioare", "blidare" si "lingurare".
Obiectele de cult: Maramuresul este regiunea care a pastrat, de zeci de generatii, unele dintre cele mai frumoase obiceiuri legate de munca, de ciclurile vietii, sarbatori. Din lemn sunt executate artistic si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor sarbatori: plosca nasilor pentru nunta, prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura, utilizate la imprimarea pe paine speciala pentru biserica si cuminecatura.
De asemenea, se cioplesc cruci cu o simbolistica specială dar, incadrate perfect stilului arhitecturii traditionale. Crucile de morminte au ca ornamente, pe langa crestaturi in forma de dinte de lup, si celebrele franghii dispuse pe bratele crucii. Grija de a asigura un monument funerar conform cu respectul si dragostea pentru cei disparuti a dus la specializarea unor mesteri in executarea unor adevarate opere de arta.
Tesaturile: in Maramures tesutul are o larga dezvoltare de o deosebita importanta in cadrul economic al gospodariei. Exista sate specializate in tesutul covoarelor sau al cergilor. Cergile: sunt tesaturi groase de lana, in special pentru acoperirea patului, dar si un element decorativ in interiorul casei, unde se remarca rafinamentul compozitiei care creeaza un fond valoros dezvoltarii decorative. Manifestarile artei noastre populare se vadeste si la covoare o mare varietate in ornamentatie si cromatica, pastrand elementele unui stil artistic unitar. In domeniul acesta de creatie amintim si fetele de masa, cearsafurile, stergarele de ruda si desagii.
Ceramica: Traditia ceramicii este nu doar veche, ci si neintrerupta din vremea dacilor si pana in zilele noastre. Atat din punct de vedere al tehnicilor si sistemelor de ornamentare, cat si al formelor. Exista astazi ceramica rosie nesmaltuita, cu unele elemente de ornamentatie arhaica, pastrate inca de la ceramica neagra, ceramica smaltuita ornamentata cu cornul, ceramica ornamentata cu cornul si pensula, ceramica zgrafitata, ceramica decorata cu pensula.

Ceramica de la Valea Izei: A aparut la inceputul sec. al XIX-lea si face legatura intre Tara Oasului si nordul Bucovinei. Utilizarea desenului zgrafitat, al fondului alb si a culorilor verde smarald, galben crom si lamaie, a negrului, apropie aceasta ceramica foarte mult de tipul de ceramica bizantina venita prin Moldova, dar şi de cel al ceramicii slovace venita din vest prin rutenii stabiliti in Maramures.
Pictura pe lemn: Iconografia maramuresana are o indelungata si bogata traditie, fiind apreciate in mod deosebit icoanele pe lemn. Incadrate unor canoane existente in iconografia romaneasca, in speta bizantina, vadesc totusi un stil deosebit, o tratare mai umana, mai realista a personajelor.

Pictura pe sticla: in Maramures s-au executat primele icoane pe sticla la mijlocul secolului XVIII. Aceasta tehnica este dezvoltata in stransa legatura cu aparitia atelierelor de turnare a sticlei. Creatorii acestor icoane pe sticla sunt tarani romani care, cu un bagaj minim de cunostinte au reusit sa dea viata unor opere de o valoare artistica deosebita, expusa astazi in toate marile muzee ale tarii si in colectii particulare din Romania si din strainatate.



Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse:

1. Retegan, Ioan, Bandula, Octavian, Grigorescu, Mihai, Husian, Mihai, Nadisan, Ioan ’’ Judetul Maramures”, Editure Sport-Turism, Bucuresti, 1980, pag. 11 – 40, pag. 57 – 62, pag. 258 – 280.
2. Bandula, O., “Pe plaiurile maramuresene”, Bucuresti, Editura Stadion, 1971, pag. 55 – 72.
3. Banateanu, T., ’’arta populara din nordul Transilvaniei’’, Baia Mare, Casa creatiei populare a judetului Maramures, 1969, pag. 25 – 41, pag. 60 – 65.
4. Dermer, I., Marin, I., ’’Maramuresul romanesc. Studiul de geografie’’, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, pag. 10-15, pag. 22-31.




Judetul Mures

CUPRINS:
1.Cadru Natural
1.1Asezare
1.2Suprafata
1.3Populatie
1.4Clima
1.5Relief
1.6Fauna si Flora
2.Istoric
3.Economie
4.Educatie
5.Puncte de interes turistic
5.1Cetatea medievala Targul Mures
5.2Casa pe Arcuri
5.3Cazinoul Evreiesc
5.4Fantana Cantatoare
5.5Gradina Zoologica
5.6Palatul Culturii
5.7Piata Teatrului
5.8Cetatea Sighisoara
5.9Universitatea de Medicina si Farmacie
5.10Casa cu Cerb
5.11Biserica Ortodoxa
5.12Turnul Aurarilor


CADRUL NATURAL
Asezare Judetului Mures este asezat in partea central-nordica a Transilvaniei, (la vest meridianul de 240 longitudine estica, la est cel de 250 15' latitudine estica, iar pe latitudine se intinde intre paralela de 460 4' lattitudine nordica in sud si cea de 470 12' latitudine nordica in nord). Judetul Mures are ca vecine pe : Jud. Suceava - in nord-est (15 km), jud. Harghita - in est (130 km), jud. Brasov - in sud-est (20 km), jud. Sibiu - in sud (80 km), jud. Alba - in sud-est (40 km). La nord-est, spre Toplita, localitatea Ciobotani, spre sud Apold, spre vest Hadareni si spre nord-vest Sarmasu.
Supafata: 6.696 kmp, din care:
- 409 mii ha teren agricol
- 219 mii ha arabil
- 174 mii ha pajisti
- 3.5 mii ha vii
- 6.0 mii ha pomicultura
- 216 mii ha paduri.
Populatia: 604.000 locuitori.
48.8% traieste in mediul urban si 51.2% in mediul rural
Clima Trasaturile climatice ale judetului Mures sunt o consecinta a pozitiei sale in centrul Transilvaniei, fapt care incadreaza acest teritoriu in subprovincia climatica temperat-continental moderata, definita de circulatia si caracterul maselor de aer din vest si nord-vest. Acestui teritoriu ii sunt specifice verile mai calduroase, iernile lungi si reci. In partea de vest a judetului, climatul este mai cald si mai secetos.
Datorita etajarii reliefului, temperaturile aerului prezinta diferentieri regionale. Urmarind valorile anuale ale temperaturii medii lunare se constata ca in zona colinara si de podis, luna cea mai rece este ianuarie (cu medii de -3°C, -8° C), iar cea mai calda, iulie (+18°C, +19°C) cu usoare cresteri pe vai. In zona montana luna cea mai rece este februarie (-4°C, 1°C) iar cea mai calda este luna august (+8°C, +12°C).
Numarul zilelor de vara oscileaza intre 60-85. Zilele tropicale sunt putine. Numarul mediu anual al zilelor cu inghet este de 127. Numarul cel mai mare de zile cu inghet apartine lunii februarie.
Cantitatea medie anuala a precipitatiilor insumeaza 580 mm in partea de vest a judetului Mures, 700-899 mm in partea centrala si de nord-vest si 1400 mm pe crestele muntilor. Cantitatile medii in luna iulie se incadreaza intre 80 si 180 mm, iar in ianuarie intre 30 si 50 mm. Cantitatile maxime cazute in 24 ore au inregistrat valori mari de peste 100 mmm, valoarea maxima a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului (18.06.1929). Grosimea medie a stratului de zapada variaza intre 80-120 cm la munte si 25-40 cm in zona colinara.
Umiditatea relativa exprima gradul de saturarea a atmosferei cu vapori de apa. Daca in regiunea de munte umiditatea relativa depaseste 80% datorita persistentei maselor de aer umede, ea scade la 76% in zona dealurilor subcarpatice si la 70% in culoarul Muresului. In timpul iernii sunt frecvente vanturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depasesc 50 m/s.
Relief judetului Mures se caracterizeaza in special prin etajarea pe directia est-vest: acesta coboara in trepte de pe culmile Carpatilor Rasariteni inspre Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor. Judetul se imparte deci, intr-un sector mai inalt de munti, si unul inferior, de podis. Relieful colinar si de podis ocupa jumatate din suprafata judetului, pe cand cealalta jumatate revine dealurilor subcarpatice transilvanene si muntilor vulcanici Caliman si Gurghiu.
In partea de nord si de est a judetului se intind culmile vulcanice al Calimanului si Gurghiului. Situati la nordul judetului Mures, muntii Caliman constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din tara noastra. Fiind cei mai inalti din sirul vulcanic, inaltimile maxime se intalnesc pe varful Pietrosul 2100 m, varful Ratitis 2022 m si varful Bistricior 1990 m. Muntii Caliman spre sud se intind pana in valea Muresului. Ei se continua cu muntii Gurghiu, cuprinsi intre valea Muresului si Tarnava Mare, care sunt mai scunzi decat muntii Caliman. Punctele cele mai inalte a acestor muntii vulcanici sunt reprezentate prin varful Saca 1776m, varful Tatarca 1689 si varful Batrana 1634 m. Muntii Calimani sunt separati de muntii Gurghiului de defileul Muresului desfasurat intre Toplita la nord si Deda la sud.
Unitatile deluroase apartinand Podisului Transilvaniei sunt structurate in trei unitati. Campia Transilvaniei, Podisul Tranavelor si Subcarpatii Transilvaniei.

Campia Transilvaniei situata la nord-vest de Mures este o regiune mai joasa, formata din dealuri scunde, avand in medie 500 m inaltime si fiind brazdata de vai largi. Datorita pantei line pe care se intind ogoarele si a lipsei padurii aceasta regiune este denumita campie. Campia Transilvaniei include campia colinara a Sarmasului, Dealurile Madarasului, Comlodului si Ludusului.

Podisul Tarnavelor extins la sud de Mures are o infatisare cu totul deosebita fata de Campia Transilvaniei. Aici dealurile sunt mai inalte (peste 600 m), iar culmile au versanti mai povarniti si acoperiti cu paduri. Podisul este strabatut de la est la vest de raurile Tarnava Mare si Tarnava Mica. Podisul Tranavelor include Podisul Targu Mures (dealul Nirajului 500 m) si Podisul Jacodului (dealul Nadesului), Podisul Dumbravenilor, Podisul Vanatorilor.
In partea de est a judetului, in zona cutelor diapire sunt situati
Subcarpatii Transilvaniei. Au altitudine de 600-1000 m si sunt reprezentati prin dealurile Muresului, Subcarpatii Tarnavelor si Subcarpatii Reghinului.
Fauna si Flora : Zona padurilor de foioase intre 500 si 1200 m ocupa Podisul Tarnavelor si Campia Transilvaniei fiind reprezentata prin paduri de stejar amestecate cu gorun si artar in alternanta cu pajisti si culturi agricole.
Vegetatia subalpina situata la peste 1600 m in Muntii Calimani si Gurghiului este reprezentata prin tufisuri de jneapan, smirdar, enupar, pajisti cu pausca, taposica. In paduri se intalnesc ursul, cerbul, lupul, jderul, rasul, mistretul, capriorul, cocosul de munte, alunarul, veverita, salamandra, vipera, fazanul. In rauri pastrav, lipan, scobar, clean, crap etc. multe specii constituind valoroase trofee de vanatoare.

Diversitatea mediului geografic a determinat crearea unor areale de protectie pentru diferite specii de plante sau animale. Rezervatiile naturale se impart pentru diferite specii de plante sau animale, in mai multe grupe: complexe - lacul Faragau (35,5 ha) - ihtiofauna; botanice - Zau de Campie (2,5 ha) – acesta fiind singurul loc din tara unde vegeteaza bujorul de stepa, Vălenii de Mures (2,25 ha) – pentru laleaua pestrita ; forestiere - Padurea Mocear (50 ha) - cu stejar seculari de 400 - 700 ani, Padurea Lapusna, Padurea Gurghiu - cu narcise si lalea pestrita, Padurea Bradet cu larice si tisa; zoologice - Sabet (50 ha) pentru avifauna. Mai sunt ocrotite Lacul helioterm Ursu - Sovata, plantele halofile de la Sovata, Jabenita, Ideciu de Jos.

ISTORIC
Cercetarile istorico-arheologice certifica existenta activitatii umane pe meleagurile muresene inca din neoliticul timpuriu, de asemenea arheologia atesta o deplina continuitate a structurilor socio-culturale pentru perioada veche si straveche. Epoca romana va integra Valea Muresului si a Tarnavelor intr-un vast complex statal, puternic individualizat in lumea veche. Asezarile fortificate decoperite la Targu Mures, Cristesti, Golesti, Sarateni, Sighisoara, Ideciu de Sus, Brancovenesti, Iernut, Lechinta indica cu certitudine convietuirea populatiei dace cu romanii precum si sinteza superioara a celor doua tipuri de civilizatie. Continuitatea populatiei pe aceste meleaguri este demonstrata si de asezarile de la Sintana de Mures (sec.III-IV), Cipau (sec.III-VIII), Band (sec.V-VII), Targu-Mures (sec.IV-VI), Ludus (sec.V-VI), Valea Larga (sec.VII), Singeorgiu de Mures (sec.X-XI), Neagra (sec.XI).
Incepind cu sec. al XII-lea sunt adusi in Transilvania, de catre regalitatea maghiara, secuii si mai apoi, de la inceputul sec. XIII-lea sasii. Ulterior acestia se vor organiza in scaunul Mures (1409)-secui si Sighisoara (1337)- sasii.
Activitatea comuna (1848) a tinerilor romani, maghiari, secui si sasi a creat premisele colaborarii in lupta pentru schimbarea vechii oranduiri. Din nefericire, datorita conservatorismului aristocratic, a neintelegerii doleantelor romanilor, a persecutiilor si a actiunilor represive a garzilor nemesesti evenimentele au luat un curs nedorit, spre confruntarea militara.Alaturi de alte lupte ale romanilor pentru unitatea nationala, Memorandumul a fost una dintre cele mai cunoscute interventii politice in vederea constituirii statului national unitar roman.
Inca din 1493 in municipiul Targu Mures, sunt semnalate primele bresle. Pana la jumatatea sec.XVI, orasul va inregistra un curs ascendent al dezvoltarii, intre 1601 si 1602 este remarcabila distrugerea aproape completa a asezarii de catre trupele generalului Basta. Abia la 1658 se poate vorbi de refacerea cetatii. In preajma anului 1848, municipiul Targu Mures cuprindea bresle din domeniul croitoriei, cizmariei, faurarilor, lacatusilor, dulgherilor, cojocarilor, tabacarilor, farmacistilor,etc. La sfirsitul sec. XVIII se construiesc centrala electrica, calea ferata spre Cluj, fabrica de cherestea si mobila, de spirt si zahar. In 1874 se infiinteaza prima intreprindere de constructii si nu dupa mult timp rafinaria de titei.
Perioada interbelica va aduce cu sine asfaltarea strazilor orasului, in proportie de 70% , construirea statiei de epurare a apelor uzate, precum si desavirsirea sistemului de cladiri necesare invatamantului.
Municipiul Sighisoara este "Orasul muzeu" fiind singura cetate medievala din Europa locuita pana in zilele noastre. Cetatea este inconjurata de un zid ce protejeaza circa 150 de case, fiecare dintre acestea fiind un unicat arhitectural. Orasul este atestat de la 1280 sub numele de Castrum rex. Sub pavaza turnului cu ceas se adaposteste casa in care a locuit, intre 1431-1435, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran si tatal lui Vlad Tepes.

ECONOMIE
Structura productiei industriale a judetului Mures se prezinta in modul urmator: industria chimica a cauciucului si maselor plastice 47,05 % , industria alimentara 17,74 %, industria de exploatare si prelucrare a lemnului 9,69 %, industria altor produse din minerale nemetalice (materiale de constructii, sticla, portelan faianta) 7,95 %, industria de masini, echipamente, aparate electrice si prelucrarea metalelor 7,54 %, industria textila si a confectiilor din textile, piele si blana 6,65 %, captarea purificarea si distribuirea apei 2,29 %. Un sector cu un grad accentuat de privatizare si ascensiune constanta este sectorul constructiilor.
Suprafata agricola a judetului Mures este de 409.750 hectare; este utilizata ca teren arabil 222.730 hectare (54,4%) , pasuni 112.872 hectare (27,5%), fanete 63.144 hectare (15,4%), vii si pepiniere viticole 4.742 hectare(1,2%), livezi si pepiniere pomicole 6.262 hectare (1,5%).
Productia vegetala se bazeaza pe cultivarea cerealelor (grau, porumb, secara etc.), plantelor tehnice (sfecla de zahar, in si canepa, tutun, hamei).

EDUCATIE
Reteaua institutelor de cercetare a judetului Mures cuprinde: Statiunea de cercetari si productie pentru bovine Sangeorgiu de Mures, Romsuintest SA Peris, Statiunea de Cercetare si Produse pentru animale de blana SA Targu-Mures, Statiunea pentru Cercetare SI Productie pomicola SA Targu-Mures, Centrul de Cercetari Medicale Targu-Mures.
Sistemul de educatie in judetul Mures cuprinde cinci institutii de invatamant superior :Universitatea de medicina si farmacie Targu Mures, Universitatea tehnica Targu Mures.

PUNCTE DE INTERES TURISTIC
Cetatea Medievala Targu Mures Cetatea medievală din Tg.Mureş, monument istoric de mare valoare a fost construită in prima jumatate al secolului al XVII-le. Construita in 1492, curtea castelului-cetate avea un plan de pentagon neregulat si sase bastioane. castelul avea scopul de a intimida eventualele incercari de nesupunere ale secuilor. Castelul avea scopul de a intimida eventualele incercari de nesupunere ale secuilor. De-a lungul timpului a fost distrusa in mare parte de invazia trupelor straine, lucrarile de renovare incepand cu anul 1602. Locuitorii au ajutat activ la terminarea cetatii, dintre cele sapte bastioane ale cetatii cinci fiind construite de breslele care s-au angajat sa construiasca fiecare cate unul.
Casa pe Arcuri Cladirea dateaza inca din secolul al XV-lea, dar, in decursul anilor, a suferit numeroase schimbari. La inceputul secolului al XVIII-lea pe coltul strazii Nagypiac si al strazii Szentkirály a fost o casa de locuit. In imediata vecinatate al acestei cladiri era situata scoala bisericii romano-catolice. Scoala servea si unor scopuri caritabile, hranind si invatand copii ai familiilor sarace. Cladirea a fost terminata in jurul anului 1772. Construirea sa pe arcuri a fost solicitata chiar de Consiliul Orasenesc care emite o hotarare prin care pietonii sa poata circula pe acolo fara probleme si pe timp de ploaie.
Din pacate, in anul 1873 acoperisul cladirii pe arcuri a ars, o parte a salilor de la etaj fiind distruse. Un an mai tarziu, casa a fost renovata, construindu-se inca un etaj. Din pacate, arcurile au fost zidite, astfel incat cladirea si-a pierdut din frumusete si din aspectul ei unic. Spatiile obtinute prin zidirea arcurilor au fost inchiriate pentru diferiti comercianti. In cursul secolului al XX-lea pe fatada cladirii au fost efectuate mai multe schimbari care, facute fara prea multa cunostinta de arhitectura, au periclitat serios stabilitatea casei. Dupa redarea stabilitatii acestei minunate cladiri , ea a fost renovata din nou, intre anii 1983-84, ocazie cu care au fost readuse la lumină si arcurile, iar zidurile au fost schimbate cu vitrine taiate dupa forma acestora.
Cazinoul Evreiesc In secolul al XIX-lea in Targu Mures a trait o numeroasa comunitate evreiasca. Numarul evreilor din urbea noastra s-a marit asa de mult, incat sinagoga construita intre anii 1888-1889 a devenit neincapatoare. Lucrarile de constructie la noua cladire a evreilor, au fost incepute prin 1927. Cladirea a fost proiectata pentru cca. 1000 de credinciosi. Langa cladirea centrala au mai fost construite si doua case de rugaciuni numite "polush"-uri. La inceputul secolului al XX-lea, cand comunitatea era numeroasa, a fost ridicata problema deschiderii unui loc de agrement pentru membrii comunitatii evreiesti. Astfel s-a nascut ideea construirii unei cladiri cu functia de club si de cazino. Cazinoul a fost amplasat pe piata centrala a Targu Muresului.
Fatada cazinoului a fost bogat ornamentata, dar in anii `20 ai secolului trecut, sub pretextul renovarii si a modernizarii au fost distruse o parte a decoratiunilor exterioare secesioniste.
Un alt loc de agrement a fost casa de cultura a evreilor, unde au fost organizate baluri, proiectii de filme, serate literare si alte evenimente culturale. Azi comunitatea evreilor din Targu Mures aproape ca nu mai exista, deoarece o parte a celor ramasi in viata dupa deportari au emigrat in Israel.
Fantana Cantatoare Orasul era vestit in secolul al XIX-lea si pentru faimoasa fantana cantatoare. Ea a fost renovata marindui-se bazinul de apa pentru eventualele incendii, apoi a fost construit un fel de pavilion mic care era acoperit de o cupola. Aceasta ascundea ceasul si mecanismul, care folosindu-se de forta apei, asigura muzica. Pe cupola era plasata o statuie a lui Neptun cu tridentul in mana si care indica trecerea timpului, rotindu-se incet. Statuia facea o intoarcere completa in 24 de ore, iar muzica putea fi auzita din 6 in 6 ore. Fantana a fost admirata de vizitatori si de locuitori pană in luna decembrie a anului 1836, cand o furtuna puternica i-a demolat cupola. Mecanismele ascunse in cupola s-au defectat si ceasul n-a mai putut fi reparat.
Gradina Zoologica Situata pe o inaltime din partea estica a orasului, platoul ofera o serie de ocazii pentru cei care vor sa petreaca la iarba verde, departe de zgomotul orasului. Platoul imbina frumosul cu utilul, astfel incat se pot gasi locuri de agrement pentru toate gusturile. Copii gasesc un loc de joaca excelent, iar restul familiei poate organiza un picnic, ori pot intra la unul dintre restaurantele din jur. Prin anii `60 al secolului trecut au fost construite terenul de joc, teatrul de vara, calea ferata ingusta si gradina zoologica. Dupa amenajarea unor custi provizorii, a fost construita si cladirea in care au fost plasati leii. Ulterior, custile au fost inlocuite cu unele mai noi, care la vremea aceea erau cele mai moderne din tara si in 1978 a fost construit adapostul pentru flori, pesti si pasari exotice. In 1989 a fost inaugurata cladirea care adaposteste maimutele. Gradina zoologica a fost foarte cunoscuta in tara si strainatate, fiind recunoscuta pentru numarul mare de animale gazduite. Azi, gradina zoologica are un numar mai modest de animale, administrarea acesteia fiind foarte costisitoare pentru bugetul subred al orasului, dar si in aceste conditii reprezinta un punct de atractie al orasului.
Palatul Culturii Primele proiecte pentru construirea unui edificiu datează din 1910 cand a fost organizat un concurs pentru selectarea planurilor. Cladirea a fost gandita initial cu doua etaje, dar, a mai fost adaugat un nivel, marindu-se spatiul destinat conservatorului, muzeului de arta si pinacotecii.
Construirea palatului a fost asigurata de fratii Grünwald si de firma Schiffer dupa planurile lui Komor Marcell si Jakab Dezső. Acoperisul a fost realizat din tigle colorate confectionate de firma Zsolnay, renumita pentru realizarea obiectelor de portelan. Holul a fost realizat dupa planurile artistului Körösfői Kriesch Aladár, care, a sculptat si o parte a basoreliefurilor de pe exteriorul palatului si a pictat cele doua fresce de la intrarea in hol. In holul lung de 45 de metri se mai gasesc statuile lui G.Enescu si L. von Beethoven. Partile laterale ale holului sunt inchise cu oglinzi venetiene.
Sala de concerte, proiectata cu 800 de locuri, a fost utilata cu o orga. In 1964 a fost renovata sala, ocazie cu care scena pentru desfasurarea reprezentatiilor de teatru si opera a fost marita. "Sala Oglinzilor" ilustreaza cel mai fidel stilul in care este construit palatul. Ea şi-a primit numele dupa cele doua grupuri de cate trei oglinzi de cristal amplasate simetric pe peretii de la extremitatile salii. Farmecul aparte este asigurat de cele 12 vitralii, care ocupa in intregime peretele dinspre strada. Sala Mica proiectata ca sala de concerte, are o valoare decorativa si artistica deosebita.
Pinacoteca din incinta Palatului Culturii a fost fondata in 1913, avand un numar de 68 de tablouri. In 1990 institutia detinea 1006 tablouri si lucrari de grafica alaturi de aproximativ 200 de obiecte de arta.
Biblioteca judeteana fondata in 1912 cu 40.000 de volume a ajuns astazi la un fond de peste un milion de volume. Printre acestea se numara si patru incunabule, cum ar fi Hieronimus Stridoniensis; Vitae Sanctorum Patrum, Legendae Sanctorum Regni Hungariae, Ioanes De Verdena , Sermones Dormi Secure, De Tempore Et De Sanctis si Iacobus De Voragine, Legenda Sanctorum si alte publicatii din secolul al XVI-lea.
Conservatorul, dupa infiintarea sa in 1908, a functionat intr-o cladire situata pe locul hotelului Grand. Institutia a fost infiintata cu scopul de a deschide posibilitatea cunostintelor muzicale pentru toti cei care doresc sa si le imbogateasca. In 1913, dupa terminarea lucrarilor de constructie a palatului, ea a fost mutata in incinta acestuia. Dupa 1918, Conservatorul s-a bucurat de un prestigiu deosebit in intreaga tara. Conservatorul a fost desfiintat in 1949. Locul sau a fost ocupat de Muzeul judetean in anii '70. Aceasta expune materiale provenind de pe teritoriul intregului judet.
In decursul timpului, in Palatul culturii si-au avut sediul mai multe institutii, cum ar fi: Cinematograful orasean (1913-1957), Academia de arte plastice (1937-1949), Scoala populara de arta (1950-1990), Liceul de arta (1949-1970).
Piata Teatrului Locuitorii orasului au incercat sa infiinteze un teatru permanent inca din secolul al XVIII-lea. Pana la intemeierea acestuia ei au putut sa asiste la reprezentatiile anuale ale actorilor teatrului din Cluj, desfasurate in curtea cetatii.
In 1946 la Targu-Mures a fost infiintat Teatrul Secuiesc, caruia in 1962 i s-a adaugat si o sectie romana. Acesta a functionat in cladirea Palatului Culturii pana in 1973.
Teatrul, un edificiu din acest ansamblu de constructii, este o cladire impunatoare, conceputa intr-o acceptiune contemporana a barocului. Proiectarea arhitecturala a fost realizata de Mihaela Sava, Constantin Savescu, Vladimir Savu, Aurel Sarbu si Clarisa Wohl. Decoratiile salii de spectacole care are o capacitate de 600 de locuri, si interiorul cladirii sugereaza o atmosfera calda, intima. Tapiseriile de pe peretii foaierului au fost realizate de Aspasia Burduja Omescu, broderia cortinei de Liliana Dinescu Tiganescu, iar portile de intrare din arama batuta sunt operele lui Hunyadi László. Pe spatiul din fata cladirii teatrului au fost amplasate sculpturi ale artistilor Mac Constantinescu si Gavril Sedran.
Aranjamentele florale si spatiul deschis al pietii sunt menite sa accentueze frumusetea ansamblului arhitectural, care, pune in evidenta frumusetile si valorile arhitecturale ale vechiului centru al orasului.
Cetatea Sighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale in stil gotic rural, dar si in stil renascentist si baroc. Acestea din urma sunt rezultatul unui efort constructiv survenit relativ tarziu, in secolele XVI-XVIII. Din vechiul sistem defensiv, amenajat incepand cu secolul al XIV-lea, astazi mai pot fi admirate 9 turnuri, 2 bastioane si o parte din zidul de incinta. Turnurile erau plasate in locurile vulnerabile ale cetatii si erau prevazute cu galerii de tragere si cu bastioane de artilerie. Dintre acestea, Turnul cu ceas (64 m inaltime) este cel mai impresionant.
Arhitectura religioasa era in evul mediu la fel de importanta ca si cea militara. Din cele 9 biserici functionale in cursul secolelor XIV-XVIII se mai pastreaza pana astazi 3, si anume Biserica Manastirii, Biserica din Deal si Biserica zisa a "Leprosilor". Aici pot fi admirate piese rare de sculptura si pictura religioasa, dar si funerara.
Arhitectura civila, este impresionanta prin faptul ca majoritatea celor 164 de case de locuit din Cetate, avand cel putin 300 de ani vechime, sunt considerate monumente istorice. Aici pot fi admirate botile semicilindrice din piatra de rau specifice secolelor XIV-XV, ancadramentele de piatra profilata ale ferestrelor care imita goticul venetian, iar in interior tavane casetate si sali in intregime pictate. Dintre aceste edificii, cele mai importante sunt Casa Vlad Dracul, Casa Venetiana si Casa cu Cerb. O constructie deosebit de originala, cea mai mare de acest fel din Transilvania, este Scara Scolarilor, care inlesneste accesul la Liceu si la Biserica din Deal mai ales pe vreme de iarna.
In ciuda constructiilor din secolul XIX, care au modificat partial arhitectura medievala, Cetatea Sighisoara ramane cel mai frumos si mai bine pastrat ansamblu de arhitectura medievala din centrul si S-E Europei.

Universitatea de Medicina si Farmacie Complexul de cladiri care se inalta pe partea de nord-est a orasului gazduieste azi Universitatea de Medicina si Farmacie. Cladirile mai mici au fost transformate in biblioteci, laboratoare. Venind aici mai multi profesori recunoscuti in toata tara, a crescut si numarul studentilor, ceea ce a sporit faima orasulu. Din 1948 Universitatea de Medicina si Farmacie functioneaza ca o institutie de sine statatoare. Din 1962 a fost infiintata sectia romana a Universitatii, numarul studentilor dublandu-se.
Orasul a ajuns un centru universitar recunoscut in toata tara, venind aici studenti din toate partile tarii. Dintre medicii care au absolvit cursurile Universitatii de Medicina si Farmacie multi au ajuns cunoscuti in tara, dar si in strainatate.
Casa cu Cerb Denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii transilvane, datand probabil din sec. al XVII-lea. Notabile sunt formele ei robuste si echilibrate, boltirile parterului, ancadramentele de piatra cu tenticuli si micul burduf cu fereastra orientat spre piata. Restaurarea actuala a casei a inceput din anul 1988, nefinalizata, a fost apoi preluata in anul 1997 de Asociatia Restauro Messerschmitt care a finalizat lucrarile in anul 2001. Lucrarile de restaurare au pus in valoare tavanele casetate, o camera pictata si pictura exterioara cu inscriptie. In prezent, cladirea, extrem de functionala, cuprinde o pensiune moderna, un cafe-restaurant cu mancaruri traditionale si un centru cultural romano-german, totul la standarde europene.
Biserica Ortodoxa Este situata la intrarea in Sighisoara dinspre Tg. Mures, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in Biserica este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Construita in 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas din Sacele-Brasov, este un monument neoclasic adaptat exigentelor de cult ortodox. Se mai pastreaza de atunci: clopotul, un antimis si un potir de aur. Pictura murala din interior este opera artistului Veniamin Precup 1983-1984. Iconostasul vechi pictat de Ioan Pop din Brasov a fost daruit Manastirii din Jacul Romanesc, cel actual dateaza din 1997 si este sculptat in lemn de catre artistul Hutanu din Bacau.
Turnul Aurarilor Impreuna cu Bastionul Castaldo proteja coltul de S-V, unul din punctele cele mai sensibile ale Cetatii Sighisoara. Turnul a fost unul puternic asemenea breslei care l-a construit. Aruncat in aer de curuti la 1706, lovit de traznet si ars la 1809, in 1863 este partial demolat si transformat in sala de gimnastica a Liceului din Deal. In anul 1932, s-a construit pe locul sau actuala capela mortuara apartinand comunitatii germane evanghelice a orasului.



Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse - Bibliografie:

1.*** ‘’Mures’’, Editura Sport – Turism, Bucuresti, 1980, pag. 11 – 33, pag. 35-42, pag. 69 – 85, pag. 113 – 130, pag. 190 – 195, pag. 233 – 260;
2.Soneriu I., Mac I., Oliviu Marcu, ‘’Judetul Mures’’, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1993, pag. 15 – 25, pag. 66 -84;
3.Popa, Tr., ‘’Monografia orasului Targu Mures’’, Ed. Academiei Romane, Buresti, 1998, pag. 184 – 190, pag. 212 – 235, pag. 284 – 295.




Judetul Neamt
CUPRINS:

1.Prezentare generala

2.Istoric

3.Principalele obiective de interes turistic
3.1.Biserica Domneasca
3.2.Biserica ’’Buna Vestire’’
3.3.Biserica ’’Sfantul Neculai’’
3.4.Biserica din Valeni
3.5.Biserica ’’Adormira Maicii Domnului’’
3.6.Primul gimnaziu
3.7.Manastirea Bistrita
3.8.Manastirea Bisericani
3.9.Manastirea Durau
3.10.Manastirea Pangarati
3.11.Biserica din Farcasa
3.12.Biserica ’’Sfanta Ana ’’ din Ceahlau
3.13.Palatul Cnejilor
3.14.Manastirea Razboieni
3.15.Hanul Ancutei
3.16.Manastirea Agapia
3.17.Manastirea Almas
3.18.Manastirea Horaita
3.19.Manastirea Varatec
3.20.Manastirea Neamt
3.21.Manastirea Secu
3.22.Manastirea Sihastria
3.23.Cetatea Neamt

4.Muzee si colectii muzeale
4.1.Muzeul de istorie
4.2.Muzeul de arta
4.3.Muzeul de stiinte naturale
4.4.Casa memoriala ’’Calistrat Hogas’’
4.5.Casa memoriala ’’Ion Creanga’’
4.6.Casa memoriala ’’Veronica Micle’’
4.7.Teatrul tineretului

Prezentare generala
Situat pe vaile unor ape limpezi si repezi (Bistrita, Siretul, Moldova), strajuit de crestele muntilor Bistritei si masivul Ceahlau, este locul ideal de sejur pentru orice amator de recreere. Aflat la distante de cca. 350 km de Bucuresti, cca. 325 km de Cluj Napoca, 620 km de Timisoara sau cca. 480 km de Constanta, dispunand de drumuri modernizate, de o retea bogata de hoteluri, hanuri si popasuri turistice, judetul Neamt permite practicarea turismului in conditii optime in tot cursul anului.
Straveche vatra de tara din centrul Moldovei, tinutul apare mentionat sub numele de Neamt intr-un document semnat de Alexandru cel Bun în anul 1403. Pe aceste meleaguri au trait o parte a vietii lor si au creat, figuri ilustre ale culturii romanesti precum Al. Vlahuta, I. Creanga, M. Eminescu, M. Sadoveanu, C. Hogas, filozoful V. Conta, pictorii N. Grigorescu, N. Tonitza, A. Baesu, L. Vorel si V. Brauner. Amintirea acestor personalitati este evocata in cadrul unor case memoriale, muzee sau manifestari culturale.
Aici, in judetul Neamt, se pot vizita valoroase monumente ale trecutului, restaurate pastrate cu grija - Cetatea Neamţ (Tg. Neamţ), Curtea Domnească (P. Neamţ), Palatul Cnejilor (com. Durau) - dar si obiective de interes turistic - rezervatia de zimbri "Dragos Voda" (langa Tg. Neamt) sau cele mai spectaculoase chei ale Romaniei: cheile Bicazului, rezervatie floristica si faunistica de mare incantare, masivul Ceahlău - unde legenda spune ca a trait Zamolxis, zeul dacilor - ofera amatorilor ocazia unor drumetii montane atractive.

CADRUL NATURAL
Invecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacau la sud si cu judetele Iasi si Vaslui la est, Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei si se incadreaza, din punct de vedere geografic, intre 46040' si 47020' latitudine nordică si 25043' si 27015' longitudine estica. Formele de relief au inaltimi cuprinse intre 1907m (varful Ocolasul Mare) si 169 m (lunca Siretului).


Relieful
Relieful judetului Neamt se suprapune partial Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovei si Podisului Moldovenesc. Asadar unitatile de relief predominante in judet sunt cea muntoasa, reprezentata de Carpatii Orientali : prin muntii Bistritei, masivul Ceahlau, muntii Hasmas, muntii Tarcau si muntii Stanisoarei, care ocupa 278.769 ha (51% din suprafata judetului).
Din intreg lantul Carpatilor Orientali, Masivul Ceahlau este cel mai impresionant, atat prin frumusetea deosebita a peisajului oferit, cat si prin aspectul sau impunator. Toate acestea l-a facut unul dintre muntii cei mai cautati de catre turistii din tara, dar si din strainatate. Prezenta vie in folclorul local, inconjurat de o aureola magico-mitologica, imaginea Ceahlaului se reflecta distinct in paginile de literatura sau in operele artistilor plastici. Pe langa acesta, nu putem sa nu mentionam Cheile Bicazului, strabatute de raul Bicaz.

Reteaua hidrografica
Lungimea totala a raurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistrita are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracau 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.
Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante rauri ale judetului sunt Siret, Moldova si Bistrita. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zapezii intre 30-40%.
Lacurile existente pe teritoriul judetului sunt artificiale, fiind amenajate in scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigatii, piscicultura, rezerva de apa, agrement). Acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, avand o suprafata de aproximativ 3120 ha si un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m3.

Clima
Clima judetului Neamt este temperat continentala.
Arii protejate in judetul Neamt
Ariile naturale de interes national si local ocupa suprafata de 38.448 ha. Dintre acestea, cele mai impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafata de 7.742 ha si Parcul National "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O alta arie protejata, de interes national, este rezervatia naturala de la Vanatori si care cuprinde 26.380 ha.
Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervatia forestieră de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamt), Cheile Sugaului - Munticelu, pesterile Tosorog si Munticelu (zona Bicaz Chei), stanca de la Serbesti.Nu putem sa nu amintim si de Padurea de argint sau Codrii de arama, situate intre localitatile Agapia si Varatec.
La acestea se adauga Rezervatiile Naturale Dobreni, Gosman, Brates, Borca, Lacul Cuiejdel si Secu, Rezervatia "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla si Agarcia (din zona Piatra-Neamt), ariile speciale avifaunistice Lacurile Pangarati si Vaduri.

DATE STATISTICE
Populatia judetului Neamt in martie 2002 numara 554.516 locuitori ;fata de 583.686 locuitori inregistrati la 1 ianuarie 1994. Dintre acestia, 36,6% locuitori în mediul urban si 63,4% in mediul rural.
Densitatea populatiei este de 94 loc./kmp. Cele mai mari densitati se intalnesc in zonele municipiilor Piatra Neamt si Roman.
Conform datelor obtinute in urma recensamantului din 18-27 martie 2002, populatia stabila a judetului Neamt numara 554.516 locuitori, din care masculina 49,1% (272.339 locuitori) respectiv feminina 50,9% (282.177 locuitori).

DATE ISTORICE
Cele mai vechi urme de locuire umana de pe teritoriul actual al judetului Neamt dateaza din paleoliticul superior, ele fiind evidentiate indeosebi pe Valea Bistritei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice.
Evolutia comunitatilor umane, concentrarea lor in adevarate sate, introducerea uneltelor din piatra slefuita, corn, os, lut ars, pe langa cele din silex, diversificarea tehnicilor de modelare si de decorare a ceramicii, dezvoltarea vietii spirituale, toate acestea au condus treptat la formarea celei mai stralucite civilizatii preistorice a Europei. Cercetarile efectuate de catre specialistii Muzeului de Istorie Piatra Neamt in statiunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamt, Traian-Dealul Viei, Tarpesti, Frumusica, Calu, Valeni, Ghelaiesti, dar si in alte locuri, au evidentiat in special valoarea plasticii antropomorfe si zoomorfe, a ceramicii pictate, aducand o contributie de exceptie la o mai buna cunoastere a acestei civilizatii.Salile acestui muzeu adapostesc cea mai impresionanta colectie de obiecte apartinand acestei culturi.
Epoca bronzului si apoi epoca fierului, caracterizate prin aparitia si dezvoltarea metalurgiei, sunt evidentiate prin asezarile de pe cuprinsul bazinelor Bistritei si Moldovei. Treptat, ele au lasat locul societatii tracice si apoi civilizatiei dacice. Acesteia din urma ii apartin asezarile descoperite in zona orasului Piatra Neamt, la Batca Doamnei, Cozla si Calu, care au oferit importante informatii referitoare la nivelul inalt de dezvoltare economico-sociala, militara si spirituala atins de civilizatia dacica din aceasta parte a tarii. Chiar si dupa constituirea provinciei Dacia, marturiile arheologice de la Poiana-Dulcesti atesta gradul inalt de civilizatie .
Aparitia popoarelor migratoare a modificat puternic evolutia populatiei daco-carpice existente in sec. IV e.n. pe teritoriul actual al judetului. Influenta acestora, dar si cea a civilizatiei romane sau romano-bizantine, a dus la aparitia, intre secolele V-VII e.n., a culturii Costisa-Botosana, care a coincis, cu perioada formarii poporului roman. Dintre asezarile ce dateaza din aceasta perioada, amintim pe cea de la Davideni, unde a existat intre sec. V-VIII o comunitate romanica, aflata intr-un proces de crestinare.
Semnificative pentru perioada secolelor VIII-IX sunt asezarile de la Bornis-Dragomiresti, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulcesti si Brasauti-Dumbrava Rosie, care apartin culturii Dridu.
Informatiile privitoare la primele doua secole ale mileniului II sunt insuficiente sau prea putin analizate. In schimb se cunosc suficiente elemente legate de populatia autohtona a secolului XIII, dar mai ales despre asezarile medievale de la Piatra-Neamt , Batca Doamnei si Pietricica.
Evolutia asezarilor rurale a dus la formarea, incepand cu a doua jumatate a sec. XIV, a primelor centre cu nuanta urbana: Piatra lui Craciun, Roman si Neamt. Cu timpul, targul Piatra capata o mai mare importanta, aceasta si datorita constituirii aici a unei Curtii Domnesti, iar Romanul devine unul dintre cele mai insemnate centre, facand parte din sistemul defensiv al Moldovei, aici fiind intemeiata in 1408 si o episcopie. Orasul Neamt va deveni mai cunoscut odata cu ridicarea, pe Culmea Plesului, a Cetatii Neamtului. Tot din perioada medievala dateaza inceputurile Manastirii Neamt, unul dintre cele mai vechi si mai vestite centre religioase din tara, alaturi de Manastirile Bistrita, Secu, Sihastria, Agapia sau Varatec.
Continua crestere a productiei de marfuri si a celei agricole, dar si intensificarea schimburilor comerciale, face ca dezvoltarea economica a tinutului sa fie din ce in ce mai vizibila. Astfel, spre sfarsitul sec. XVIII sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar odata cu inceputul sec. XIX incep sa apara si primele fabrici. Revolutia tehnica, reformele de dupa 1859, cucerirea independentei de stat in 1877 si masurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial si in aceasta parte a tarii.
Participarea Romaniei, incepand cu 1916, la primul razboi mondial a facut ca situatia generala a judetului sa aiba mult de suferit. In anii de dupa razboi s-a reusit refacerea vietii economice, perioada interbelica fiind o perioada relativ prospera. Intrarea Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial, moment ce l-a gasit pe maresalul Ion Antonescu la Piatra Neamt, a determinat trimiterea pe front a unitatilor militare din zona Neamtului, alaturi de alte unitati din tara, si participarea la lupta pentru reintregirea Patriei. Evolutia ulterioara a evenimentelor, a facut ca multe dintre localitatile din estul judetului sa sufere mari distrugeri.
Anii de dupa razboi si schimbarea regimului politic in 1947, au determinat o noua etapa in evolutia istorica a judetului Neamt, in care se pot distinge si transformari pozitive, care si-au pus amprenta asupra zonei si a locuitorilor sai.

OBIECTIVE TURISTICE

1. BISERICA DOMNEASCA "SF. IOAN BOTEZATORUL"
Zidita in anii 1497-1498, constructia masoara 25,90 m in lungime, 8,10 m in latime in dreptul pronaosului, avand o inaltime de 11,30 m, fiind cel mai valoros edificiu al Ansamblului arhitectural din epoca lui Stefan cel Mare. Impreuna cu cele de la Borzesti si Razboieni, aceasta biserica se distinge prin structurarea interioara aparte, prin forma si stilul rafinat ce se formeaza si care se va numi stil moldovenesc. Caracteristica tipului constituit la sfarsitul secolului al XV-lea, ea este o imbinare intre constructiile cu plan dreptunghiular si bolti semicilindrice si cele cu plan trilobat si turla pe naos. Prin cele doua nise laterale ale naosului se anticipeaza unele rezolvari arhitecturale ale veacului urmator, ce vor deveni reprezentative in cazul bisericilor de la Arbore, Reuseni si Dobrovat.
Intrarea in biserica se face printr-un portal de piatra, de factura gotica, creatie cu totul remarcabila prin imbinarea unor elemente comune epocii, cu altele de certa originalitate. Torurile marginale, separate prin cavete adanci, se nasc din cunoscutele baze cilindrice sau prismatice, ingrijit ornamentate cu decor stilizat de incizii geometrice, caneluri si frunze. Procedeul apare ca un laitmotiv in practica arhitecturala a epocii, dar amplasarea unui decor sculptural pe intreg timpanul portalului constituie un caz mai putin obisnuit in ansamblul ctitoriilor lui Stefan cel Mare, cu atat mai mult cu cat este vorba de un motiv ornamental ce reprezinta o transpunere a modelului din piatra traforata, caracteristic ferestrelor cu menouri. Interiorul este impartit dupa sistemul devenit clasic, in pronaos, naos si altar. In urma unei interventii recente, tinand de necesitatea maririi spatiului interior, s-a practicat o deschidere mare in zid, terminata cu un puternic arc transversal. Ancadramentul de piatra al usii despartitoare, ornamentat cu baghete incrucisate, motiv foarte uzitat in acea perioada, este astazi amplasat in exterior, pe latura de nord a incintei. Pronaosul este acoperit cu două calote sferice, dispuse in fila, separate printr-un mare arc transversal din piatra, care impreuna cu arcele dublouri longitudinale, preia impingerile boltilor si le descarca prin intermediul unor console bine marcate in pilastrii de piatra de talie, cu retrageri si muchii tesite. Un perete masiv desparte pronaosul de naos. Naosul este impartit in trei travei, separate prin doua arce dublouri transversale. Traveele transversale sunt acoperite cu bolti semicilindrice. Traveea centrala prezinta o bolta de forma unei calote sferice, sprijinita pe arce oblice cu pandantivi, dupa sistemul moldovenesc specific epocii lui Sefan cel Mare. Inaos, doua abside practicate in grosimea zidului se regasesc marcate in exterior prin rezalituri puternice, flancate de contraforturi, acoperite cu o copertina din piatra de talie, care urca pana la inaltimea nasterilor boltilor. Absida altarului are forma uzuala semicirculara , fiind boltita in sfert de sfera, cu o singura fereastra centrala situata pe axul navei.
Vechea catapeteasma nu se mai pastreaza, iar cea actuala a fost montata cu prilejul lucrarilor din 1868-1873, fiind sculptata de "Gherasim monahul si Tanase sapatorul" si zugravita de catre pictorii Panaite Mavrodin si C.V. Basarab. Daca ornamentatia bisericii a fost sau nu intregita prin zugravirea interioarelor, este foarte greu de precizat astazi. Chiar daca nu s-a realizat o pictura murala in timpul vietii ctitorului, este foarte probabil ca vreunul dintre urmasii sai sa se fi ingrijit de acest lucru. Lucrarile de restaurare din 1937-1938 s-au incheiat prin eliminarea multor "indreptari" si adaugiri de data mai recenta, redandu-se bisericii forma sa originara.
Din tezaurul bisericii nu s-au mai pastrat decat un Tetraevangheliar, aflat astazi la Muzeul de Istorie al Romaniei. Scris la Putna in 1502 de catre ieromonahul Spiridon, acest manuscris poarta mentiunea ca a fost lucrat din porunca lui Stefan cel Mare pentru "biserica sa cu hramul Sf. Ioan, de la curtile sale de pe Bistrita", ridicandu-se la valoarea unei adevarate opere de arta prin ornamentatia bogata si miniaturile care infrumuseteaza textul. Un deosebit interes istoric prezinta si noul Pomelnic, intocmit in 1792, care consemneaza cele mai importante evenimente din existenta acestei ctitorii voievodale.

2. Biserica ’’Buna Vestire’’, Dărmăneşti
In cartierul Darmanesti din Piatra-Neamt, pe un platou care se intinde pana in soseaua ce duce la Targu Neamt, atrage atentia prin profilul sau masiv Biserica "Buna Vestire".
Fosta capela in incinta curtii boieresti a lui Darie Darmanescu, ea evoca in modul cel mai sugestiv - prin caracteristicile sale constructive - acea perioada in care se defineste la limitele cele mai evoluate conceptul de mosie autarhica in acceptia sa economico-sociala, dar si spirituala. Este vorba de cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cand instabilitatea politica prelungita si framantarile interne generate de o redistribuire a principalelor functii de conducere in stat, obliga la o reconsiderare a spiritului provincial, multi dintre boierii de curte preferand sa se retraga la vechile lor proprietati. Pentru acestia, curtea de pe o mosie sau alta, inceteaza de a mai constitui o resedinta sezoniera si se dezvolta ca atare: constructii temeinice, ziduri de incinta, biserici-capela concepute pentru a servi in cazuri extreme si ca puncte centrale a unor veritabile sisteme defensive. Astazi nu se mai pastreaza curtea boiereasca a lui Darie Darmanescu. Doar in fata bisericii, un zid din piatra de rau ingaduie sa ne imaginam o incinta greu accesibila, capabila sa reziste chiar unor atacuri mai organizate. Se pare ca biserica nu se situa in centrul spatiului protejat ci mai aproape de latura sudica, fiind frecventata exclusiv de catre familia boiereasca si slujitorii curtii. Din punct de vedere arhitectural, monumentul cumuleaza trasaturi proprii secolului al XVIII-lea, in unele cazuri dificil de identificat sub acoperamantul modificarilor ulterioare. Se incadreaza in categoria bisericilor cu plan triconc, avand sanurile laterale bine conturate. In interior, spatiul este destul de limitat si ca atare nu vom mai regasi clasica impartire in naos, pronaos si altar, pridvorul din fata intrarii fiind adaugat in 1914. Nu este decat o singura rotonda centrala, boltita cu o calota sferica si destinata membrilor familiei boieresti.
Spre rasarit, naosul se prelungeste cu absida altarului, iar in partea opusa, o tinda joasa pentru slujitorii curtii se afla dincolo de un perete despartitor astazi fiind disparut si inlocuit cu un simplu arc de sustinere. In peretele sudic al naosului, o nisa boltita marcheaza locul mormintelor ctitoresti, iar clopotnita, de forma unui turn prismatic nu prea inalt, se ridica in partea vestica a constructiei, deasupra prelungirii spatiului central, constituind obiectul unor recente modificari structurale. Zidurile groase ale monumentului nu sunt omogene. S-a construit din piatra si caramida cate un parament la exterior si interior, spatiul median fiind completat cu un emplecton de piatra de rau. Pentru aparare, s-au deschis in ziduri patru crenele care vizeaza punctele de acces in incinta, iar usa poate fi blocata si astazi cu ajutorul unui drug masiv, varat in grosimea zidului.
Biserica Darmanesti nu a avut pictura interioara, iar catapeteasma, cu o inscriptie votiva din 1829, a fost zugrăvita in spiritul hieratizant al vechilor canoane bizantine, atragand atentia tocmai prin rigurozitatea executiei.

3. Biserica ’’Sfantul Necolai’’
Este o biserica de mici proportii, din zidarie de piatra cu grosimea de peste 1,00 m, cu plan treflat si cu sanuri laterale usor proeminente fara a prezenta compartimentarea traditionala.
Naosul este acoperit cu o bolta semisferica ce se descarca prin intermediul a patru arce in peretii exteriori, continuandu-se cu o bolta semicilindrica ce acopera si cafasul din lemn, adaugat in 1935. Turnul-clopotnita adaugit odata cu pridvorul ce constituie primul nivel al acestuia, cuprinde o camera intermediara si camera clopotelor. Sarpanta turnului in forma de mitra arhiereasca se termina cu un lanternou pe care este montata crucea ce mai pastreaza si astazi semiluna. Interiorul a fost pictat in ulei de Ghe. Cristea Bubanovici in 1962. Din donatiile lui Nicolae si Maria Albu, primar al orasului Piatra-Neamt, s-a mai pastrat o icoana de argint aurit a Sfantului Nicolae avand dimensiunile de 1,05 x 0,62 m si care a fost adusa de acestia in 1865 din Polonia. Din cauza fisurilor puternice din zidarie, biserica a fost inchisa intre anii 1890-1934, cand au inceput lucrarile de consolidare.

4. Biserica din Valeni
In dreapta Bistritei, sub versantul estic al Cernegurei, se afla localitatea Valeni, asezare rurala de data mai recenta, devenita cartier al orasului Piatra-Neamţ. Pe un platou cuprins intre Bistrita si panta despadurita a muntelui, la capatul unui sir de case, biserica parohiala atrage atentia oricarui trecator prin infatisarea arhaica, prin patina intunecata a peretilor de lemn, dar si prin linia plina de eleganta a unui profil lipsit de orice element discordant. Respectiva biserica face parte dintre acele monumente care insumeaza calitati constructive deosebite, o indelungata existenta istorica si valori artistice practic inestimabile.
Din punct de vedere arhitectural, biserica poate fi calificata fara nici o rezerva ca fiind una dintre cele mai reusite realizari ale arhitecturii populare in lemn. intreaga constructie, executata din barne si scanduri groase de brad si de stejar pe temelie de piatra, tradeaza o mana de virtuos care a fixat in fiecare perete precizie, pricepere si imaginatie. Este de tipul bisericilor cu plan simplu in forma de nava, fara sanuri laterale si cu altar pentagonal, clopotnita aflandu-se in imediata apropiere, spre sud. Acoperisul de sindrila imbraca intreaga constructie in mod unitar, fara a sublinia la exterior decat prezenta altarului.
Interiorul este impartit in pronaos, naos si altar, pridvorul de la apus constituind, un adaos mai recent. Chenarele ferestrelor si cel al usii de la intrare sunt ornamentate cu incrustatii dense, care alcatuiesc motive geometrice de o meticuloasa executie.La usa, frecventul decor al snurului in relief reproduce simbolic torurile vechilor portaluri de la intrarea bisericilor lui Stefan cel Mare. Boltirea semicilindrica a pronaosului este rezolvata in mod original, mai ales in ceea ce priveste sustinerea ce se realizeaza in trepte de forma poligonala, ale caror dimensiuni se reduc in partea superioara. Catapeteasma actuala este un produs al ultimelor decenii, cea veche neavand nici pe departe forma traditionala. In locul fundalului de lemn sculptat care separa naosul de altar si pe care sunt pictate scenele si portretele riguros stabilite prin canoane, fara a se respecta o succesiune prestabilita. Aceste icoane, in marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistica deosebita, semnalata ca atare de toti acei care si-au propus sa le cerceteze. Este vorba de cel putin trei grupe de icoane distincte ca stil si chiar ca structura plastica fiind executate, pe bucati de scandura atent pregatite cu un glet de ipsos. Din punct de vedere cronologic ele acopereau in intregime secolele XVI si XVII, iar ca factura artistica multe dintre ele se impun printre cele mai reusite creatii ale genului iconografic. Intr-o icoana ce-si propune ca subiect sanctificarea lui Aron Voda, regasim limpezimea albastrului de Voronet si toate acele caracteristici renascentiste ale secolului al XVI-lea.’’Izgonirea din Rai’’ este de o forta sugestiva captivanta, iar o alta icoana, pictata pe ambele fete, etaleaza pe un fond auriu o gama cromatica impresionant de bogata. In anii '70, toate icoanele vechi au fost preluate de Mitropolia Moldovei, dar multe altele s-au pastrat la Manastirea Bistrita, la Varatic, Agapia sau Neamţ, fiind usor de recunoscut dupa calitatile lor plastice si dupa chenarul in relief care le individualizeaza. In prezent se cunosc peste 150 de icoane a caror provenienta trimite la Valeni, fara a mai socoti pe cele raspandite in colectiile particulare.
Marele numar de lucrari, unitatea lor stilistica si continuitatea cronologica, indreptatesc ipoteza ca la Valeni a functionat, timp de peste doua veacuri, o prestigioasa scoala iconografica. In afara icoanelor, se cuvine amintit si Tripticul Ctitorilor intocmit in timpul lui Ieremia Movila si refacut in 1839. In lipsa unei inscriptii votive sau a unor documente care sa permita datarea exacta a monumentului, acest triptic constituie singura sursa demna de incredere, capabila sa fixeze unele puncte de reper in legatura cu inceputurile si existenta multiseculara a Manastirii Valeni. Pictura miniaturala din registrul superior este cea de inceput, din secolul al XVII-lea, asemanatoare stilistic cu miniaturile cunoscutelor Evangheliare de la Sucevita si ale Tripticului de la Vatra Moldovitei.

5. Biserica ’’Adormirea Maicii Domnului’’
Este construita din barne de brad pe temelie de piatra, in stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale si cea a altarului, fiind usor pronuntate. Pridvorul de la sud si pronaosul ce prelungeste spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca si turla oarba cu acoperamantul bulbat, ce confera totusi mai multa suplete intregului ansamblu. Acoperisul de dranita, in doua ape, cu margini evazate, se rotunjeste la absidele laterale si cea a altarului, inchizandu-se in unghiuri drepte. In interior, pridvorul si pronaosul prezinta un acoperamant plan, insa naosul se inalta printr-o eleganta bolta semicilindrica, ce se desfasoara pana la catapeteasma. Absidele laterale sunt acoperite in arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de sustinere spre care converg nervurile unui segment de sfera.
Catapeteasma originara, realizata odata cu biserica in secolul al XVIII-lea si care se pastreaza si acum in colectia muzeala a Manastirii Varatec, este o piesa de mare valoare artistica si deosebita frumusete. Lucrata in lemn de tei si stejar, aceasta creatie de autentica arta romaneasca respecta cu strictete dispunerea ierarhica si spatiala specifica iconografiei crestine ortodoxe. Dar ceea ce frapeaza de la prima vedere in aceste picturi este imbinarea unor elemente stilistice diferite, dar nu si eclectice, din care a rezultat un ansamblu unitar de certa originalitate. Psihologia personajelor biblice emana un anume hieratism bizantin, cromatica folosita creeaza o transparenta renascentista, iar frecventa planurilor secundare de inspiratie locala trimite cu insistenta la frescele de la Voronea si Sucevita. Usile imparatesti tratate preponderent pictural si mai putin sculptural,degaja acea atmosfera specific moldoveneasca in care transcendentalismul rece si distant al canoanelor se atenueaza prin caldura unui umanism izvorat din simplitate si firesc. Cam in acelasi spirit au fost zugravite si alte doua frumoase icoane (Sf. Maria si Isus) datand tot din secolul al XVIII-lea.

6. Primul Gimnaziu
In imediata apropiere a Casei Ivascu, tot pe strada Alexandru cel Bun, se afla si Casa Emanuel Albu, constructie masiva din piatra si caramida, ridicata, la finele secolului al XVIII-lea sau la inceputul veacului trecut. Zidurile trainice, cu o grosime ce variaza intre 0,8 m si 1 m explica in buna masura longevitatea edificiului, iar amplasamentul sau, mult retras fata de linia strazii, l-a scos din atentia numeroaselor actiuni de sistematizare la care a fost supusa aceasta zona.
La inceputul lui noiembrie 1869, aceasta casa a fost inchiriata pentru gimnaziul ce urma sa se infiinteze la Piatra-Neamt, si, la 27 noiembrie 1869 ora 11 dimineata, s-a inaugurat prima clasa cu 30 de elevi, avand ca profesori pe Ion Negre pentru partea stiintifica si pe Calistrat Hogas pentru partea literara. Pridvorul inchis, care protejeaza intrarea si ferestrele mari, recent modificate, "modernizeaza" infatisarea acestei cladiri care, se inscrie printre cele mai vechi constructii ale orasului.

7.Manastirea Bistrita
Intre vetrele de credinta ortodoxa si de cultura romaneasca ce innobileaza trecutul acestei tari, Manastirea Bistrita ocupa un loc deosebit, numarandu-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale, adapostind oseminte domnesti si fapte de neuitat din istoria si viata spirituala a poporului nostru.
Situata la aproximativ 8 km de limita vestica a orasului Piatra-Neamţ, in comuna Viisoara, Manastirea Bistrita a dainuit timp de peste sase veacuri la adapostul culmilor impadurite care o inconjoara, infruntand - ca toate lacasurile noastre de credinta si cultura - napraznicele incercari ale istoriei.
Dupa traditie, inceputurile obstei monahale din Bistrita moldava s-ar situa in timpul domniei lui Petru I Musat, la asfintit de secol XIV, cand s-a ridicat aici o modesta bisericuta de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. In locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit - în 1402 - o frumoasa biserica de piatra, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropnita, naos si altar, pentru a-i fi loc de vesnica odihna, lui si familiei sale.
Actul fondator al lui Alexandru cel Bun nu a fost deloc intamplator, inscriindu-se pe linia preocuparilor acestuia de consolidare a bisericii ortodoxe, pentru a o transforma intr-un adevarat stalp de sustinere a edificiului tanarului stat feudal independent. De-a lungul mai multor ani, ctitorul inzestreaza Manastirea Bistrita cu numeroase sate si mosii, asigurandu-i si alte surse de venituri.
Incinta manastirii are o forma cvasipatrata, fiind protejata de ziduri puternice de piatra cu o inaltime initiala de aproximativ 4 m, prevazute cu metereze si drum de straja ce se desfasoara pe toata lungimea lor. Intrarea principala e situata pe latura sudica si este arcuita sub un turn cu trei nivele: o incapere cu bolta semicirculara, sprijinita pe doua arce în ogiva la parter, un paraclis inchinat Sfantului Ierarh Nicolae la primul etaj si o camera la etajul superior, destinata probabil corpului de garda ce strajuia accesul în manastire. Paraclisul nu este pictat si se pare ca nici nu a avut zugraveli anterioare, intreaga atmosfera interioara fiind creata de un frumos iconostas din secolul al XVIII-lea. In partea de miazanoapte a incintei se afla turnul-clopotniţa zidit de Stefan cel Mare în 1498, dupa victoria de la Codrii Cosminului obtinuta asupra regelui polon Ioan Albert. Desi contemporana cu cele de la Popauti si Sfantul Ion Domnesc din Piatra-Neamt, clopotnita de la Bistrita nu este identica cu acestea. Baza reprezinta aproape jumatate din inaltimea totala a turnului, care are forma unei prisme dreptunghiulare cu laturile de lungime egala. Doar contraforturile ce sprijina colturile bazei intrerup linia continua a zidurilor, fiind construite - ca si la Tazlau si "Sf. Ioan" din Piatra-Neamt - cu o copertina intermediara din piatra de talie. Comunicatia dintre cele trei nivele ale turnului se asigura atat prin cladirea anexa, cat si printr-o scara exterioara, fiecare etaj avand propria sa intrare. Cele doua ferestre mici ale primului etaj au ancadrament de piatra ornat cu baghete încrucisate, in timp ce deschiderile mari de la camera clopotelor sunt impodobite cu muluri arcuite, deasupra carora se afla patru ocnite oarbe. La primul etaj al clopotnitei este amenajat paraclisul mentionat în pisania votiva: o încapere boltita cu o calota sferica sprijinita pe patru arce în consola si care comunica spre apus cu anexa atribuita lui Petru Rares.
Revenind la paraclisul din clopotniţa trebuie spus ca nu intamplator i s-a ales hramul "Sfantului mare mucenic Ioan cel Nou de la Suceava", acesta cinstind memoria primului ctitor al manastirii, Alexandru cel Bun, si care în 1402 a adus racla cu sfintele moaşte de la Cetatea Albă la Suceava. Paraclisul era destinat familiei voievodale si, dupa cum au relevat cercetarile arheologice, a fost legat printr-un pod suspendat direct de casa domneasca aflata in apropiere.
Interiorul paraclisului a fost acoperit cu var, probabil in timpul unor lucrari de reparatii din secolul al XVIII-lea. In 1924 s-au descoperit sub tencuiala unele zugraveli, dar abia prin restaurarile din 1975 s-a scos la lumina o exceptionala fresca de la inceputul secolului al XVI-lea, cu deosebite calitati artistico-documentare. Aceasta capodopera poate fi astazi admirata datorita restaurarii realizate cu profesionalism de catre Tatiana Pogonat.
Valorificand judicios suprafetele restranse, s-a realizat o erminie a frescelor pe deplin adaptata la spatiul existent, intreaga lucrare impresionand prin unitatea ei de ansamblu si prin personalitatea fiecarei scene sau personaj. Coloritul sobru si bine armonizat pe fond albastru profund, alegerea si repartizarea scenelor, trasaturile pline de miscare ale ingerilor si, exprimarea sfinteniei pe chipurile blande si luminate ale Sfintilor Parinti, situeaza pictura paraclisului de la Manastirea Bistrita in randul marilor ansambluri iconografice din tara noastra.
Cu totul remarcabile din punct de vedere artistic si de o valoare documentara deosebita sunt cele opt compozitii de pe peretii de la nord si sud care prezinta momentele cele mai importante din viata, patimirea si martirizarea Sfantului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Acelasi interes prezinta si tabloul votiv originar de pe peretele vestic, motiv pentru care Petru Rares a si realizat un alt tablou votiv, pastrat pană astazi intr-o buna stare, pe fatada sudica a clopotnitei, in exterior. Constructia anexa alipita clopotnitei prezinta evidente similitudini cu cele de la Moldovita, Slatina si mai ales Probota. Deschiderea care asigura legatura intre paraclisul din turn si etajul anexei a fost succesiv largita, ajungand astazi sub forma unei arcade ce se desfasoară pe o mare parte din suprafata fostului zid despartitor. O problema indelung controversata in istoria Manastirii Bistrita a fost aceea a caselor domnesti construite aici de-a lungul veacurilor, dar se pare ca cercetarile arheologice din anii '70, realizate aici de Adrian si Lia Batrana, au reusit sa faca lumina si in acest important domeniu. Judecand dupa vestigiile descoperite in demisolul acestui edificiu de inceput, se poate afirma ca era o constructie cu trei nivele si interiorul acoperit cu fresce de un incontestabil rafinament artistic si ai caror autori ar fi putut fi aceiasi "Nichita si Dobre" care au impodobit si prima biserica de zid de la Bistrita.
Langa prima resedinta voievodala, Alexandru cel Bun a construit ulterior o noua casa domneasca, la dimensiuni sporite, cu etaj si doua pivnite incapatoare. Este de presupus ca acest edificiu s-a ridicat spre sfarsitul domniei voievodului (1432), care nu a mai avut timp sa realizeze noi picturi interioare. Acest lucru il va infaptui Petru Rares care, in a doua domnie a sa, restaureaza resedinta strabunului sau si ii acoperă peretii cu o frumoasa pictura. Reparaţiile din 1792 si cele care au urmat au dus la sacrificarea unor mari portiuni din zugraveli si la modificarea fatadei edificiului. Abia prin lucrarile incepute in 1976, casa domneasca de la Bistrita isi va recapata infatisarea initiala si compartimentarea interioara originala, inscriindu-se astfel printre cele mai reprezentative si mai bine conservate monumente de acest gen. Ca amintire a stranselor legaturi pe care romanii le-au intretinut cu Bizantul in prima jumatate a secolului al XV-lea, in spatiul format de trecerea in naos se pastreaza icoana Sfintei Ana, creatie a artei bizantine cu o mare valoare istorica, artistica si spirituala. Icoana facatoare de minuni este considerata ca dar al imparatului Manuel II si al sotiei sale Ana, facuta lui Alexandru cel Bun si Doamnei Ana in semn de recunostinta pentru buna primire de care se bucurase fiul lor Andronic in timpul vizitei efectuate de acesta in Moldova.

8. Manastirea Bisericani
Manastirii Bisericani este una dintre cele mai importante manastiri din aceasta zona, care, timp de aproape trei veacuri a rivalizat ca bogatie si ca forta spirituala cu vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun de la Bistrita. Initial, aici pare sa fi existat o sihastrie a Manastirii Bistrita, intr-un loc retras si indepartat, marginit la apus de muntele Pietrosul, la sud de dealurile Crucii si Grecului si Varnava la nord.
Intrarea in biserica se afla pe latura de sud, printr-un portal de piatra sculptata ce reproduce cunoscutul motiv al baghetelor incrucisate atat pe montanti cat si pe lintel. Acelasi motiv reapare si la chenarul de piatra al celor doua ferestre ale turnului: una amplasata asimetric pe fatada sudica, cealalta in axul peretelui de apus. Turnul-clopotnita este o constructie masiva, careia i s-a redus din inaltime cu prilejul lucrarilor din 1786. In exterior, sanurile laterale ale bisericii au forma dreptunghiulara, pe cel sudic fiind amplasat un cadran solar de piatra. Absida altarului - de forma pentagonala - are doua ferestre mari care inlocuiesc obisnuita fereastra in ax. Pe latura de miazanoapte, unde alunecarile de teren constituie un permanent pericol, s-a construit un zid de sprijin care acopera absida nordica si tot corpul bisericii. Tot pe aceasta latura, pana la coltul nord-vestic al incintei, se insira cinci contraforturi masive, doua dintre ele sprijinind zidul dublu al bisericii. Intreaga constructie degaja o atmosfera de echilibru si austeritate. Doar sirul de ocnite aflat sub cornisa si eleganta turlei de deasupra naosului mai nuanteaza suprafetele exterioare, altfel monotone.
In interior, nu putem distinge decat o singura incapere, divizata in trei travei cu ajutorul a doua arce transversale. Traveea mediana, care include absidele laterale dand spatiului o forma ovoidala, preia descarcarea sistemului de boltire cu arce suprapuse si pandantivi, deasupra caruia se inalta o turla zvelta, in contradictie cu masivitatea restului constructiei. Invelitoarea este realizata din sita in trei ape si marcheaza printr-o lucarna oarba tainita. Naosul are câae doua ferestre pe fatadele de nord si de sud, iar in peretele vestic se afla usile scarilor ce duc in turn si la tainita de sub acoperis. Biserica nu are zugraveala decat pe calota si pandantivii boltilor. Catapeteasma - executata probabil cu prilejul lucrarilor din 1786 - este de o rara frumusete. Ornamentatia bogata, de o vivacitate cromatica iesita din comun, contrasteaza cu sobrietatea icoanelor zugravite pe fonduri mate, de o discretie care impune. Intre registrele cu icoane s-au crutat benzi libere in care s-au pictat manunchiuri miniaturale de trandafiri, dupa modelul desenelor populare. In acelasi spirit s-au realizat si usile imparatesti, remarcabile prin sculptura densa de arabesc a suprafetelor dinspre naos. Lucrate din scanduri mari de stejar, usile diaconesti se mentin pe aceleasi coordonate stilistice, insa decoratia sculpturala este mai aerisit spatiata, intarind expresivitatea picturilor din zonele centrale.
Prima jumatate a secolului al XIX-lea marcheaza o noua si ultima etapa constructiva in ansamblul Manastirii Bisericani. Atunci se ridica toate chiliile din piatra si caramida, se construieste staretia si, paraclisul din coltul sud-estic. Dupa 1863, cand asezamantul monahal de la Bisericani pierde cele mai importante surse de venituri, tezaurul se risipeste, cladirile se ruineaza, iar numarul calugarilor scade rapid. Pe la 1880 pleaca ultimii calugari si intregul complex de construtii va fi abandonat. Abia in 1885 se amenajeaza sumar un penitenciar, dar dupa o scurta perioada de functionare cladirile sunt iarasi parasite, pana in 1905 cand au fost preluate de "Societatea pentru profilaxia tuberculozei" si transformate in sanatoriu. De atunci s-au succedat mai multe etape de amenajari, modificari si constructii, datorita carora este destul de greu de reconstituit vechea configuratie a complexului manastiresc.
Ansamblul sanatorial mai pastreaza totusi si alte elemente al caror aspect monumental poate constitui un pretios indiciu in aprecierea configuratiei si posibilitatilor fostei manastiri. Turnul cel mare din coltul sud-vestic, desi a fost fragmentat pe orizontala cu prilejul consolidarilor din 1990, impresioneaza si astazi prin grosimea zidurilor, prin prezenta contraforturilor exterioare si, in general, printr-o masivitate proprie unor asemenea constructii. La nord-vest si la sud-est, turnurile rotunde au fost partial sau integral incorporate noului ansamblu, dar modificarile efectuate n-au putut elimina unele trasaturi specifice secolului al XVII-lea. Fragmentul de zid care se mai pastreaza intre turnul nord-vestic si clopotnita pune in evidenta rezistenta deosebita a incintei care se construise in jurul bisericii inca din secolul al XVII-lea. Fosta capela a manastirii ramane cea mai interesanta dintre vechile parti componente pastrate pana astazi. Impartita in doua printr-un planseu de etajare, poate fi apreciata ca o constructie destul de inalta si de masiva, realizata intr-un spirit arhitectural putin amalgamat. Portalul de la intrare e sustinut de doi pilastri angajati, iar interiorul in forma de nava este acoperit de o calota sferica sprijinita pe patru arce care se imbina in consola. Altarul, boltit in sfert de sfera, este delimitat printr-un arc ce se descarca in zidurile exterioare si de care este ancorat iconostasul. Proportiile si eleganta acestui paraclis atesta bogatia si insemnatatea la care ajunsese Manastirea Bisericani in ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea.

9. Manastirea Durau
Actuala biserica de la Durau s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici inca de la inceputul veacului al XVII-lea. Dupa aproape doua secole maicile s-au risipit si in locul lor au sosit calugari de la Schitul Hangu.
Turnul-clopotnita este o constructie masiva, de plan patrat, cu trei nivele. La primul etaj se afla paraclisul, unde s-a organizat o expozitie permanenta de arta religioasa, printre exponatele careia se afla si o frumoasa catapeteasma de biserica din secolul al XVIII-lea, lucrata in stil popular, cu usoare influente bizantine. Icoanele pictate pe scanduri groase de stejar se caracterizeaza prin simplitate si dinamism compozitional, iar culorile vii utilizate alaturi de nuante mai atenuate individualizeaza si definesc locul fiecarui personaj. Pictura paraclisului, in tonalitati calde, cu puternice influente din arta lui Tonitza, se datoreste arhimandritului Teodor Varahil Moraru, fost calugar si staret la Durau, care a executat-o in 1938 si a restaurat-o dupa cel de-al doilea razboi mondial, in timpul caruia manastirea a avut mult de suferit. Latura nordica a incintei este completata, la apus de turnul-clopotnita, prin vechea staretie, constructie arhaica din barne lutuite cu pridvor deschis si balcon-mansarda spre curtea manastirii si prin Casa Veniamin Costache, aflata intr-o buna stare de conservare. In coltul nord-estic al curtii interioare se mai pastreaza inca vechea clopotnita, construita probabil tot in perioada 1830-1835, iar pe latura vestica se afla mai multe vile care au apartinut administratiei Statiunii Durau si au intrat dupa 1990 in patrimoniul manastirii. Spre nord-vest, se afla sala de conferinte, cu mai multe spatii si paraclis propriu, unde se pot organiza diverse reuniuni cu caracter national si international.
In ultimii ani, Duraul a redevenit manastire de maici si a fost amenajat ca Centru cultural-pastoral al Patriarhiei Romane, ocupand un loc cu totul deosebit in reteaua asezamintelor monahale din tara noastra.
Biserica "Buna Vestire" este zidita din piatra si caramida si constituie din punct de vedere arhitectonic o realizare destul de interesanta, prin imbinarea unor elemente traditional-moldovenesti cu altele mai noi, imprumutate chiar de la constructii monumentale laice. Planul bisericii este cel obisnuit, in forma de cruce, cu doua abside laterale usor pronuntate si o a treia la altar, in prelungirea carora se afla corpul navei divizat in naos, pronaos si pridvor. Acoperamantul de tabla, cu margini evazate mai ales la extremitatile est si vest, este strapuns de trei turle inalte, zvelte, care se proiecteaza cu multa gratie pe fondul verde-cenusiu al Ceahlaului. Fatadele sunt compartimentate in panouri cu ajutorul pilastrilor ce sustin un antablament cu un profil zimtat sub streasina. Fatada dinspre apus este tratata in stil neoclasic: un fronton cu sase firide de dimensiuni variabile se sprijina pe coloane angajate, grupate cate doua. Sus, in firidele frontonului s-au zugravit icoane al fresco, iar zona centrala a fatadei este acoperita de o superba usa sculptata in lemn de stejar, care constituie o adevarata podoaba a edificiului. In interior, pridvorul este bine delimitat si despartit de pronaos printr-un perete masiv in care s-a incastrat inscriptia votiva. Intre naos si pronaos distinctia nu se poate face decat cu ajutorul celor doua cupole sprijinite pe acea succesiune de arce specific moldoveneasca.
Peretii pridvorului pastreaza pictura din 1835, executata in tonalitati de o sobrietate frapanta si cu un continut narativ extrem de interesant. Atat Judecata de Apoi cat si Caznele Iadului transpun o viziune naiv-profana cam de aceeasi factura ca in zugraveala bisericii de lemn de la Bistricioara, dar in orice caz mai evoluata si ca principii si ca executie. Daca avem in vedere complexitatea compozitiilor si capacitatea lor de a se adresa privitorului cu elemente din viata cotidiana, psihologia si marea varietate sociala a personajelor si nu in ultimul rand surprinzătoarea capacitate de exprimare plastica in planuri succesive, nu avem nici un motiv sa credem ca exageram considerand aceasta pictura ca una dintre cele mai izbutite realizari ale genului.
Folosind tehnica encausticii si incalcand cu buna stiinta vechile canoane iconografice, N. Tonitza a concentrat intreaga desfasurare picturala in cateva scene mari, in care a introdus, cu un deosebit curaj, personaje si elemente laice preluate din peisajul, din portul si din tipologia umana locala. In locul portretelor traditionale, transfigurate de irealul transcedentalitatii, Tonitza pune oameni de la poalele Ceahlaului, plini de viata si demnitate, constienti de atotputernicia lui Dumnezeu, dar si de trainicia credintei lor.
Nasterea Domnului, din absida sudica, intruneste toate elementele novatoare, caracteristice picturii de la Durau. Scena se desfasoara in aer liber, la poalele Ceahlaului care se profileaza pe un cer instelat. Pastorii care se inchina Fecioarei ce tine in brate Pruncul Sfant poarta costumele specifice muntenilor de pe Valea Bistritei, cu bundita inflorata si fusta scurta peste itarii stransi pe picior. Ei nu mai sunt prezentati in spiritul mistic al martiriului si al spiritualizarii hieratice, descinzand dintr-o realitate imediata de un firesc ce exclude orice conventionalism. Iar prezenta oilor, cu totul inedita intr-o asemenea compozitie, vine sa intregeasca atmosfera mioritica pe care o degaja tabloul si care ne mentine intr-o lume de o veridicitate coplesitoare, smulgandu-ne din peisajul fictiv si conventional al Pamanturilor Sfinte.
In fiecare dintre cele opt scene care impodobesc interiorul bisericii intalnim o structura plastica deosebita si acelasi spirit laic, rasfranta din optica tonitziana asupra artei in general si a specificului national. Pictura lui Tonitza de la Durau nu trebuie evaluata in sine, ea impunandu-se mai ales prin originalitatea ideilor pe care le afirma, prin indrazneala de a eluda unele precepte picturale consacrate prin practica atator veacuri si printr-o traditie ce adesea s-a dovedit mai puternica si mai durabila decat efemera trecere a generatiilor.
In lumina acestor considerente, Duraul isi justifica pe deplin notorietatea de care se bucura, in vara anului 1969, datorita lui Teodor Varahil Moraru - unul dintre acei care au stat alaturi de maestru in anii de rodnica osteneala - pictura a capatat o noua stralucire, fiind spalata cu deosebita grija si pricepere.

10. Manastirea Pângăraţi
Din vechea incinta, turnul-clopotnita de pe latura sudica, inalt de 34 m si care indeplinea si rolul de turn de intrare, s-a prabusit in anul 1996 in timpul cutremurului din noaptea de 11-12 iunie. Aceasta constructie avea parterul intarit de patru contraforti de colt, dar fiind ridicata pe un teren in panta, cu o structura neomogena, nu a mai rezistat. Contrafortii din colturile sud-est si nord-est au fost inglobati partial in corpul de chilii numit impropriu "chiliile Lapusneanu", semn ca aceste chilii au fost construite ulterior turnului. Perpendicular pe zidul vestic al turnului s-a pastrat un fragment de zidarie de piatra care, facea parte din peretele sudic al zidului de incinta. Lipit acestui fragment se afla scara de intrare la al doilea nivel al turnului, de unde, printr-o scara interioara din lemn, se putea urca la camera clopotelor, care este de fapt un adaos realizat in cursul veacului al XIX-lea.
Se mai pastreaza zidul de incinta de pe latura rasariteana, care era dublat de un rand de chilii ale caror beciuri au fost descoperite in urma cercetarilor arheologice intreprinse in anii 1993-1994. Zidul nordic este si el insotit de un sir de chilii ce se termina in dreptul turnului de nord-est, numit si "turnul militar" si care a fost restaurat in anii 1991-1995. In ceea ce priveste turnul de nord-vest, acesta a suferit mai multe reparatii si transformari, pe locul sau aflandu-se centrala termica a complexului si trapeza la etaj. Ferestrele de la etaj sunt mai ingrijit executate decat cele de la parter, deschise toate catre sud. Intrarea de la parter are un chenar de piatra asemanator cu ancadramentul ferestrelor, fiind impodobit cu muluri care se intretaie in unghi drept. Deasupra intrarii se afla un lintel de piatra ornamentat cu un scut, pe suprafata caruia s-a executat, cu oarecare stangacie, stema Moldovei. Pe latura nordica, un dublu pridvor protejeaza intrarea in biserica de la etaj. Biserica mica de jos este de fapt o tainita transformata in capela, scunda, cu pronaos, naos si altar, acoperite cu bolti en berceau neglijent executate. Nota de improvizatie este generala si cu atat mai pregnanta la deschiderile operate intre naos si altar. Toate ferestrele sunt situate spre sud si spre apus, ceea ce dovedeste, ca paraclisul de la parter a fost amenajat ulterior, functie de unele conditii deja existente.
Intrarea in biserica de la etaj se face pe latura de nord prin intermediul a doua pridvoare: primul, deschis - la usa caruia regasim acelasi chenar de piatra cu muluri imbinate in unghi drept si lintel deasupra - iar al doilea, inchis, este acoperit cu o calota sferica incinsa cu un brau zimtat din caramida ce primeste lumina prin două ferestre situate spre apus si miazanoapte. Acelasi sistem de boltire prezinta si pronaosul, despartit de naos printr-un arc masiv, sprijinit in consola pe zidurile laterale. Din coltul de nord-vest al pronaosului o scurta scara in spirala face legatura cu biserica de la parter. Bolta naosului este mai ampla, iar cele patru arce de sustinere alcatuiesc prin imbinarea lor tot atatia pandantivi. Un arc simplu constituie limita apuseana a altarului boltit in sfert de sfera. Cu exceptia boltilor, vopsite in deceniile trecute printr-o hotarare nu tocmai inspirata, biserica pare sa nu fi avut o zugraveala databila in anii constructiei sau intr-o perioada ulterioara acestora. Este evident ca ancadramentele ferestrelor si usii de la parter imita elementele similare ale etajului, dar executia este mult mai stangace. In plus, inscriptia care se afla acum pe latura nordica se stie ca a fost amplasata initial deasupra intrarii de la parter, fiind clar ca se refera la data amenajarii paraclisului de aici.

11. Biserica din Farcasa
Biserica de lemn "Sf. Parascheva" din comuna Farcasa este in multe privinţe asemanatoare cu cea din Galu.Plan trilobat, cu pridvor la sud si clopotnita deasupra, cu deosebirea ca peretele vestic al pronaosului este drept, fara a mai fi rotunjit sau de forma poligonala. Altarul este acoperit cu o bolta semicilindrica, iar naosul si pronaosul prezinta obisnuitele bolti din fasii curbe pe plan octogonal, sustinute de nervuri de lemn.
Se individualizeaza prin bogata sa ornamentatie, fiind cea mai "inzestrata" din judet. Astfel, sub acoperis, un brau alcatuit din doua scanduri suprapuse inconjura monumentul si pe aceasta "cornisa" atat de original executata, mesterii constructori de pe Valea Bistritei au asternut cate doua siruri de rozete si arce concentrice, folosind tehnica punctiei cu vopsea si pirogravura. Barnele de sustinere a acoperisului, prelungite in consola, au fost impodobite cu terminatii rostrate si rozete incizate. Chenarele usilor de la intrarea in pridvor si in pronaos, lucrate in lemn de ulm, sunt impodobite cu snururi in relief, care pornesc din rozetele sculptate de la baza, simboluri ale soarelui si luminii. Cupolele din naos si pronaos prezinta aceleasi rozete si arce punctate, executate in rosu si negru ca la exterior, iar la bolta altarului apare si decorul tablei de sah alcatuit prin alternanta acestor doua culori.
Valoarea arhitecturala si artistica a monumentului este intregita de o bogata colectie de icoane si obiecte etnografice, creatii ale mesterilor locali si din zona inconjuratoare sau de peste munti, din Transilvania. Retin atentia mai multe icoane pe sticla, de provenienta ardeleneasca, de la inceputul veacului trecut, un splendid castron din coaja de mesteacan si o Psaltire in paginile careia se pastreaza si o insemnare a lui David Creanga, bunicul marelui povestitor humulestean, Ion Creangă.
Alaturi de acestea, merita cel putin amintita o icoana, lucrata in stil popular pe lemn cu glet de ipsos neuniform. Lucrarea este interesanta atat prin naivitatea executiei, cat mai ales prin modul original in care este "actualizata" si compusa scena Invierii lui Isus: Mantuitorul se ridica dintr-o racla tinuta de doi osteni care au mundire rusesti, caciuli de arnauti si iatagane turcesti la sold. Catapeteasma a fost pictata in 1837 pe lemn de paltin de catre cunoscutul creator Ion Zugravul, , biserica de lemn din Farcasa se inscrie printre cele mai valoroase monumente religioase de pe Valea Bistritei, punand in evidenta acele inepuizabile resurse populare de creatie ce apropie pana la identificare mestesugul si arta.

12. Biserica din Ceahlau
In cimitirul satului Ceahlau s-a ridicat in jurul anului 1830 Biserica de lemn "Sf. Ana", o constructie foarte interesanta din punct de vedere arhitectural, cu multe elemente care o individualizeaza.
Este realizata din barne care se imbina "in coada de randunica", exceptand absida altarului unde imbinarea se face prin suprapunere, dupa o prealabila "taiere la jumatate" a grinzilor. Planul este cruciform, cu un pridvor cu perete drept adaugat la vest si cu intrarea pe latura de nord . Acoperisul de sita prezinta o frantura perimetrala de panta pentru a asigura scurgerea rapida a apei, iar clopotnita de zid este separata, strajuind intrarea in incinta. In mod cu totul neobisnuit, si cazul pare unic in aceasta parte a Moldovei, naosul cu absidele laterale dreptunghiulare prezinta un dublu decros, iar absida altarului este rotunjita, avand forma semicirculara. Pridvorul închis, cu tavan drept, captusit cu scanduri, comunica printr-o usa cu pronaosul, acesta fiind si el separat de naos printr-un perete cu o larga deschidere in arcada.
Deosebit de interesant este si sistemul de boltire al acestei biserici. Pronaosul este acoperit cu o bolta in plan octogonal, trecerea de la planul dreptunghiular la cel patrat realizandu-se prin barne suprapuse pe laturile de nord si sud, iar trecerea de la planul patrat la cel octogonal fiind asigurata prin trompe de colt. Naosul prezinta o bolta din fasii curbe pe plan dreptunghiular, suprainaltata cu o bolta din fasii curbe, racordarea intre cele doua sisteme de boltire facandu-se tot prin intermediul unor trompe de colt. Altarul are o bolta din fasii curbe pe plan hexagonal. Iconostasul are trasaturi stilistice care il incadreaza in veacului al XVIII-lea.
Biserica "Sf. Ana" din Ceahlau se numara printre putinele biserici de lemn din Moldova care a avut pictura interioara. Aceasta s-a realizat direct pe scandura ce captuseste pronaosul, iar in altar peretii au fost acoperiti de o panza, peste care s-a aplicat pictura. Intreaga zugraveala se afla intr-o proasta stare de conservare, putinele fragmente care se mai vad pe alocuri facand imposibila orice judecata de valoare asupra acesteia.

13. Palatul Cnejilor
Zidul de incinta s-a construit din piatra de rau legata cu mortar. Doua turnuri rotunde, avand dimensiuni diferite, incheie latura de est unde se afla si intrarea. Un alt turn, de forma dreptunghiulara, construit ulterior, se ridica in coltul de nord-vest si frapeaza de la prima vedere lipsa celui de-al patrulea turn, de la nord-vest. Ipoteza ca planul initial al fortificatiei a prevazut existenta a patru turnuri, cate unul in fiecare colt, este fireasca dar nu si exclusiva. O cercetare mai atenta a structurii constructiei, a materialelor folosite si mai ales a racordurilor ce se mai pastreaza intre turnuri si zidul de incinta impune concluzia ca turnul patrat din coltul nord-vestic a fost construit mai tarziu, in perioada in care cnejii Cantacuzini au transformat manastirea in palat si au realizat importante adaugiri intregului ansamblu.
Pornind de la criterii estetice, dar si utilitare, am fi indreptatiti sa consideram ca si in coltul sud-vestic a fost un turn-locuinta asemanator cu cel de la nord-vest. Turnul-clopotnita cu doua etaje este alipit la nord si prevazut cu deschideri crenelate care vizeaza poarta mare a incintei si zidurile laterale ale acesteia. Sanurile laterale sunt incluse in doua ingrosari dreptunghiulare, iar absida altarului are forma semicirculara. Usa principala este situata pe latura nordica, un pridvor ingust cu doua ferestre laterale asigurand accesul in pronaosul acoperit cu o calota sferica sprijinita pe patru arce in consola. Spre sud, o fereastra cu ancadrament de piatra asigura suficienta lumina, reflectata si de albul imaculat al peretilor varuiti. Sub aceasta fereastra, o usa scunda de brad duce la scara de piatra a clopotnitei. Intrarea in arcada a naosului este strajuita de doua icoane mari (Iisus Hristos si Fecioara cu Pruncul) datand din a doua jumatate a veacului al XIX-lea. Calota boltii naosului are baza ornamentata cu un brau zimtat in relief si este sprijinita pe arce dublouri. Absidele laterale, semicilindrice si cu acoperamant in sfert de sfera, au cate o fereastra in ax, asemanatoare cu cea din pronaos, iar catapeteasma din lemn de tei aurit este de data recenta, lucrata in stil baroc si montata pe doua barne orizontale de brad, incastrate in peretii laterali ai altarului.
Cu exceptia vesmantariei care s-a adaugit in dreptul altarului si a acoperisului care a fost modificat, biserica pastreaza forma sa originara, in ciuda faptului ca a fost reparata in 1820, incendiata in 1821 si refacuta doi ani mai tarziu. Restaurarile din 1958 au reusit sa sublinieze calitatile arhitectonice ale monumentului, in schimb, cele incepute in 1988, care si-au propus consolidarea edificiului printr-o camasuiala de beton in partea sa superioara, s-au soldat cu distrugerea elementelor decorative ale fatadei, respectiv cornisa si braurile de caramida care purtau urme de fresca.

14. Manastirea Razboieni
Intrarea in incinta este arcuita sub turnul-clopotnita asezat la nord-vest. Este - fara indoiala - produsul unei epoci mai tarzii. Biserica, are acelasi plan cu celelalte ctitorii ale viteazului domn, de la Piatra-Neamţ si Borzesti, alcatuind impreuna o categorie distincta in cadrul stilului arhitectonic ce s-a definit atunci. Desi a suferit numeroase prefaceri de-a lungul celor cinci veacuri de existenta, biserica de la Razboieni a fost readusa la forma sa initiala in urma lucrarilor de restaurare din anii 1975-1977, care au indepartat pridvorul de la intrare, turlele ridicate in secolul al XIX-lea si celelalte adaosuri ce denaturau infatisarea intregului ansamblu.
Exteriorul este impodobit cu doua siruri de ocnite sub cornisa, cu aceeasi dispunere ce se bazeaza pe repartizarea a două ocnite mici peste una mare. Biserica nu are sanuri laterale, iar absida altarului este de forma poligonala, fiind acoperita de noua firide alungite. S-au construit si doi contraforti cam de acelasi tip ca la Piatra-Neamt, dar sunt amplasati de-o parte si de alta la limitele absidei altarului. Ornamentatia exterioara a fost deteriorata de-a lungul veacurilor si a stat apoi ascunsa sub straturi groase de tencuiala, dar lucrarile de restaurare au relevat existenta acelorasi benzi de caramida smaltuita si discuri policrome cu bumbi centrali care infrumuseteaza ctitoriile lui Stefan cel Mare de la Manastirea Neamţ, Borzesti si Piatra-Neamt. Portalul de la intrare prezinta cunoscuta alternanta de toruri si cavete imbinate in arc frant, cu baze poligonale ornamentate. Si in acest caz luneta portalului a fost acoperita cu sculpturi lobate specific gotice, dar care n-au mai fost executate cu aceeasi acuratete si pricepere ca la Piatra-Neamt.
Sistemul de boltire se caracterizeaza prin rezolvari constructive proprii acestui restrans grup de monumente. Pronaosul este acoperit cu doua calote sferice sustinute printr-un arc dublou in care se descarca alte trei arce longitudinale dispuse in trepte. Cupola naosului apasa direct pe cele patru arce piezise, iar acestea descarca la randul lor pe arcele dublouri transversale dinspre pronaos si altar. Arcele longitudinale sunt etajate si dispuse cate doua la fiecare zid. Arcele dublouri care sprijina cupola naosului la est si la vest sunt separate de altar si respectiv de pronaos prin doua inguste boltiri semicilindrice, iar retragerile pilastrilor de sustinere au forma unor console angajate. Intregul sistem de boltire al monumentului se remarca prin unitate si eleganta, creand privitorului un sentiment de incredere si echilibru interior.
In tezaurul de nepretuit al mostenirii materiale si spirituale pe care Stefan cel Mare a lasat-o posteritatii, Biserica "Sf. Mihail" din Razboieni-Valea Alba a capatat, inca de la zidire, semnificatii cu totul deosebite, ce pun inca o data in lumina evlavia si taria de caracter a viteazului voievod.

15. Hanul Ancutei
Hanul Ancutei locul de intalnire al atator eroi sadovenieni nu s-a aflat de la inceput in afara satului, asa cum este astazi. ... Acel han - povesteste unul dintre eroii istorisirilor lui Mihail Sadoveanu - ... nu departe de locul unde a fost un sat Negoiesti, se cheama in zilele noastre Hanu-Ancutei si oamenii care se duc la Targul Iesului ori la Roman fac acolo popas mare.
Hanu Ancutei, in forma sa originara, s-a pastrat pana in anul 1943, cand, datorita dezinteresului proprietarului si a lipsei de intretinere, a fost demolat in cea mai mare parte. Parasita, constructia s-a ruinat treptat, ramanand doar o parte din ziduri si beciurile monumentale. Ramasitele singuratice, roase de vreme, au strajuit pustietatile pana in anul 1967, cand ceea ce mai ramasese din monumentul istoric a fost expropriat ,trecand in proprietatea statului, cu scopul reconstruirii vechiului Han al Ancutei. Imediat imobilul a fost demolat in intregime, iar pe locul vechii cladiri a fost ridicata o noua constructie, cladire care respecta linia traditionala si de arhitectura specifica secolului al XVIII-lea si care a capatat aceeasi destinatie de han, tocmai pentru conservarea spiritului sadovenian moldovenesc. Hanul Ancutei, dar spre deosebire de acesta, are o forma dreptunghiulara. Sub acoperamantul larg, zona centrala ramanea libera pentru trecere si pentru adapostirea carutelor in caz de vreme nefavorabila. La un capat, in preajma intrarii, de o parte si de cealalta a drumului interior, se gaseau incaperile pentru slujitori, magazia si bucataria, se aflau si unele camere pentru oaspeti, cele mai bune dintre acestea gasindu-se la etaj, dispuse de-a lungul zidurilor laterale.
Vechea cladire a Hanului Ancutei impresioneaza si astazi prin masivitatea constructiei, prin zidurile sale groase de piatra si caramida. Astazi, Hanul Ancutei a redevenit locul de popas si odihna de odinioara, pastrand cate ceva din atmosfera unui trecut care indeamna la taclale si zabava, ca pe vremea comisului Ionita.

16. Manastirea Agapia
Prima mentiune documentara s-a facut prin Hotarnica lui Ilieş Voda din 1437, care delimiteaza mosia Manastirii Agapia de cea a Manastirii Neamt. Dupa aceasta data, numele manastirii a mai aparut in diferite documente si insemnari din 1452, 1464, 1476, 1498 etc. atestand existenta sa pe toata perioada secolului al XV-lea. Vechiul Pomelnic de la Manastirea Agapia aminteste de Petru Rares si Elena Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija carora s-a zidit prima biserica de piatra de aici.
Dar constructiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viata lunga. Terenul imbibat de apele freatice care se aflau la o adancime mica era nestatornic si aluneca adesea naruind biserici si chilii, creand o permanenta stare de incertitudine si neliniste. De aceea, in jurul anului 1600, o parte dintre calugari s-au mutat in vale, ridicand aici o mica biserica in jurul careia se va dezvolta Manastirea Agapia de astazi.
In anii 1991-1992 s-a "scris" ultimul capitol in istoria atat de zbuciumata a edificiilor de la Agapia din Deal Constructia din 1935 a fost si ea demolata si s-a ridicat o noua biserica de lemn, lipsita de trecut, dar si de virtuti arhitecturale deosebite. Dupa 1600, un numar tot mai mare de calugari s-au stramutat de la Agapia Veche la Agapia din Vale, rolul noii vetre isihaste crescand vertiginos. Biserica de lemn construita initial a devenit in curand neincapatoare si s-a pus tot mai acut problema construirii unui nou lacas capabil sa gazduiasca mai multi calugari.
Constructia bisericii mari de la Agapia, care a pastrat hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil", a inceput la 16 octombrie 1642 si s-a incheiat la 3 septembrie 1644.
In cei trei ani care au trecut de la zidire pana la sfintirea bisericii, ctitorii au construit si careul de chilii care insotesc zidul de incinta, impreuna cu turnul-clopotnita de pe latura de rasarit, care impresioneaza prin masivitatea si trainicia zidurilor sale din piatra si granit. Familial Hatmanul si copiii acestora si insusi voievodul Vasile Lupu au inzestrat manastirea cu mai multe mosii, mari sume de bani, carti de cult, broderii si numeroase odoare sfinte. Averilor pe care le adunase Agapia Veche li s-au adaugat in secolele XVII si XVIII multe alte mosii, sate, vii, iazuri, mori, pravalii si salase de tigani robi. A fost posibil ca numarul calugarilor de la Agapia sa creasca mereu, de la 15-20 in timpul domniei lui Stefan cel Mare la 75 in anul 1762, totalul monahilor care au vietuit la Agapia pana in anul 1803, cand au fost aduse maicile, stabilindu-se,la aproximativ 1000.
Dar indelungata istorie a Manastirii Agapia a cunoscut din nefericire si numeroase momente de grea incercare, sfantul lacas fiind adesea jefuit si pustiit de ostile straine sau in parte distrus de mistuitoare incendii. Restaurarile la care a fost supusa au adus, de-a lungul anilor, mai multe modificari si adaugiri, inlaturate, pe cat posibil, cu ocazia lucrarilor desfasurate dupa 1960.
Edificiul are plan triconc si este construit pe temelie de piatra bruta, cu ziduri de o grosime impresionanta. Absidele au forma semicirculara, cele laterale fiind imbracate la exterior in rezalite dreptunghiulare. In 1858-1862 s-au adaugat proscomidiarul, diaconiconul si un nou pridvor, cel vechi fiind integrat pronaosului. Acoperisul simplu, cu o inclinatie redusa, este strapuns deasupra naosului de o turla zvelta cu baza octogonala. Fatadele de un alb stralucitor poarta pecetea stilului neoclasic, frumosi pilastri de factura corintica incadrand ferestrele si usile sau sustinand arcade oarbe cu arhivolte bogat ornamentate, in spatiile cu o suprafata mai mare. Peretele vestic, delimitat longitudinal de aceiasi pilastri corintici, este acoperit in partea superioara de un fronton cu mici arcaturi, sub care se afla o fereastra rozeta ce insufleteste intreaga suprafata. Ferestrele - mult largite - au chenare de fonta cu decoratii de aceeasi factura neoclasica, iar deasupra usii de intrare se afla icoana hramului Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil pictata de N. Grigorescu. Rezistenta zidurilor este sporita de trei contraforturi, doi in dreptul naosului, si care sprijina peretii de nord si de sud, si unul mai mic in axul absidei altarului. Cu toate acestea, in ultimii ani au aparut fisuri in diferite zone ale edificiului, care au impus realizarea unor costisitoare si complicate lucrari de consolidare finalizate de curand.
In interior, pronaosul, este acoperit cu doua calote sferice despartite de un arc ce se afla in axul longitudinal al bisericii si de o a treia calota sustinuta de patru arce inguste. Zidul care separa pridvorul originar de pronaos a fost inlaturat si inlocuit cu trei arce care se sprijina pe doua randuri de coloane dorice. In schimb, zidul dintre pronaos si naos a fost inlocuit cu un singur arc, principala incapere a bisericii prezentand sistemul de boltire specific moldovenesc, cu arce piezise si arce dublouri care sustin turla. Patru randuri de arce etajate reduc spatiul dintre naos si absida altarului si permit fixarea iconostasului, sculptat si pictat cu prilejul lucrarilor din 1858-1862. In 1975 s-au descoperit in peretii laterali ai bisericii, nisele a doua morminte, cu ancadramente din piatra sculptata, unde se presupune ca ar fi fost depuse ramasitele pamantesti ale ctitorilor.
Ctitorii de la Agapia au inconjurat biserica mare cu un puternic zid de incinta care atinge si doi metri grosime, in interiorul caruia se desfasoara, pe doua nivele, chiliile boltite, cu masive arce de sustinere. Intrarea este adapostita de turnul-clopotnita, caruia i s-a adaugat o noua camera a clopotelor in 1858, iar etajul incintei se prezinta ca o prispa continua cu arcade elegante si coloane de lemn dispuse in linie. Pe latura sudica, în corpul de chilii al staretiei, s-a sfintit la 31 august 1847 Paraclisul cu hramul Nasterea Maicii Domnului.
Dupa cum se cunoaste, valoarea deosebita si faima Manastirii Agapia isi are obarsia in acea minunata pictura executata in anii 1858-1861 de catre Nicolae Grigorescu. Desi avea numai 20 de ani cand a inceput sa zugraveasca interiorul bisericii de la Agapia, "Mesterul Nicu" incheie aici in mod stralucit o intreaga etapa din activitatea sa artistica, lasand posteritatii o adevarata capodopera a picturii religioase din secolul al XIX-lea. In icoanele din catapeteasma, dar mai ales in portretele si compozitiile murale, domina un puternic suflu de realism si de viata, de autenticitate si de miscare, pe care numai temperamentul si geniul acestui mare artist îl puteau ridica pana la calitatea de atribut al valorii perene. Ingerul parasindu-l pe Tobie, inspirata din Rembrandt si pictata in partea superioara a zidului dintre pridvor si pronaos, Punerea in Mormant a Mantuitorului, executata dupa Tizian pe arcul dintre pronaos si naos, Cina cea de taina din catapeteasma, Sfanta Treime din bolta pronaosului, Ruga in Grădina Ghetsimani, Iisus ducandu-si Crucea spre Golgota, Ieremia plangand ruinele Ierusalimului sunt doar cateva dintre numeroasele zugraveli de la Agapia care uimesc prin expresivitatea lor si care apar constant in enumerarea celor mai valoroase lucrari realizate in arta noastra plastica din secolul trecut. Pe zidurile de nord si de sud ale naosului, in apropierea absidelor laterale, Nicolae Grigorescu a zugravit două portrete de mari proportii, cele ale Sfintilor Teodor si Eustatiu, sfinti militari - unul roman si celalalt dac - simboluri vii si cu o mare forta sugestiva, ale obarsiei poporului nostru.
Vizitata adesea de mai toti corifeii artei si culturii romanesti, care veneau aici ca la un adevarat salas al Muzelor, Manastirea Agapia mai pastreaza, un valoros patrimoniu cultural-artistic. Broderii de o rara frumusete si numeroase covoare executate in atelierele manastirii, icoane apartinand sau realizate de Nicolae Grigorescu in timpul sederii sale la Agapia, manuscrise, carti vechi si obiecte de cult care, pe langa valoarea lor intrinseca etaleaza si deosebite calitati artistice, alcatuiesc un adevarat tezaur ce poate fi admirat in muzeul manastirii, muzeu constituit in 1927 din initiativa profesorului si istoricului de arta I.D. Stefanescu a carui arhiva si corespondenta s-a pastrat de asemenea la Agapia.
Din cele 29 de lucrari originale ce poarta semnatura lui Nicolae Grigorescu se detaseaza icoana de proba pe baza careia pictorul a obtinut contractul de zugravire a manastirii, cea a Maicii Domnului, inspirata dupa Madona Sixtina a lui Rafael, portretul Mitropolitului Sofronie Miclescu si compozitia Iisus pe Golgota, daruita staretei Tavefta Ursache in semn de omagiu. Tot aici se pastreaza trei registre complete dintr-o catapeteasma din secolul al XVII-lea care au apartinut vechii biserici de la Agapia din Deal, o icoana din 1603 cu Iisus Pantocrator, opera a Mitropolitului Anastasie Crimca, trei icoane ce provin din prima catapeteasma a Bisericii "Sf. Voievozi" si alte sase icoane cu rame aurite, din secolul al XVIII-lea, aduse din paraclisul Manastirii Bisericani. Dintre celelalte obiecte aflate in patrimoniul manastirii retin atentia cele patru Evanghelii tiparite la Manastirea Neamt in 1821 si imbracate in superbe ferecaturi de argint aurit.O lucrare foarte veche si de mare valoare artistica este icoana Maicii Domnului aflata in strana din biserica mare, considerata a face parte din categoria celebrelor icoane de la manastirea Bistrita si Neamt.

17. Manastirea Almas
Biserica cu hramul "Duminica Tuturor Sfinţilor" pastreaza amintirea unei vechi obsti calugaresti statornicita aici inca din secolul al XV-lea, sub conducerea sihastrului Almas, venit din Transilvania. Pe această vatra s-a construit in 1715 Schitul de maici, cu ajutorul Ecaterinei Cantacuzino, sotia spatarului Iordache Cantacuzino. In 1821, boierul Lupu Bals si monahul Rafail zidesc actuala biserica pe locul vechiului lacas din lemn, iar in 1851 aceasta este supusa unor ample lucrari de renovare pe cheltuiala boierului Palade. Dupa o lunga perioada de stagnare, viata monahala de aici a renascut in anii 1992-1994 cand se obtine statutul manastiresc si se restaureaza intregul ansamblu.
Biserica are plan cruciform, cu sanuri laterale poligonale, iar din vechile constructii se mai pastreaza turnul-clopotnita care in trecut proteja intrarea in incinta si o casuta de tip taranesc ce adaposteste Paraclisul "Sf. Nicolae", constructie din 1725.

18. Manastirea Horaita
Biserica mare de la Horaita constituie o nota aparte in evolutia arhitecturii moldovenesti, apropiindu-se stilistic mai degraba de lacasurile de cult din regiunile microasiatice. Ea merita cercetata atat pentru alcatuirea ei cu totul neobisnuita, dar si pentru modul in care unele elemente ardelenesti sau moldovenesti au reusit sa se strecoare in acest context arhitectural destul de eclectic si totusi destul de original.
Senzatia dominanta pe care o degaja constructia este cea de masivitate, specifica constructiilor din piatra, senzatie sustinuta de grosimea neobisnuita a zidurilor, de proportiile mari si de planul dreptunghiular, basilical, al edificiului. Pridvorul de la apus, cu turnuletele sale laterale, este de certa influenta transilvana, avand nu numai rolul de a proteja intrarea ci si functia de a personaliza fatada. Edificiul este marginit la colturi de decrosuri, dintre care cele de S-E si N-V adapostesc scari de acces la balcoanele-tribune. Absida altarului este semicirculara, rolul contraforturilor fiind preluat de o ingrosare a zidurilor pe o lungime de 5-6 m, atat la nord cat si la sud. Pe acoperis se afla nu mai putin de opt turle, care subliniaza nota de inedit a constructiei, dar numai cele centrale nu sunt turle oarbe.
Interiorul, zugravit in ultimii ani de pictorul Mihai Chiuaru, se prezinta ca o singura incapere de proportii coplesitoare, despartita de altar printr-un zid pe care este montata catapeteasma. Trei calote sferice sprijinite pe cate doua arce transversale coborate direct pe zid si pe alte arce longitudinale laterale, alcatuiesc un sistem de boltire destul de simplu, dar care s-a dovedit indeajuns de eficient, cu toate ca presiunea asupra zidurilor este destul de mare. Catapeteasma se situeaza si ea in afara regulilor iconografice cunoscute, avand si o structura deosebita. Este alcatuita din trei segmente frumos sculptate si din doua arcade suprapuse: una cu icoane pictate, situata deasupra, si cealalta alcatuita din motive florale sculptate. Dar ceea ce surprinde cel mai mult este prezenta unui amvon de forma ovala, plasat in partea superioara a iconostasului. O scară centrală duce din altar la acest amvon.
Dintre constructiile aflate in jurul bisericii mai trebuie consemnat Paraclisul "Sf. Nicolae", construit in 1725, compus dintr-o incapere rectangulara cu o absida pentagonala si tavan drept, impodobit cu o pictura naiva, care face corp comun cu chiliile de pe latura de nord a incintei. Turnul-clopotnita de pe latura de est, care la parter permite intrarea in incinta, a fost construit intre anii 1853-1854. Turnul adaposteste Paraclisul "Pogorarea Sfantului Duh", unde se afla catapeteasma din secolul al XVIII-lea, o piesa de interes artistic care provine de la biserica de lemn.
Manastirea Horaita poseda mai multe obiecte de valoare, argintarie din secolul trecut, icoane si numeroase carti, precum Evanghelia ferecata in argint, daruita de Cehan Racovita Voievod la 1763, un Apostol tiparit in 1707 sub Constantin Brancoveanu, altul din 1683 sub Serban Voda Cantacuzino, cartile editate de mitropolitul Veniamin Costache, cu o dedicatie autografa din 1823 si un Octoih daruit la 13 aprilie 1841 de Safta Brancoveanu.
La acestea se adauga si o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, pictata in sec. XIX.

19. Manastirea Varatic
La 12 km de Targu Neamt si la 40 km de Piatra-Neamt, amplasata intr-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este, fara indoiala, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt.
Traditia pomeneste numele Maicii Olimpiada, calugarita in fostul Schit Topolita din apropierea Varatecului si venita apoi de la Schitul de maici de la Durău. Dupa constituirea nucleului monahal de la Varatec in perioada 1781-1788, prima stareta randuita aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durau si in 1794 se ridica o a doua biserica de lemn. In 1803, prin hotararea Mitropolitului Veniamin Costache, Varatecul se uneste cu Agapia, dar pentru scurta vreme. E construita din piatra si caramida, cu doua turle rotunde, zvelte si austere, de un alb stralucitor. Doar braul de ocnite oarbe de sub streasina, soclul bine profilat si cele trei contraforturi scunde care sprijina zidurile laterale si absida altarului mai "invioreaza" si nuanteaza sobra desfasurare a fatadelor.
Intrarile, situate pe laturile de sud si nord, sunt strajuite de doua pridvorase cu acoperis bulbat si profile greoaie, ce contrasteaza cu linia elansata a edificiului. In interior, pridvorul este amenajat in partea sa superioara pentru a adaposti obiectele de valoare ale manastirii si e acoperit cu doua calote sferice sustinute de un singur arc longitudinal si de alte doua arce laterale. Pronaosul si naosul, intre care se ridica un zid sustinut de doua coloane ionice tarzii, prezinta cunoscutul sistem de boltire moldovenesc cu arce piezise ce asigura o restrangere succesiva a suprafetei de sprijin. Aceste doua cupole sunt separate printr-un semicilindru de mici dimensiuni, sprijinit pe arce transversale, in timp ce altarul prezinta un arc dublou spre apus, fiind boltit in sfert de sfera la rasarit. In pronaos se afla mormantul fara lespede al Duhovnicului Iosif, cel care a stat alaturi Maicii Olimpiada la formarea obstii monahale de la Varatic si care a decedat la 28 decembrie 1828. Altarul este despartit de restul bisericii printr-o superba catapeteasma sculptata in lemn de tisa si poleita cu aur, lucrare cu o deosebita valoare artistica, executata de Constantin Zugravul in 1816, pe cheltuiala logofetesei Elenco Paladi.
Biserica a fost pictata pentru prima oara in 1841, cand sfintirea s-a facut de catre Mitropolitul Veniamin Costache. Fresca actuala, executata in stil neobizantin in anul 1882, poarta semnatura pictorilor T. Ioan si D. Iliescu, fiind apoi curatata in 1968-1969 de catre A. Avachian. In exterior, langa zidul absidei altarului, s-au pastrat mormintele unor calugarite care au jucat un rol important in istoria de peste doua veacuri a manastirii: Evghenia Stefanescu, sora episcopului Melchisedec al Romanului, Eufrosina Lazu, stareta intre 1844-1887 si ucenica a Maicii Olimpiada, Eugenia Negri . Langa peretele sudic al acestei biserici se afla mormantul Veronicăi Micle (decedata in 1889), marturie a vechiului cimitir existent aici si punct de atractie pentru miile de vizitatori ai manastirii, dornici sa se reculeagă in fata acestui simbol al dragostei neimplinite si sa aseze floarea unui gand in amintirea Luceafarului poeziei romanesti.
La manastirea Varatic se mai pastrează inca un valoros patrimoniu cultural-artistic si istoric, alcatuit dintr-un mare numar de hrisoave autentice, acte de danie si de intarire, obiecte de cult din metal pretios, icoane vechi, broderii, covoare si vesminte preotesti, multe dintre acestea fiind expuse in Colectia Muzeala constituita aici din anul 1960. Printre componentele de marca ale acestui tezaur de spiritualitate romaneasca se numara, icoanele din secolul al XV-lea de la Manastirea Rasca si cele din veacurile XVI-XVII de la Valeni - Piatra-Neamţ si Topolita, crucea din lemn de chiparos facuta in 1596 si crucea de procesiune din lemn de maslin donata in 1852 de Gheorghe si Maria Hermeziu, potirul din argint aurit daruit in 1840 de Safta Brancoveanu, Epitaful lucrat in fir de aur si argint de Smaranda Niculce in 1798, Evangheliarul grec tiparit la Venetia in 1811 si Evanghelia cea mare tiparita la Manastirea Neamt in 1821, ambele ferecate in argint aurit si impodobite cu icoane emailate.

20. Manastirea Neamt
Corpul treflat al bisericii este alungit prin introducerea gropnitei ca incapere distincta intre naos si pronaos. Pridvorul, socotit multa vreme un adaos ulterior, s-a dovedit parte integranta a monumentului si, ca vechime, este primul in Moldova. Prin restaurarile din 1954-1961 turla a fost adusa la forma sa initiala, alcatuind un singur element vertical din varf pana la soclu, incadrat de celelalte parti ale cladirii, acoperite separat.
Sistemul de boltire poate fi considerat ca o sinteza a procedeelor constructive specific moldovenesti. Bolta pronaosului cu cele doua calote sferice, cu arcele sale sprijinite pe sase pilastri alcatuiti din colonete subtiri, dar mai ales bolta naosului cu dimensiunile sale monumentale, impresioneaza prin multitudinea si, prin rigurozitatea functionala a elementelor componente. Bolta naosului este dominata de turla Pantocratorului, inchisa cu o calota sferica la partea superioara. Inaltul tambur cilindric al turlei este sprijinit pe patru arce asezate oblic peste cele patru arce mari inferioare scoase in consola. Din cauza lungimii naosului, acestea din urma sunt dublate spre est si vest de un al doilea rand de arce mari.
Cercetarile efectuate pana in prezent au impus concluzia ca, spre sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare, biserica "Inăltarea Domnului" a Manastirii Neamt a fost impodobita cu picturi. Din pacate, veacurile, incendiile si momentele de grea cumpana prin care a trecut Manastirea Neamt au pricinuit deteriorarea zugravelilor, impunand interventii ulterioare pentru reliefarea formelor si improspatarea culorilor. Desi culorile nu mai au stralucirea si prospetimea inceputurilor, iar formele se estompeaza sub patina vremii, aceste zugraveli reusesc sa puna in evidenta acea sinteza dintre tusa grava a canoanelor picturii bizantine si libertatea imaginativa a spiritului popular, care confera originalitate si perenitate tuturor creatiilor din aceasta perioada de adevarat prerenascentism moldav. Dovada o fac si fragmentele de pictura exterioara ce s-au pastrat pe suprafetele a 11 ocnite mari si 17 mici de pe fatada sudica a bisericii. Sunt portrete de ingeri, prooroci, apostoli si ierarhi realizate in prima jumatate a secolului al XVI-lea si care impodobeau, cele doua siruri de ocnite din registrul superior al constructiei, sporind nota de echilibru si eleganta a acesteia.
Acest tezaur de arta plastica medievala este intregit de pictura existenta in gangul clopotnitei lui Alexandru cel Bun. Desfasurata pe o lungime de aproximativ 8 m chiar la intrarea in incinta, aceasta fresca poate trece neobservata, desi este considerata ca fiind una dintre cele mai interesante si valoroase creatii ale genului. Realizata in secolul al XV-lea, a suferit si ea - de-a lungul veacurilor - unele interventii si retusari, cele mai consistente fiind datorate, acelorasi Chitascul si Suliman. Valoarea ei a ramas nealterata si rezida atat din caracterul ei istorico-documentar, cat si din continutul filosofico-religios exprimat cu mijloace artistice dintre cele mai sugestive. Unele scene si detalii de costum ne introduc in atmosfera specifica secolului al XV-lea, oferindu-ne pana si forma originara a Bisericii "Inaltarea Domnului". Alte segmente ale zugravelii aduc in prim-plan monumente si personaje din Vechiul si Noul Testament.
Fiind unul dintre cele mai vechi si mai importante asezaminte monahale din Moldova si din tara, Manastirea Neamt se va afirma, inca din secolul al XVI-lea, ca o fecunda vatra de cultura romaneasca.
In veacul al XV-lea Manastirea Neamt era detinatoarea unei fecunde şcoli de caligrafi, copisti si miniaturisti, care au lasat posteritatii lucrari de o exceptională valoare istorica, liturgica si artistica. Cel mai vechi manuscris care se pastreaza la Manastirea Neamt este un Tetraevanghel scris pe pergament la finele veacului al XIV-lea. Multe altele, copiate si impodobite la Neamt se pastreaza in Biblioteca Academiei Romane sau in alte biblioteci si muzee din tara si strainatate. La Muzeul de Arta al Romaniei se pastreaza renumitul Epitaf, realizat in 1437 de egumenul Silvan, iar Tetraevanghelul scris de Gavriil Uric in 1429 a ajuns tocmai dincolo de Canalul Manecii, constituind una dintre piesele de referinta ale Bibliotecii Bodleyana din Oxford.
In afara incintei, dar in complexul mai larg al Manastirii Neamt s-au mai pastrat si alte monumente, printre care se numara si Biserica Bogoslov situata in cimitir.
De sub zidurile Manastirii Neamt se naste un drum ce urca tapsanul dinspre Vovidenie, despartind doua siruri de brazi falnici. Acolo sus, deasupra unui iaz cu malurile napadite de salcii, venea adesea Mihail Sadoveanu cu gand de odihna si de implinire a unor pagini ramase mai demult neterminate. In amintirea sa, la 26 iunie 1966 a fost inaugurata Casa memoriala "Mihail Sadoveanu" intr-o constructie ridicata in 1937 de Visarion Puiu, Mitropolit al Bucovinei in perioada 1935-1940. Casa, oferita de obstea Manastirii Neamt pentru a folosi marelui nostru scriitor, imbina valoarea sentimentala si istorico-literara conferita de prezenta sadoveniana cu certe calitati arhitecturale, inspirate din specificul vechilor constructii din zona.

21. Manastirea Secu
Asezata intr-o fermecatoare poiana ce se intinde la poalele Muntelui Vasan, protejata din toate partile de inaltimi impadurite, Manastirea Secu are aspectul unei impresionante fortarete, fiind inconjurata de ziduri impunatoare ce se imbina la colturile incintei cu puternice turnuri de aparare.
Din punct de vedere constructiv, Manastirea Secu face parte din categoria asezamintelor monastice fortificate. Ziduri puternice cu turnuri patrate inchid o incinta dreptunghiulara, pe laturile careia se insira chiliile cu etaj si toate celelalte constructii specific manastiresti. Un turn-clopotnita impunator prin masivitatea si inaltimea sa acopera intrarea situata la apus, iar in mijlocul complexului arhitectural troneaza cu autoritate si eleganta ctitoria lui Nestor Ureche.
Construita din piatra si caramida de catre mesteri locali si din Tara Romaneasca, biserica mare cu hramul "Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul" prezinta un plan foarte apropiat de specificul moldovenesc, dar in arhitectura sa intalnim si notabile influente muntenesti, care sunt mai pregnante in sistemul de boltire si in sprijinirea turlelor. Decoratia exterioara se axeaza pe existenta unui brau median, incadrat de doua randuri de caramizi dispuse "in zimti" si care imparte intreaga suprafata in doua mari registre: cel superior, acoperit de un sir de ocnite alungite, cu arcul de sub cornisa bine pronuntat, si cel inferior, cu ocnite mai mari si mai putin dense. In interior, cupolele nu mai sunt asezate pe cunoscutele arce in diagonala, specifice stilului moldovenesc, ele sprijinindu-se direct pe arcele masive ale naosului si pronaosului, iar cele doua turle se inalta din mijlocul unor platforme octogonale, care fragmenteaza linia mediana a acoperisului. Intre pronaos si naos este bine delimitata incaperea gropnitei, unde se afla mormintele lui Nestor Ureche si a sotiei sale Mitrofana, iar intr-o nisa exterioara zidului sudic al bisericii s-a pastrat mormantul vestitului mitropolit-carturar Varlaam Motoc.
In indelungata sa existenta, biserica principala a Manastirii Secu a suferit numeroase restaurari, adaugiri si modificari, dar a fost adusa cat mai aproape de forma sa initiala in urma lucrarilor care au inceput in anul 1966 si au continuat pana in 1984.
Ca toate celelalte asezaminte monahale din tara noastra, Manastirea Secu a constituit si un important centru de cultura din care au izvodit numeroase creatii de arta si spiritualitate romaneasca.
Colectia muzeala a Manastirii Secu este, una dintre cele mai bogate si valoroase, reunind un mare numar de obiecte liturgice, icoane vechi si broderii, adevarate capodopere ale genurilor respective. Din acest remarcabil patrimoniu, ne rezumam sa atragem atentie asupra crucii imbracate in argint si care dateaza din 1582, a celor doua cadelnite de argint aurit, a catuilor cu decoratiuni in filigran, adverei realizate in fir de aur si argint si a celorlalte obiecte donate de ctitori la inceputul secolului al XVII-lea. O piesa deosebita, cu impresionante calitati artistice, este Epitaful ornamentat cu perle si pietre pretioase, din inscriptia caruia rezulta ca a fost lucrat in anul 1608 de catre monahia Filoteia din Constantinopol, sub ingrijirea lui Nestor Ureche si a sotiei sale Mitrofana. Se remarcă de asemenea Litierul de argint aurit, cu dense decoratiuni in filigran, daruit manastirii in 1834 de catre Sofronie Miclescu, pe atunci Episcop al Husilor, creatie ce pune in evidenta nivelul inalt la care ajunsese arta prelucrarii metalelor pretioase din Moldova primei jumatati a secolului al XIX-lea.

22. Manastirea Sihastria
Biserica "Nasterea Maicii Domnului" a Manastirii Sihastria are un plan triconc, cu o turla pe naos, fiind construita in stil clasic moldovenesc, dar fara soclu si contraforturi, avand absida rasariteana mai alungita decat absidele laterale. Pridvorul deschis, sustinut de sase coloane si situat la extremitatea vestica in axul edificiului, a fost adaugat cu prilejul lucrarilor din 1837 si este acoperit de doua calote sferice paralele. Alte doua calote similare acopera pronaosul, in timp ce bolta cilindrica a naosului este sustinuta de arcele piezise tipic moldovenesti.
Pictura interioara, executata de zugravi locali in tempera in anul 1825, cuprinde unele scene vadit influentate de zugravelile Manastirii Sucevita, si a fost restaurata in 1975-1976 de pictorul Gheorghe Zidaru. In aceeasi perioada, acelasi pictor, ajutat de Vartolomeu Florea a realizat si zugraveala al fresco din pridvorul bisericii. Catapeteasma, sculptata si pictata in 1827 reproduce si unele portrete din pictura murala.
In 1837 s-au construit chiliile de pe laturile est si nord, impreuna cu Paraclisul "Sfintii Parinti Ioachim si Ana" care a cazut prada incendiului din vara anului 1941 si a fost refacut in forma actuala in 1946. Reconstruit in forma actuala in 1946, paraclisul din coltul sud-estic al incintei nu prezinta calitati arhitectonice deosebite, avand un plan triconc si o turla octogonala pe naos. Stranele si celelalte piese de mobilier din interior, precum si catapeteasma lucrata in lemn de stejar in anul 1947, retin atentia ca adevarate creatii sculpturale cu incontestabila valoare artistica. Valorificand nesecata sursa a ornamenticii populare locale, autorii sculpturilor din acest paraclis au reusit sa creeze lucrari de o fastuozitate discreta, care imbina in mod original motivele traditional-folclorice cu cele din repertoriul sculpturii bisericesti. La nivelul artistic al sculpturilor din Paraclis se ridica si pictura interioara executata de Irineu Protcencu, stabilit la Manastirea Sihastria in 1947, un mare artist, el a pictat in 1947 cele 54 de icoane din catapeteasma, iar in anii 1949-1953 executa exceptionalele scene si portrete care impodobesc naosul si pronaosul. Intreaga desfasurare a picturii, in care se imbina elemente renascentiste si bizantine, poarta amprenta personalitatii sale, remarcandu-se prin acurateţe tehnica, printr-o vibranta imbinare a culorilor si certa originalitate. Cina cea de taina din catapeteasma, Intrarea in Ierusalim si Inaltarea la cer din naos, Nasterea Domnului si Predica de pe munte de la baza turlei, Sfanta Treime care acopera calota pronaosului si chiar Vindecarea bolnavilor care a ramas neterminata pe peretele vestic, dau masura unui talent in plina maturitate, deseori straluminat prin fulgerari de geniu.
In biblioteca manastirii, care cuprinde peste o mie de volume, s-au pastrat si unele vechi tiparituri din secolele XVII si XVIII, printre care Indreptarea legii aparuta la Targoviste in 1743, Biblia de la Blaj din 1795, o Evanghelie tiparita la Ramnicu Valcea in 1746, un Penticostar tiparit in 1743 la Bucuresti si altele. Dincolo de vechimea si valoarea lor literara, aceste carti demonstreaza existenta unor permanente schimburi culturale intre cele trei tari romanesti, care au contribuit decisiv la realizarea unitatii de limba si constiinta a poporului nostru. Se mai pastreaza, un mare numar de carti aparute in secolul trecut la Manastirea Neamt. Patrimoniul cultural-artistic al Manastirii Sihastria este fericit intregit de mai multe lucrari ale pictorului-calugar Irineu Protcencu. Dintre cele 50 de icoane pe care acesta le-a zugravit pe lemn sau pe panza este greu sa detasezi pe cele mai reusite, toate dovedind surprinzatoarea pricepere a autorului in dozarea si imbinarea culorilor, in reliefarea detaliilor si, in caracterizarea psihologica a fiecarui personaj.

23. Cetatea Neamt
Situata in partea de nord-est a judetului Neamt, la o departare de cca. 46 de km de resedinta acestuia si in imediata apropiere a orasului Tg. Neamţ, Cetatea Neamt face parte din categoria monumentelor medievale de valoare exceptionala din Romania. Aparitia si existenta sa sunt strans legate de istoria locului, a carei vechime coboara cu aproximativ sapte milenii in negura timpului.
Numai in microregiunea in care se situeaza Cetatea Neamt, atat de generoasa din punct de vedere a conditiilor de mediu natural, se gasesc un numar de peste 100 de situri arheologice si obiective de arhitectura care corespund tuturor epocilor si culturilor atestate in estul tarii noastre. Cele mai vechi urme de locuire, apartinand culturii Starčevo-Cris, au fost puse in evidenta la Lunca-Vanatori si Oglinzi-Raucesti, pe versantul estic al Culmii Plesului, la doar cativa kilometri de Cetatea Neamt. Atrase de izvoarele de slatina care se gasesc in apropiere, comunitatile de agricultori si crescatori de vite din neoliticul timpuriu au exploatat intens apa sarata, asa cum au facut si populatiile care s-au succedat, atat pentru consumul cotidian propriu, cat si in scopul obtinerii sarii cristalizate care era transmisa catre triburile aflate la departare. Pentru mileniul urmator sunt atestate vestigii ale culturilor ceramicii liniare si Precucuteni la Lunca, Oglinzi, Tarpesti, Topolita ş.a., pentru ca ulterior sa se remarce un numar mare de asezari ale culturii Cucuteni, cea mai stralucita civilizatie a Europei Vechi. Dupa o perioada framantata, generata de patrunderea unor triburi de origine estica si nord-estica, in apropierea orasului de pe apa Ozanei si chiar pe locul Cetatii Neamt sunt prezente comunitati ale epocii bronzului tracic.
Dupa mijlocul veacului al XIV-lea, vechile asezari din depresiunea Neamt cunosc o revigorare economica, activitatile productive si schimburile comerciale permitand transformari esentiale in statutul localitatilor. Indeosebi dupa formarea statului medieval moldovenesc se constata o crestere a numarului asezarilor rurale, sunt atestate documentar si arheologic curtile boieresti, iar interesul domniei pentru aceasta zona devine tot mai evident.
Numele cetatii provine, probabil, de la hidronimul de "Neamt" pe care il poarta raul care curge pe sub poala muntelui si de la care si-au luat numele orasul si manastirea din apropiere. Mult timp centrul politic al regiunii a fost orasul de pe apa Neamtului unde parcalabii cetatii erau sefii administrativi, militari si judecatoresti, numele de Neamt extinzandu-se apoi asupra tinutului si judetului. Filiatia toponimelor de "Neamt" de la numele apei, afluent de dreapta al Moldovei, pare a fi identica cu cea de la Suceava, unde orasul, cetatea si tinutul si-au luat numele de la apa Sucevei.
Locul pentru amplasarea Cetatii Neamt a fost ales in mod fericit, intrucat Culmea Plesului asigura, prin pozitia sa naturala, mari posibilitati de aparare. Stanca Plesului apare ca un pinten cu plan in forma aproximativ triunghiulara, desprins de varful Cerdac, cu inaltimea de circa 480 m fata de nivelul marii si de 80 m fata de nivelul apei Neamtului.
Planul cetatii are aspectul unui patrulater cu laturi inegale, adaptat dupa teren. Daca intre latura de nord si cea de sud diferenta nu este decat de un metru, intre latura de est si cea de vest diferenta este mult mai mare – 7m. S-a apreciat ca planul cetatii de la Neamt, ar fi suferit o influenta polono-lituaniana prin cetatile Coriatovicilor din Podolia sau Diosgör din Ungaria. Specific pentru Cetatea Neamt este faptul ca turnurile de aparare, din cele patru colturi, n-au fost plasate in exteriorul zidurilor, ci au fost incadrate direct in scheletul de ziduri, si aceasta pentru ca fortificatiile naturale de pe trei laturi nu permiteau constructia lor in exterior. Initial, fortul musatin avea inaltimea de circa 12-15 m, cu o grosime apreciabila, de aproape 3 m. Zidurile sunt sustinute si consolidate in exterior de 18 contraforti puternici de forma prismatica, care corespund pe directia zidurilor interioare. Intrarea in cetate se facea pe "poarta musatina" de la mijlocul zidului de nord.
Analiza compozitiei mortarului arata ca acesta a fost facut dintr-un var hidraulic in amestec cu nisip, microprundisuri, caramida sfaramata si praf de mangal, care au alcatuit un liant foarte rezistent. Pe anumite portiuni de zid, supuse mai mult actiunii agentilor naturali, se poate vedea ca mortarul a rezistat chiar mai bine decat piatra.
Incaperile au avut de-a lungul veacurilor si alte destinatii. In decursul timpului unele dintre incaperi au suferit o serie de modificari, pentru a putea fi adaptate noilor cerinte si o mare parte a spatiilor au fost tencuite, varuite si mobilate spre a raspunde nevoilor locatarilor.
In moluzul din daramaturi s-au descoperit, numeroase fragmente de teracote simple sau smaltuite, cu elemente decorative interesante: dragonul, capul de bour, pomul vietii, cavaleri medievali, cu elemente decorative vegetale si geometrice, care provin de la sobele din diferitele incaperi, ceea ce dovedeste atat interesul pentru confort, cat si pentru estetic.
Fantana din curtea interioara, cu o adancime apreciabila, care a fost sapata partial cu prilejul lucrarilor de restaurare, pare a fi un adevărat depozit arheologic, nevalorificat din punct de vedere stiintific. In curtea interioară, ca si in cea exterioara, au fost unele constructii usoare, ale caror urme au disparut in mare parte. Sapaturile arheologice au scos la iveala, ca in curtea exterioara, langa zidul din partea dreapta a portii musatine, a existat un cuptor, care dupa materialul ceramic databil dovedeste ca a functionat spre sfarsitul veacului al XVII-lea.
In legatura cu podul de acces in cetate, ale carui dimensiuni au suferit modificari in timp, detinem informatia ca avea lungimea de 80 picioare si largimea de 12 picioare la sfarsitul secolului al XVII-lea. Cand au intrat polonezii in cetate, la 1691, acesta nu mai era functionabil, motiv pentru care si intrarea se facea pe o poteca prin partea de nord-vest. Este posibil ca podul sa fi fost distrus inca din 1674, din initiativa lui Dumitrascu Cantacuzino.


Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse:

1. V.Gherasim, I., Marin, ’’ Piatra Neamt – Monografie’’, Bucuresti, 1972, pag. 9-14, pag. 28-44, pag. 55-60.
2. Marcel, Dragotescu ’’ Mic indreptar turistic – Piatra Neamt’’, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1980, pag. 23-27, pag. 44-47, pag. 110-124.
3. Dumitru, Rus, ’’Locuri si legende geografice romanesti’’, Editura Emia, Deva, 2001,pag. 17-19,pag. 29, pag.164-165, pag. 168.




Judetul Prahova

CUPRINS:
1.Cadru Natural
1.1Asezare
1.2Clima
1.3Retea hidrografica
1.4Flora si fauna
2.Istoric
3.Economie
3.1Industrie
3.2Sivicultura
3.3Transporturi
4.Locuri de vizitat
4.1Castelul Peles
4.2Statiunea Cheia
4.3Slanic Prahova
4.4Mina Unirea
4.5Castelul ’’ Iulia Hasdea’’
4.6Castelul Pelisor
4.7Sinaia
4.8Busteni
4.9Castelul Bran
4.10Sfinxul
5.Bibliografie


CADRU NATURAL

Asezare - situat in partea centrala a Romaniei.

Suprafata - de 4.716 kmp.
Populatie - de 829.026 locuitori.

Densitate - de 175,8 locuitori/kmp; al doilea dupa Bucuresti.

Urbanizare - de 50,9%, iar populatia ocupata are urmatoarea structura: 32,7% industrie, 24,4% agricultura, 6,7% constructii si 36,2% servicii.

Resedinta administrativa - este municipiul Ploieşti, cu o populaţiei de 234.707 locuitori.
Limita nordica desparte jud. Prahova de jud. Brasov si traverseaza toate formele de relief, de la munti la campie. Limita sudica strabate campia pe directia vest-est si desparte jud. Prahova de jud. Ialomita si Ilfov.

Clima - jud. este continentala, caracterizandu-se printr-o amplitudine termica anuala si diurna relativ mare si prin cantitati reduse de precipitatii.

Reteaua hidrografica - a jud. este reprezentata de fluviul Dunarea cu bratul Borcea si Dunarea Veche, raurile lalomita si Prahova, lacurile de lunca: Piersica, Bantu, lacurile de albie- Amara si limanurile fluviale - Ezer, Strachina, Fundata.

Flora si fauna - Partea de S-E a judetului apartine provinciei pontice reprezentate prin elementele de stepa. Vegetatia si animalele raspandite in zona sunt specifice dealurilor subcarpatice si campiei inalte. Cele doua zone de forme de relief sunt acoperite de alte doua zone vegetale si faunistice care, se intrepatrund. In zona Magureni deal se cultivau 101,5 ha de vie, si livezi cu pomi fructiferi. In zona de campie se cultivau cereale.
Speciile de vanat in raza comunei noastre sunt: caprioarele, iepurii, ieruncile, vulpile, sitarii. Fauna, de la cele mai mari mamifere pana la cele mai mici si variate forme, o intalnim in zona padurii. Pe sol, pe scoarta copacilor, in coroana lor, se gasesc nenumarate insecte vatamatoare reprezentate prin fluturi, carabusi, urechelnite, purici de plante, care rod frunzele copacilor, lastarii tineri, semintele si fructele.
Pasarile caracteristice sunt: mierlele, ciocanitoarele pestrite, cucul, porubeii salbatici, turturelele, ciuful de padure etc. Printre pasarile de prada intalnim uliul, bufnita, sorecarul. Dintre reptile, soparla, gusterii. Iarna in paduri sosesc de multe ori matasarii si scatiile, iar din campie cotofana. Fauna stepei este mai putin bogata decat cea a padurilor. Apele sunt bogate in peste si broaste.

ISTORIC
Teritoriul jud. Prahova a fost locuit din vremuri imemoriabile, acest lucru fiind atestat si de descoperirile arheologice din localitatile Ploiesti, Ciorani si Mizil. Dezvoltarea administrativa si economica a fost determinata de pozitia geografica, fiind situat la intersectia drumurilor principale care faceau legatura dintre Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova, cat si de bogatia subsolului si de diversitatea si frumusetea reliefului. Evenimentele care au marcat istoria judetului Prahova sunt dezvoltarea comertului si prelucrarea resurselor naturale. In 1857, aici s-a dat in exploatare prima rafinarie din lume - a avut o productie de 275 tone de petrol.

ECONOMIE
Profilul economic al orasului este conferit de paleta si complexitatea activitatilor economico - sociale, de echilibrul dintre ramurile productive aducatoare de venituri si serviciile oferite populatiei si agentilor economici.
Industrie
O buna pondere a populatiei active se afla si in sectorul industrial :
Intreprinderea de Mecanica Fina - ce are ca profil producerea si comercializarea de echipamente de injectie pentru motoare Diesel;
Fabrica de preparate din carne;
Alte unitati cu caracter industrial, de depozitare si de constructii sunt dispersate pe tot teritoriul localitatii.

Silvicultura
Silvicultura este o ramura preponderenta in activitatea economica a orasului pentru ca 70% din teritoriul administativ este ocupat de paduri. Activitatea silvica consta in exploatarea forestiera, lucru ce a determinat si dezvoltarea unor intreprinderi de constructii si transporturi forestiere, precum si a unor unitati de prelucrare a lemnului in zonele invecinate. Teritoriul impadurit ofera conditii si pentru vanatoare, fondul de vanatoare cel mai important fiind considerat cel pentru: urs, cerb, mistret, caprior.

Transporturi
transport pe cale ferata (magistrala 2, dubla, electrificata, avand doua gari pentru calatori si marfuri: Sinaia si Sinaia Sud - halta);
transport rutier ( DN1 - E60);
transport in comun si transport pe cablu (telecabine, telescaune si teleschi).

LOCURI DE VIZITAT

CASTELUL PELES
Caracteristicile arhitecturii exterioare ale Castelului Peles sunt specifice stilului neorenasterii germane: profiluri ascutite, verticale zvelte, forme neregulate, fragmentarea compozitiei fatadelor, asimetria corpurilor, abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative. Terasele castelului, in stilul neorenasterii italiene, sunt impodobite cu statui, vase, coloane, fantani, acestea contribuind la reusita arhitecturii peisagistice a ansamblului. In interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane, dar exista si incaperi in diverse alte stiluri, reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano-maur, turcesc etc.
Holul de onoare este cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului si este amenajat de Karel Liman in anul 1911. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului. Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului unu. La bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice, biblice si istorice. La nivelul superior, intre arcadele balcoanelor primului etaj, sunt expuse tapiserii franceze. Plafonul din sticla, impodobit cu vitralii reprezinta scene alegorice si motive heraldice, este mobil, putand fi actionat cu un motor electric sau manual.
Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906, intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar, iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. Salile cuprind o bogata colectie de arme, peste 4000 de piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII.
Sala veche de muzica a fost transformata dupa 1905, la dorinta reginei Elisabeta, in salon pentru serate literare. Mobilierul sculptat in lemn de tek este primit in dar de rege din partea maharajahului de Kapurtala.
Salonul turcesc poarta pe plafon si pereti broderii manuale executate in atelierele Siegert din Viena. Ansamblul este completat de o colectie de vase turcesti si persane din alama.
Sala de teatru pastreaza in decoratie elemente ale stilului Ludovic XIV; are 60 de locuri si loja regala. Pictura plafonului si friza decorativai sunt semnate de austriecii Gustav Klimt si Frantz Matsch.
Scara de onoare, face legatura intre parter si etajul 1. Se remarca bogatia sculpturala specifica neorenasterii germane.
Sala de concerte adaugata in 1906 este decorata in stilul neorenasterii engleze - peretii lambrisati la partea inferioara si tapetati cu piele. Deasupra caminului din lemn si piatra se afla portretul reginei Elisabeta, Dintre instrumentele muzicale se remarca un pretios clavecin executat la Anvers in 1621, un pian cu coada verticala Bluthner si o orga Rieger cu doua claviaturi.
Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen dau stralucire spatiului, completandu-l.
Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea. Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni, costume si obiceiuri ale acestora.
Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. Spatiul este amenajat in anul 1906. Decoratorul August Bembe a preferat barocul austriac, stilul Maria Theresa, caracterizat prin somptuozitate. O nota in plus de pretiozitate este data de tapetul din piele original, din secolul al XVI-lea.

STATIUNEA CHEIA
Statiune de odihna si tratament de importanta este accesibila in toate anotimpurile fiind situata in sud-estul central al Romaniei, in cadul comunei Maneciu (judetul Prahova), pe raul Teleajen, in depresiunea Teleajen, la poalele muntilor Ciucas, la o altitudine de 871 m, 61 km nord.
Statiunea se caracterizeaza prin presiune atmosferica relativ coborata, aer curat fara praf si alergeni, bogat in raze ultraviolete, ionizare atmosferica substantiala. Este un loc minunat de odihna si recreere pentru persoane care sufera de astenie nervoasa, suprasolicitare fizica si intelectuala, hipertiroitism benign, rahitism, dereglari de crestere juvenila, anemii secundare etc.
Exista multe dezvoltari turistice, vile, moteluri, hoteluri. Statiunea este un punct pentru excursii si drumetii la cabanele din muntii din imprejurimi. Se pot vizita Manastirea Cheia - construita in 1770 din lemn si reconstruita in 1835 din caramida; si Manastirea Suzana din apropierea statiunii care dateaza din secolul al XIX-lea.

SLANIC PRAHOVA
Oras in centru României - in judetul Prahova, situat pe raul Slanic in zona de Curbura a Subcarpatilor, la altitudinea de 413 m. Statiunea este deschisa tot timpul anului,si se caracterizeaza printr-o clima temperata specifica dealurilor impadurite ; are veri placute de 19,5°C si ierni relativ blande de -3,5°C.
Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului si lacurile cu concentratie mare de sare, sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice, celor aflati in stari posttraumatismale, celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic, boli ginecologice, boli respiratorii, boli dermatologice, si desigur boli vasculare. Facilitati pentru bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald, pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie. Vechea mina de sare - Unirea a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimatul de aer sarat. Statiunea dispune de complex balnnear, dar si de multe vile, pavilioane si case private pentru cazare.

MINA UNIREA
Lucrarile de deschidere au inceput in februarie 1938 iar exploatarea propriu-zisa s-a efectuat intre anii 1943-1970. Exploatarea s-a facut descendent, taierea orizontala si verticala s-a realizat cu haveza, derocarea prin impuscare, iar transportul se efectua cu vagoneti pana la put si mai departe la suprafata unde se afla amplasata instalatia de preparare si expeditie.
Mina este alcatuita din 14 camere cu profil trapezoidal cu 10 m deschidere la tavan si 32 m la talpa, inaltime 54 m si inclinatie a peretilor de 60 grade. S-au excavat 2,9 mil. metri cubi de sare gema.
Dupa 1970 mina devine obiectiv turistic cu amenajari adecvate pentru agrement si tratament al maladiilor respiratorii. In subteran este amenajat un sanatoriu cu dotare corespunzatoare: paturi, scaune, mese pentru bolnavii astmatici carora li se asigura asistenta medicala de specialitate. In alte camere sunt amenajate terenuri de fotbal si handbal, pista de alergari si chiar un muzeu istoric in sare. Accesul in mina Unirea se realizeaza cu ajutorul liftului pe putul 23 August.

CASTELUL "IULIA HASDEU"
In 1893, Bogdan Petriceicu Hasdeu, dupa marea suferinta provocata de moartea fiicei sale, Iulia, incepe sa construiasca la Campina un castel. Ridicat dupa proiectele transmise de Spiritul copilului sau, in sedintele de spiritism, micul castel este conceput ca un adevarat templu dedicat memoriei Iuliei. El va fi locul de refugiu al marelui savant, Hasdeu unde va petrece acolo tristetea ultimilor ani de viata, inconjurat de tristete si de neintelegerea contemporanilor sai.
Castelul, a carui constructie a fost terminata in 1896, dupa moartea savantului, este donat Ministerului Instructiunii publice, cu scopul de a-l transforma in muzeu.
Restaurat intre anii 1962-1964, constructia va adaposti din 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu". Vizitatorii pot admira mobilierul, obiectele familiei Hasdeu, fotografii si documente originale, manuscrise, editii princeps ale cartilor savantului, colectii de reviste conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, G.D. Mirea, Diogene Maillart.

CASTELUL PELISOR
Construit intre anii 1899-1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de vienezul Bernhard Ludwig, Pelisorul a fost locuit de perechea princiara, Ferdinand si Maria, din 1903.
Holul de onoare, rafinat prin simplitate, este lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedeste luminatorul impodobit cu vitralii, element de arhitectura specific artei anilor 1900.
Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului in stilul neorenasterii germane, se detaseaza biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care infatiseaza castelele Peles, Pelisor si Foisor.
Capela integrata apartamentului reginei Maria se afla intr-un spatiu placat cu marmura de Ruschita, accesibil printr-o arcada cu coloane, aurita, ce poarta o inscriptie emblematica. Nota de reculegere confera vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtreaza o lumina fascinanta.
Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 in Atelierele de arte si meserii de la Sinaia, dupa planurile si desenele reginei. Sculptate in lemn de tei, aurite, ele poarta in decoratie antrelacul de inspiratie celtica si elementul zoomorf bizantin, interpretat in maniera Artei 1900.
Biroul reginei Maria, amplasat intr-un interior impodobit cu coloane brancovenesti si un camin specific interioarelor romanesti, cuprinde un mobilier conceput de regina. Scaunele si masa pentru corespondenta sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul si crucea gamata.
Camera de aur, incaperea pivot a palatului, este insolita ca decoratie. Peretii din stuc aurit poarta frunze de ciulini, motiv drag reginei. Mobilierul decorat cu elemente celtice si bizantine este pus in valoare si de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon.

SINAIA
Este un oras in centrul României, in judetul Prahova, situat pe raul Prahova, la poalele Muntilor Bucegi, la o altitudine ce variaza intre 798 si 971 m. Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizand cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber, dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate varstele. Are un climat subalpin, cu veri racoroase - media de 14-16°C si cu ierni nu foarte friguroase - media de -3,5°C. Temperatura medie anuala este in jur de 6,5°C .
Sinaia ofera locuri de cazare in hoteluri ultramoderne, in multe vile confortabile, in case private, hanuri si popasuri turistice, cabane. Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o partie de bob -1500 m lungime, 13 curbe si 132 m diferenta de altitudine, multe partii de schi cu grade diferite de dificultate, partii de sanie, telecabina, telescaun, teleschi. Pentru inotatori si iubitorii de sauna exista bazine la hotelurile Montana si Sinaia. Multe terenuri de sport si sali pentru cinema si alte spectacole.
In centrul statiunii Sinaia, la sud de hotel Montana, se afla telefericul.Puteti sa porniti intr-o calatorie cu telefericul pana in varful muntelui. Odata ajunsi aici puteti admira intreaga panorama. Pentru a cobori puteti sa luati, iar telecabina sau sa urmati un traseu marcat ce dureaza aproximativ doua ore.

BUSTENI
Este un oras situat in centrul Romaniei - in jud. Prahova, pe raul Prahova, la poalele Masivului Caraiman din Muntii Bucegi, la o altitudine ce variaza intre 830 si 900 m. Este o statiune de odihna si tratament accesibila in toate anotimpurile,ea s-a dezvoltat incepand cu a doua jumatate a secolului XIX. Aici gasiti aer curat si ozonat, bogat in radiatii ultraviolete care este recomandat pentru tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul rahitismului si a problemelor de crestere a copiilor, in convalescente, etc. Temperatura medie anuala este in jur de 6°C. Verile sunt racoroase, iar iernile geroase. Umiditatea este ridicata, iar presiunea aerului relativ scazuta.
Numeroase izvoare cu ape minerale clorate, cu iod, sodice, cu calciu, cu magneziu, carbogazoase, hipotonice au fost captate inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Instalatii pentru bai cu plante, bai cu dioxid de carbon, pentru electroterapie, hidroterapie, masaj, etc.
Busteni este punct de plecare pentru excursii in muntii inconjuratori, ce contin numeroase ciudatenii ale naturii: Babele - forme modelate de vant in Masivul Bucegi, Sfinxul - rezultatul actiunii combinate a vântului, ploii si zapezii, chei si pesteri, etc. Statiunea este legata de platoul Muntilor Bucegi printr-un funicular inaugurat la 11 august 1978. Exista numeroase pârtii de schi.

CASTELUL BRAN
Aflat la 30 de kilometri de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument istoric. Este construit pe o stanca, intr-un punct cheie din punct de vedere strategic. Castelul, bastionul de aparare impotriva invaziilor otomane, a fost atestat documentar pe 19 noiembrie 1377 de catre Ludovic I d'Anjou.
Construirea Castelului Bran a inceput prin anul 1378. Constructorii au reusit sa combine lemnul cu piatra adusa din Magura Branului. Castelul avea un scop protector, dar si comercial. In partea de sud erau doua ziduri construite din piatra si caramida. La timpul respectiv fortareata era formata din zidurile exterioare, din turnul fortificat, din turnul circular si din turnul portii. Multe legende sunt legate de Castelul Bran. Se spune ca acest castel a apartinut Contelui Dracula (Vlad Tepes), dar nu exista nici o dovada in acest sens. Vlad Tepes a locuit doar pentru un timp foarte scurt in castel si numai in calitate de oaspete. Cu adevarat real este faptul ca acest castel se potriveste perfect in povestea gotica, aducand o multime de turisti de departe.

SFINXUL
Cel mai mult ne atrage "Sfinxul" care are 2216 m altitudine. Prin aspectul sau omenesc, creaza o imagine tulburatoare: fata proportionata, buze severe, barbie voluntara. Dupa toate probabilitatile avem o reprezentare a supremei divinitati a timpurilor pelasge. Pelasgi au fost triburi preindoeuropene care au populat indeosebi regiunea Marii Egee. Sfinxul reprezinta o statuie a lui Zeus descoperita in Italia si pastrata actualmente la Vatican. Acest bust prezinta trasaturile lui Zeus intr-o figura barbara, severa caracteristica tracilor. O serie de asemanari care fundamenteaza ipotezele expuse: actualul Sfinx al Bucegilor are aceeasi inaltime cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh.
Alaturi de Sfinx se inalta grupul de stanci cunoscute sub numele de "Babele". Pastrand legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din Caraiman" fiind inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii.
Despre aparitia lor s-au format legende si teorii. Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate.
Pana acum, nici o dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu supranaturalul.


Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse bibliografice:

1.*** ’’ Monografie – Judetul Prahova’’, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1981, pag. 11 – 45, pag. 56- 60, pag. 310- 340 ;
2.Niculescu, Gh., Velcea, Ion, ’’ Judetul Prahova’’, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1993, pag. 7 – 25, pag. 45- 58, pag. 110 – 156.



Judetul SIBIU
CUPRINS:
1.Cadru Natural
1.1Asezare
1.2Populatie
1.3Clima
1.4Relief
1.5Retea hidrografica
1.6Soluri
1.7Vegetatie
2.Istoric
3.Economie
4.Educatie
5.Cultura
6.Obiective Turistice
6.1Strada Avram Iancu
6.2Strada Nicolae Balcescu
6.3Strada Mitropoliei
6.4Cetatea Sibiului
6.5Turnul Sfatului
6.6Parcul Sub Arini
6.7Padurea Dumbrava
6.8Biserica dintre Brazi
6.9Capela Sfintei Cruci
6.10Catedrala din Sibiu
6.11Biserica Franciscana
6.12Podul Mincinosilor
6.13Casa Artelor
6.14Casa Luxemburg
6.15Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare
6.16Muzeul de istorie naturala
7.Bibliografie


CADRU NATURAL
Asezare – Jud.Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei si se intinde pe o suprafata de 5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii. Judetul Sibiu se incadreaza intre urmatoarele coordonate geografice:
latitudine nordica - 46 grade 17' avand ca punct extrem satul Prod, comuna Hoghilag;
latitudine sudica - 45 grade 18' avand ca punct extrem satul Paltin, comuna Boita;
longitudine estica - 24 grade 57' avand ca punct extrem satul Teline, comuna Bradeni;
longitudine vestica - 23 grade 35' avand ca punct extrem comuna Jina. In Judetul Sibiu se gasesc 188 de localitati. Dintre acestea, doua sunt municipii, Sibiu si Medias, 9 sunt declarate orase iar 53 sunt comune.
Resedinta de judet este municipiul Sibiu.

Populatia – Jud. Sibiu are o populatie totala de 422.224 persoane, organizata in 140765 gospodarii si 94 cladiri institutionale. Structura populatiei pe sexe :
- masculin – 205219 - feminin – 217005

Localizare :
- urban – 277717
- rural – 144507

Nationalitate:
- romani – 381784
- maghiari – 15478
- rromi – 17658
- germani – 6608
- altele – 696

Religie :
- ortodoxa – 375250
- romano – catolica – 6527
- greco – catolica – 9600
- reformata – 8268
- altele – 22579
Densitatea - pe Km² este de 77.7 persoane.

Clima – jud.Sibiu are 75% clima continental-moderata si cca 25% clima de munte. Mediile anuale ale temperaturii aerului oscileaza in jurul valorii de 9,0 0C, coboara sub 5 0 C, pe pantele muntilor mijlocii si sub 0,0 0 C pe culmile muntilor inalti. Cantitatile medii anuale ale precipitatiilor atmosferice totalizeaza 652,9 mm. Vanturile sunt predominante din NV si SE si au o viteza medie anuala care oscileaza intre 1,8 si 4,5 m/s.

Relief - este variat si coboara in trepte de la sud-Muntii Fagaras, Muntii Cindrelului si Lotrului, ei sunt despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor. Aici se intalnesc doua trepte principale de relief - masive montane, apartinand Carpatilor Meridionali si de podis. Limitele sale urmaresc crestele Muntilor Fagaras sau culmile Muntilor Cindrel, care-l separa de judetele Arges si respectiv, Vîlcea. Relieful judetului, cu inaltimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m - lunca raului Tarnava Mare, este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale. Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului : Oltul (52 km in judet) - apele aduse de raurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig. Raurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel - Sebes, Cisnadie, Sadu sunt colectate de Cibin care izvoreste de sub Vf. Cindrel. Raurile din partea nordica sunt adunate de Tarnava Mare - Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa.

Reteaua hidrografica – este formata in principal de raul Olt si afluentii sai, se adauga raul Tarnava Mare si o mica parte din bazinul hidrografic al Sebesului. Densitatea retelei hidrografice variaza intre 1,4 km/km2 pe versantul nordic al M. Fagaras. Raul Olt strabate teritoriul judetului pe o lungime de 56 km, Cibin - 80 km, Hartibaciu - 88km, Tarnava Mare- 75 km, Sadu - 45 km.
Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind amplasate in Muntii Fagaras: Podragul, Podragelul, Balea, Doamnei, Avrig si Muntii Cindrel: Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea.
Dintre lacurile antropice mentionam cele 15 lacuri instalate in vechile exploatari de sare din zona localitatii Ocna Sibiului. Lacurile artificiale de acumulare Negovanu-Sadu pe Sadu, Gura Raului pe Cibin, Bradeni I si Bradeni II pe raul Hartibaciu si Ighis.

Soluri - fragmentarea puternica a reliefului, dar si diversitatea acestuia, la care se adauga conditiile variate de clima si vegetatie au dus la formarea unei game largi de soluri.

Vegetatia – relieful si diferentele altitudinale isi pun amprenta in ceea ce priveste vegetatia care este destul de bogata si de variata : paduri de foioase, paduri de molid, etajul subalpin si etajul alpin. Aici se intalneste si vegetatie azonala care este formata din vegetatie de lunca dezvoltata in lungul Oltului, Hartibaciului, Cibinului, Secaselor si Tarnavelor.

ISTORIC
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului, atesta formarea si dezvoltarea societatii omenesti inca din paleolitic. Au fost descoperite un topor de silex apartinand celei mai vechi culturi din istoria omenirii, vestigii arheologice din neolitic reprezentate prin fragmente din ceramica, podoabe, unelte casnice. Unelte din epoca bronzului au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Medias, Tilisca, Sura Mica, iar vestigii din epoca fierului au fost scoase la iveala la Sibiu. Bogatia si valoarea istorica a materialelor din perioada dacica atesta ca teritoriul judetului a fost intens locuit in perioada Latina. Romanii au lasat numeroase marturii ale existentei lor pe teritoriul judetului reprezentate prin cetati, drumuri, vase de lut ars, monede, opaite, obiecte metalice, tigle, caramizi etc. Existenta unor comunitati de crestini in spatiul intercarpatic este dezvaluita de descoperirile arheologice, nu foarte numeroase, intre ele cea mai cunoscuta este Donariumul de la Biertan datat in secolul al IV-lea care cuprinde pe langa monograma lui Christos si o inscriptie latina.
In timpul revolutiei din Transilvania (1848-1849), Sibiul a jucat un rol important, fiind sediul Comitetului National Roman cunoscut si sub numele de Comitetul de Pacificatiune. Dupa revolutie, Sibiul a devenit cel mai important centru national, politic si cultural din Transilvania. Activitatea culturala dobandeste orizonturi tot mai largi, orasul devenind un veritabil centru de raspandire a stiintei.

ECONOMIE
Judetul Sibiu reprezinta unul dintre cele mai prospere orase ale Romaniei deoarece este un oras care primeste multi investitori straini. Industria: constructoare de masini, industria confectiilor si cea a produselor alimentare. In timp, odata cu dezvoltarea orasului s-au deschis si alte fabrici cum ar fi cele de componente electrice si electronice, de rulmenti si curele de transmisie. Transporturi: in acest domeniu, judetul detine un aeroport international de unde pornesc zilnic curse externe spre Germania, Austria si Italia, dar cele mai multe escale se fac la Timisoara. In plan este si un aeroport care poate asigura primirea aeronavelor mai mari. In ceea ce priceste calea ferata exista legaturi zilnice directe cu trenuri accelerate catre toate orasele mari, cum ar fi: Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca etc.

EDUCATIE
Prima scoala in Sibiu este documentata din 1380 pe locul unde se afla astazi liceul Brukenthal fiind prima scoala din aceasta parte a Europei. Sibiul avea o legislatie inca de la acel sfarsit de secol XIV prin care invatamantul era obligatoriu in cadrul bisericii. La 1711 orasul construieste in fosta manastire a calugarilor dominicani o scoala germana, pe locul actualului Colegiu pedagogic. La 1723 Georg Legradi deschide prima scoala maghiara. In 1774 se construieste scoala normala catolica. Actuala cladire a liceului Brukenthal, care la vremea respectiva se numea gimnaziului evanghelic, dateaza din 1782.
Traditiile universitare sibiene isi au inceputul in 1844 cand se infiinteaza Academia saseasca de drept. Din 1864 se deschide si o sectie romana in cadrul acestei institutii. Dupa Dictatul de la Viena prin care Romania pierdea o treime din teritoriul Transilvaniei, Universitatea din Cluj isi muta cateva facultati la Sibiu, cea mai cunoscuta fiind Facultatea de Medicina. In 1969 se deschide prima facultate la Sibiu, cea de istorie, ca sectie a Universitatii din Cluj, urmata in 1971 de sectia de filologie. Au urmat multe alte sectii in cadrul Institutului de invatamant superior Sibiu. Gradinitele sunt institutiile care asigura invatamantul prescolar pentru copii printr-un program normal, si prelungit. In Sibiu, functioneaza un numar de 38 gradinite de stat pe cele doua programe si un numar de 4 gradinite private. Sibiul este considerat un mare centru universitar unde se gasesc o mare diversitate de institutii cele mai importante fiind: Universitatea „Lucian Blaga”, Academia Trupelor de Uscat, Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”, Facultetea de Geografia – Turismului, Universitatea Romano – Germana, Universitatea „Alma Mater”. In ceea ce priveste colegiile, liceele si grupurile scolare cele mai importante institutii din oras sunt: Colegiul National „Gheorghe Lazar”, Liceul cu predare in limba germana „Samuel von Brukenthal”, colegiul Pedagogic „Andrei Saguna”, Colegiul National „Octavian Goga”, Colegiul Agricol „D.P. Barcianu”, Colegiul tehnic de industrie alimemntara „Terezianum”, Liceul de Arta, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Liceul Teoretic „Constantin Noica”, Liceul Teologic Baptist „Betania”, Grupul scolar industrial energetic, Grupul scolar de Constructii si Arhitectura „Carol I”, Grup scolar de Prelucrare a Lemnului „Avram Iancu”.

CULTURA
In prima jumatate a secolului al XVI-lea, a fost introdusa oficial reforma religioasa luterana in Sibiu, moment de o semnificatie deosebita in dezvoltarea culturii in mediul sasesc. Sibiul a jucat un rol de seama si in istoria tiparului la noi in tara. In 1528 este mentionata la Sibiu prima tipografie din Transilvania, aici fiind tiparite primele carti in limba romana: Catheismul luteran sau Evangheliarul slavo-roman. La Sibiu au activat o serie de vestiti tipografi, cel mai important fiind Martin Hochmeister. La sfarsitul secolului al XVIII-lea guvernatorul Samuel von Brukenthal isi formase o bogata biblioteca, si colectii de arta mentionate in anul 1773 in Almanach von Wien. Deschide pentru public din anul 1817 aceste colectii au stat la baza primului muzeu de pe actualul teritoriu al Romaniei, Muzeul Brukenthal. In 1861 se fondeaza ASTRA - Asociatia pentru literatura si cultura poporului roman din Transilvania, considerata ca punct de plecare pentru viitoarea Academie Romana. Dintre membrii fondatori amintim pe Andrei Saguna, Gheorghe Baritiu, Axente Sever si Timotei Cipariu.In aceleasi coordonate se inscriu si preocuparile societatii pentru studii transilvane intemeiata la Medias in anul 1840. In prezent in Sibiu exista un teatru - Teatrul National Gheorghe Stanca cu doua sectii in romana si germana, Filarmonica de Stat Sibiu si un teatru de papusi Teatrul Gong. Alaturi de acestea, in viata culturala a judetului Sibiu se distinge activitatea a 30 de muzee si expozitii permanente, a peste 40 de biblioteci orasenesti sau comunale. Sibiul poate fi considerat capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine. Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss. In Sibiu exista in momentul de fata o puternica baza culturala formata din 2 teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse precum si 10 muzee.

OBIECTIVE TURISTICE
Strada Avram Iancu
Avram Iancu este strada care porneste de la Turnul Sfatului si coboara spre biserica Ursulinelor. Conturarea ei incepe din sec. XIV si a fost locuita de patura instarita a orasului. Pe sub cladirea de la nr. 3 se afla pasajul boltit al pielarilor care face legatura cu piata Mica. La nr. 9 se gaseste o curte in bolta in stil renascentist care pastreaza in spatele curtii urmele unui turn de aparare. La nr. 7 se afla o alta cladire considerata monument istoric. Pe partea opusa la nr. 8 este fosta resedinta a familiei Brukenthal cu o curte interioara in arcade. La nr. 21 este casa compozitorului Gheorghe Dima autor de muzica corala inspirata din folclorul romanesc. La jumatatea strazii pe partea stanga porneste Pasajul Scolii printr-un tunel care face legatura cu orasul de jos. Pe partea opusa pasajului, la nr. 16, se afla cea mai veche casa de locuit din Sibiu, casa Bobel.

Strada Nicolae Balcescu
Nicolae Balcescu este principala artera comerciala si locul de promenada a sibienilor rezervata doar pietonilor. Strada este dominata de cladiri masive, cele mai multe datand din sec. XIX. La nr. 25 cladirea prezinta figuri de divinitati antice in relief datand din sec. XIX. Cea mai importanta cladire a strazii principale este la nr. 12, Palatul Michael Brukenthal ridicata dupa 1786.Cladirea Bancii Comerciale dateaza din 1914, iar partea opusa este dominata de cladirea hotelului Imparatul Romanilor.

Strada Mitropoliei
Strada porneste de la cladirea vechii primarii, si gazduieste cateva dintre cele mai importante obiective turistice. Biserica reformata dateaza din 1786 si prezinta o fatada ingusta spre strada cu un turn patrat cu ceas. Pe sub cladirea de la nr. 11 un tunel boltit leaga strada Mitropoliei de strada Xenopol. Acesta este cel mai lung pasaj de trecere din Sibiu aparut dupa obturarea unei strazi inguste. Cladirea de la nr.13, numita si Micul Palat sau Casa cu Cariatide, este o constructie de la sfarsitul sec. XVIII cu un portal flancat de doua cariatide ce sustin un balcon. Pe partea opusa de semnalat cladirea Postei, 1904. Partea istorica a strazii se incheie pe partea stanga cu parcul ASTRA si pe partea dreapta cu biserica Sf. Johannis, un edificiu neogotic datand din 1883.

Cetatea Sibiului
Cetatea Sibiului a fost timp de sute de ani una dintre cele mai mari din Europa.
Cetatea era incercuita pe toate laturile de fortificatii formate din ziduri si turnuri de aparare. Pe latura de S-E se pastreaza cel mai bine zidul cetatii, pentru ca aici a fost mai bine consolidat considerand ca in general atacurile veneau din aceasta directie. A 3-a centura de fortificatii a fost construita in sec. XIV si consolidata in sec. XVII. Latura de est este foarte bine conservata. Aici pot fi vazute trei dintre cele mai bine conservate turnuri de aparare:
1. Turnul Archebuzierilor a fost construit in sec. XV pe o fundatie octogonala. Ulterior a devenit Turnul Panzarilor dupa breasla care il avea in ingrijire.
2. Turnul Dulgherilor a fost construit in sec. XV din piatra si consolidat un secol mai tarziu.
3. Turnul Olarilor, un turn patrat ridicat in aceiasi perioada. Un zid de legatura intre aceste turnuri este o reconstructie recenta a vechiului zid care exista intre ele.

Turnul Sfatului
Reprezinta simbolul orasului Sibiu si apare prima data mentionat in 1370 ca fiind alipit cladirii unde se aduna 'sfatul orasului' de unde a primit si numele pe care il poarta si astazi.Turnul a facut parte initial ca turn de fortificatie din a doua incinta de fortificatii. In forma initiala el nu depasea nivelul a patru etaje. In 1586 se prabuseste in urma unui cutremur. In 1588 turnul a fost recladit si actualul parter si etaj dateaza din acea perioada. Acoperisul a avut si el mai multe forme de-a lungul anilor, de la forma piramidala, urmata de alta inalta flancata de patru turnulete si pana la forma actuala care dateaza din 1826. Al doilea gang de acces spre Piata Mica a fost deschis pentru circulatie in 1930. Turnul a fost folosit pentru diverse roluri, de la depozit de cereale la punct de observatie in caz de incendii, de arest temporar sau chiar de muzeu de stiinte naturale pe la mijlocul sec. XVIII. In secolul nostru in turnul sfatului a functionat o expozitie de arme medievale. In prezent Turnul Sfatului ofera doar o panorama asupra orasului istoric de la nivelul sapte si posibilitatea de a admira mecanismul ceasului aflat la un nivel mai jos.

Parcul sub Arini
Parcul se intinde paralel cu Bulevardul Victoriei pe o suprafata de 30 hectare. A fost amenajat intre 1856 si 1865. Prima fantana arteziana a fost data in folosinta in 1894, iar zece ani mai tarziu s-a introdus iluminatul electric. In 1927 s-a dat in folosinta stadionul Municipal construit pe latura sudica a parcului. In 1938 s-a ridicat statuia lui Mihai Eminescu. Amenajari recente au redat parcului grandoarea de altadata.

Padurea Dumbrava
Situata la 4 km de centrul orasului, Padurea Dumbrava este renumita prin Muzeul Civilizatiei Populare ASTRA care se afla aici. In 1928 s-a deschis prima Gradina Zoologica din Romania. Aici se mai afla si doua lacuri de agrement, unul in muzeu, altul la Gradina, care ofera plimbari de agrement cu barca sau hidrobicicleta.

Biserica dintre Brazi
Cel mai vechi edificiu de cult romanesc, un adevarat pantheon al militantilor romani din a doua jumatate a secolului XIX. A fost ridicata intre 1778 - 1788 fiind initial o biserica greco-catolica. In jurul bisericii se afla un mic cimitir in care se odihnesc George Baritiu, Al. Papiu Ilarian, Ioan Ratiu si alte personalitati.

Capela Sfintei Cruci
Pe locul acesteia s-a gasit o manastire dominicana, care a fost ridicata in prima jumatate a secolului al XIII-lea Povestea crucifixului incepe in anul 1417.Crucea inalta de 7,30 metri va fi asezata deasupra altarului bisericii dominicane Asediul Sibiului de catre maghiari din scolul al XVII-lea determinind autoritatile sibiene din acea vreme sa demoleze biserica pentru a nu fi folosita ca punct de atac, iar crucea va fi ingropata in moloz si noroi timp de 24 de ani. Incepind cu anul 1683, cind crucifixul a fost dezgropat, prin lucrari succesive intinse pe parcursul a doua secole, s-a nascut capela in forma pe care o putem vedea astazi.

Catedrala din Sibiu
A fost ridicata pe locul unei biserici grecesti in 1778 care pana atunci servea drept catedrala episcopala. Biserica a fost refacuta dupa planurile Bisericii Sf. Sofia din Constantinopol. Lucrarile au inceput in 1902 si au continuat pana in 1904. Iconostasul si stranile au fost confectionate in Bucuresti si in acelasi an a fost introdusa lumina electrica si a fost pictata cupola. Pictura acesteia ca si a iconostasului a fost facuta de catre Octavian Smigelschi, originar din satul Ludos, jud. Sibiu. O bolta semi-sferica cu diametru de 15 m da spatiului interior o monumentalitate deosebita. La 30 aprilie 1906, catedrala a fost sfintita de catre mitropolitul Ioan Metianu. In decursul vremii, Catedrala din Sibiu a fost restaurata de mai multe ori si impodobita.

Biserica Franciscana
Biserica Franciscana, fosta manastirea a Clariselor, care dupa reforma luterana, a fost desfiintata si utilizata ca depozit de cereale, suferind serioase deteriorari. In cripta bisericii se gasesc mai multe pietre funerare, printre care si cea a guvernatorului Transilvaniei, Iohann Haller. Biserica se mai mandreste si cu o statuie din lemn de tei: Madona cu pruncul realizata in sec.XV.

Podul Mincinosilor
Sibiul gazduieste cel mai vechi pod metalic din Romania, adica Podul Culcat cum i se mai spune, a fost inaltat in 1859 si numit Podul Mincinosilor, pentru ca aminteste de nascocirile pline de exagerari ale cofaritelor care isi expuneau boarfele in zona podului. Astazi a devenit mandria orasului. Pe o parte a podului se vede anul realizarii, iar pe cealalta partea emblema sasilor: doua sabii incrucisate si deasupra lor o coroana.

Casa Artelor
Cladirea cu opt arcade construita in sec. XV a avut mai multe destinatii. Prima data a adapostit foarte multe macelarii si fost denumita Casa Macelarilor. Mai tarziu etajul a apartinut postavarilor, iar in sec. XVIII a fost depozit de cereale si pentru scurt timp sala de spectacole. Cu ocazia lucrarilor de restaurare din anul 1787 a fost amplasata pe fatada cladirii stema orasului.

Casa Luxemburg
Cladirea recent renovata a rezultat din contopirea a doua case construite in stil gotic. Primele trei nivele ale cladirii bazate pe arcade au fost construite in sec.XV, iar mansarda in secolul XVIII. In 2005 cu ocazia vizitei principelul de Luxemburg si a sotiei acestuia, cladirea a primit oficial numele de Casa Luxemburg.
Muzeul de arme si trofee de vanatoare
Muzeul realizat in 1966 a fost reorganizat in 1981. Coletia de baza este cea a lui Spiess constand din arme de vanatoare, trofee autohtone si exotice, curse si capcane pentru prins vanat, arme de braconaj si fotografii. Traseul exponatelor ofera o imagine a dezvoltarii armelor de vanatoare, dar si o a fondului de vanatoare din tara. Trofeele expuse aici au obţinut numeroase medalii la diferitele expozitii din tara si strainatate. Colectia numara peste 1.550 de piese, unele cu o vechime de peste 100 de ani, achizitionate de la colectionari sau obtinute din donatii.

Muzeul de istorie naturala
Infiintat in 1849 dupa o perioada lunga de criza, cu ajutorul personalitatilor si a institutiilor actuale cladirea muzeului a fost inaugurata in 1895. Colectia de peste 1.000.000 de piese s-a realizat atat prin munca angajatilor, cat si prin donatii de colectii. Aici este herbarul cu 1.811 piese, herbarul M. Fuss cu aprox 29.000 piese, colectia ornitologică cu 528 pasari indigene si exotice; colectia etnografica din Palestina, Egipt, Sudan, Etiopia a viceconsulului Franz Binder si colectia de minerale Ackner, colectia entomologica Dr. Eugen Worell cu 95.000 insecte din Europa, Africa, America, Asia; colectia de 7.000 de fluturi a lui Weindel; colectia H. Hannenheim cu 10.000 insecte; colectia paleontologica Breckner cu 7.000 piese, majoritatea dinti de rechin din tertiar; colectia botanica Nyárádi cu aprox. 152.000 piese, colectia de minerale cu l .400 piese si colectia de malacologie cu 250.000 piese.

Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse bibliografice:
1.*** “Romania – Turism” Editura Pagini Nationale, Bucuresti, 1996;
2.*** ‘’Sibiu. Case de vanatoare si trofee’’, coordonatori : Cotarlea, I., Blaj, Robert, Avrigean, I., Editura Aramis, Bucurest, 1998, pag. 87- 113 ;
3.Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu, ‘’Repertoriul arheologic al judetului Sibiu”, Editura Economica, Sibiu, 2003, pag. 16 -41, pag. 146 – 148, pag. 165, pag. 424.



Judetul Timis
CUPRINS:
1 CADRU NATURAL
1.1 ASEZARE
1.2 POPULATIE
1.3 CLIMA
1.4 RELIEF
1.5 FLORA si FAUNA
2 ISTORIC
3 ECONOMIE
3.1 TRANSPORT
4 EDUCATIE
5 CULTURA
6 OBIECTIVE TURISTICE
7 BIBLIOGRAFIE


CADRU NATURAL
Asezare – jud. Timis este situat in partea de vest a tarii avand granita cu Yugoslavia si Ungaria spre vest si Arad, Hunedoara si Caras-Severin in nord, est, si sud.
Suprafata - de 8.697 km patrati.
Populatia - peste 690.000 locuitori. Peste 60% dintre acestia traiesc in zona urbana reprezentata de doua municipii - Timisoara si Lugoj si cinci orase - Buzias, Deta, Jimbolia, Sannicolau Mare si Faget. Dupa nationalitate 80,1% sunt romani, 9% - unguri, 3,8 % - germani, 2,4 % - sarbi, etc.
Capitala jud. - Timisoara, al patrulea oras ca marime al tarii .
Clima - temperat continental moderat, caracteristic partii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene.Temperatura medie anuala este de 10,6ºC. Luna cea mai calda fiind iulie 21,1ºC. Aflandu-se predominant sub influenta maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timisoara primeste o cantitate de precipitatii mai mare decat orasele din campie.
Relief - in ansamblu, relieful zonei este de o remarcabila monotonie, netezimea suprafetei de campie nefiind intrerupta decat de albia slab adancita a raului Bega. Relieful orasului si al imprejurimilor prezinta o serie de particularitati locale, exprimate prin denivelari, care nu depasesc nicaieri 2-3 m. In Timisoara cea mai inalta cota se afla in partea de nord-est, la 95 m, iar punctul cel mai coborat la 84 m., in vest. Pe o distanta de aproximativ 7 km est-vest, diferenta de nivel este de aproximativ 11 m. De la nord la sud, pe o distanta de cca 5 km, teritoriul orasului coboara, cu cca. 10 m. Orasul Timisoara, din punct de vedere tectonic, este asezat intr-o arie cu falii orientate est-vest, marcata de existenta vulcanului stins de la Sanovita, precum si de apele mineralizate din subsolul Timisoarei, cele de la Calacea spre nord si Buzias-Ivanda in sud. Pe teritoriul orasului se produc si fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos .
Flora si Fauna - spatiul timisorean se incadreaza, in zona padurilor de stejar. In prezent, cu exceptia catorva areale impadurite cu cer si garnita, Padurea Verde, Padurea Bistra, Padurea Giroc, Sag, teritoriul se încadreaza in silvostepa antropogena ce caracterizeaza intrega Campie Panonica. Peisajul este diversificat si de aparitia vegetatiei de lunca, de-a lungul principalelor rauri, in cadrul careia predomina arborii de esenta moale.
Fauna padurilor cuprinde putine mamifere, reprezentate doar prin cateva insectivore si rozatoare. Pasarile sunt, numeroase, unele avand importanta cinegetica, dintre ele amintim fazanul. Fauna de silvostepa si stepa, prezinta un mai mare numar de specii de interes cinegetic cum ar fi iepurele, caprioara, prepelita, potarnichea, fazanul, si multe altele. In ceea ce priveste fauna piscicola, dominanta este specia crapului, alaturi de care traiesc platica, obletul, babusca, sebita, stiuca, suport natural pentru pescuitul sportiv.
ISTORIC
Pe locul unde se afla astazi orasul Timisoara se spune ca se gasea inca de pe vremea dacilor o localitate numita Zambara. Nu se poate stii cu precizie daca aceasta localitate, intemeiata de catre romani s-a numit mai tarziu Tibiscum dar este foarte probabil ca acest din urma oras, sa fie la originea Timisoarei de azi.
La sfarsitul secolului al XVIII lea, orasul Timisoara este socotit drept unul dintre cele mai frumoase si curate orase ale Europei. In anul 1781, Timisoara e declarat municipiu prin diploma lui Iosif al II lea, din 21 Decembrie 1781. Aceasta diploma e reinnoita de catre imparatul Leopold al II lea, iar in anul 1790, inscrisa in legile tarii.
In anul 1771 se deschide prima tipografie in Timisoara, e tipografia Matei Heimerl. In aceasta tipografie se tiparesc mai multe calendare. In anul 1731 – 1734 s-a construit Primaria Veche in Piata Libertatii, care s-a mai numit si Primaria Noua si Primaria Germana. Biserica ortodoxa sarba din Piata Unirii este construita intre anii 1744 – 1748, turnurile sunt reconstruite intre 1791 – 1792. Prefectura Veche din Piata Unirii este construita intre 1754 – 1774 si s-a mai numit Casa Presedintelui si Palatul Baroc. Biserica Domul romano-catolic din Piata Unirii este construita intre anii 1736 – 1774, are 9 altare si o frumoasa orga. Acestea sunt doar cateva din vechile constructii, care mai sunt si azi in Timisoara si fac parte din frumoasa arhitectura a orasului.
In partea a doua a secolului XIX o avalansa de noutati tehnice revolutioneaza viata urbana a orasului Timisoara: in 1853 se introduce in oras telegrafia; in 1857 a fost introdus iluminatul public cu gaz, Timisoara fiind primul din tara; in 1857 s-a legat orasul la reteaua feroviara europeana; in 1867 au luat fiinta in Timisoara, tramvaiele cu cai care usurau comunicatia intre cartierele orasului ;in 1881 a fost instalata retea telefonica; in 1884 Timisoara era primul oras din Europa cu strazile iluminate electric; in 1895 incepeau asfaltarea strazilor; in 1899 s-a pus in functiune tramvaiul electric, inaintea multor orase mari din Europa; intre anii 1912 – 1914 in Timisoara s-a modernizat reteaua de apa si canal.

Timisoara s-a mai numit: orasul florilor, orasul parcurilor, orasul gradina. A avut un cult pentru cresterea florilor si foarte multe gradinarii vestite in Balcani si in toata Europa.

ECONOMIE
Timisoara s-a format ca puternic centru economic in sec. al XVIII-lea. Acest centru era format din mestesugari si comercianti. Ei au constituit pe o perioada de 200 de ani secretul dezvoltarii economice. Canalul Bega a constituit un avantaj necesar dezvoltarii comertului permitand traficul de marfuri pe apa.
Transportul – este un nod feroviar, cel mai dens din Romania si permite multiple legaturi cu localitatile din judet. Principala gara de calatorie este Timisoara Nord infiintata in 1857. Alte statii importante sunt : Timisoara Est, Timisoara Vest, Timisoara Sud. Din acest oras se pot face si legaturi internationale directe spre Belgrad, Budapesta si Viena.
Dupa 1990 transportul auto a cunoscut o adevarata evolutie, astfel incat in 2003 in Timisoara s-a inregistrat cel mai mare grad de motorizare. De aceea traficul a devenit foarte intens orasul nefiind capabil sa suporte valorile ridicate ale acestuia.
Reteaua de drumuri din interiorul orasului are o lungime de 574 km si ocupa o suprafata de 603 ha. Transportul public este asigurat de 10 linii de tramvai, avand o lungime de 145,8 km. ; 22 de linii de autobuz, 9 linii de trolebuz si 8 companii de taxi. O importanta deosebita o are transportul aerian – Aeroportul International Traian Vuia, al doilea ca marime din Romania.
EDUCATIE
Ivatamantul prescolar dispune de 64 de gradinite, cu un personal de 498 de educatoare, invatamantul primar si gimnazial este organizat in 47 de unitati cu 2401 cadre didactice, invatamantul liceal dispune de 34 de unitati cu 1359 cadre didactice, cel post – liceal dispune de 11 unitati, iar cel de maistri de 6 unitati.
Invatamantul mai cuprinde doua scoli speciale pentru elevii cu deficiente. O scoala speciala pentru ambliopi, si un centru pentru invatamant alternativ. Specificul invatamantului preuniversitar este diversitatea limbilor predate. Traditia orasului s-a mentinut prin predarea in scoli a limbii germane, maghiare si sarbe impreuna cu limba romana. In prezent, acestor limbi li s-au alaturat in unele unitati, slavona si ucraineana.
Ivatamantul superior are o traditie de 100 de ani, incepand cu infiintarea Politehnicii din 1920. De atunci si pana azi Timisoara a devenit cel mai important centru universitar din vestul tarii si al doilea ca marime din tara.
CULTURA
Timisoara este un oras cu influente din diverse comunitati etnice cum ar fi cea germana, maghiara si sarba, dar si bulgara, italiana, palestiniana si greaca. Mostenirea culturala si deversitatea ofertei culturale sunt punctele forte ale orasului. Timisoara ocupa al doilea loc din tara din punct de vedere cultural, al marimii si diversitatea ofertei culturale.
O mare traditie o are teatrul timisorean prin cele trei teatre: Teatrul National, Teatrul German si Teatrul Maghiar. Aceste institutiii ofera publicului spectacole in limbile romana, germana si maghiara. Filarmonica Banatul intregeste oferta de cultura care este de cea mai inalta calitate. Acest patrimoniu este intregit de Muzeul Banatului infiintat in 1872. Aici gasim o mare colectie de obiecte arheologice din Banat, mai detine si o mare colectie de pasari si fluturi din Estul Europei. Orasul mai detine si un Teatru de Papusi infiintat in 1949, ansamblul Banatul, Biblioteca Judeteana, Scoala Populara de Arta, Casa de Cultura si multe galerii de arta, edituri, fundatii, asociatii culturale.
OBIECTIVE TURISTICE
Rezervatii si Monumente ale Naturii
1. Mlastinile de la Satchinez- interesanta si pitoreasca rezervatie ornitologica, denumita si ‘'Delta Banatului" : mlastinile largi, cu stufuri dese si balti intinse dau aspectul unei mici delte. Vizitatorii pot admira coloniile de pasari care se cuibaresc in zona, multe dintre ele fiind specii rare, aflate pe cale de disparitie : starcul rosu, starcul galben, egreta mica.
2. Parcul Dendrologic-Bazos - rezervatie forestiera, de mare importanta stiintifica. Beneficiind de un climat submediteranean, aici cresc arbori proveniti din cinci continente;
3. Locul fosilier Radamanesti-rezervatie paleontologica.
4. Saraturile de la Dinias-rezervatie floristica.
Vestigii Istorice
1. Bastionul Cetatii-Timisoara, unul dintre putinele fragmente care se mai pot vedea din cetatea de tip Vauban, ridicata de imperiali in sec. XVIII. Bastionul, construit intre 1730-1733, este format din ziduri masive de caramida;
2. Primaria Veche-Timisoara, una dintre cele mai insemnate cladiri ale sec. XVIII, impresionanta prin eleganta liniilor si armonia proportiilor. A fost construita in stil baroc intre 1731-1734.
3. Ruinele cetatii Morisena-Cenad (sec. X);
4. Ruinele cetatii Ciacova- construita intre 1390-1394, astazi se mai pastreaza un turn de aparare inalt de 30m;
5. Ruinele fortaretei feudale-Margina (sec. XVII, la 48 km de Lugoj);
6. Casa printului Eugeniu de Savoya-Timisoara, construita in 1717, deasupra intrarii existand o frumoasa pictura murala;
7. Prefectura Veche-Timisoara, constructie in stil baroc intre 1752-1754, cu fatada bogat decorata.
Edificii Religioase
1. Catedrala Ortodoxa-Timisoara, cu turle zvelte si acoperisul frumos colorat, inaltata intre 1934-1946, ca o impletire a stilului bizantin cu cel din nordul Moldovei. Include un muzeu de arta medievala, cu o valoroasa colectie de icoane. Cu hramul “Sfintii Mari Ierarhi: Vasile, Grigorie si Ioan” (30 ianuarie); biserica monumentala, unul dintre cele mai mari si mai frumoase lacasuri de inchinaciune ortodoxa din tara, ridicata dupa proiectul arhitectului I.Traianescu, in stil bizantin, cu elemente inspirate dupa modelul bisericilor moldovenesti, fatade din caramida aparenta rosie si galbena imbinata cu discuri smaltuire si firide pictate; interior cu bogate picturi murale in fresca, cu coloane laterale, impresionant prin luminozitatea perfecta, cromatica armonioasa a frescelor; capacitatea de a cuprinde 5000 de credinciosi la slujbe, adaposteste in pronaos racla cu moastele Sfantului Ierarh Iosif cel Nou de Partos .
2. Manastirea Saraca- comuna Gataia, amintita documentar inca din 1270; Manastirea Saraca este asezata in plina campie banateana, in localitatea Semlacul Mic. Momentul exact al intemeierii manastirii nu se cunoaste, dar prima atestare documentara dateza din anul 1270. Mai tarziu, la inceputul secolului al XV-lea, surse franciscane mentioneaza manastirea, numind-o centru de rezistenta la incercarile de catolicizare a crestinilor din Banat.La inceputul secolului XVIII manastirea adapostea o scoala, unde se invata pictura de icoane. Manastirea functioneaza pana in 1778, cand, din ordinul imparatului Iosif al II-lea, este inchisa, monahii obligati sa plece, iar odoarele manastirii: carti, icoane, obiecte de cult etc. sunt transferate la manastirea Mesici de langa Varset. In anul 1932 manastirea Saraca este cumparata de Episcopia Caransebesului si redevine asezamant monahal. In anul 1963 au inceput lucrarile care au dus la restaurarea completa a bisericii si a picturii.
Biserica Manastirii Saraca a fost rezidita din piatra si caramida in 1443 de catre calugarul Macarie de la Tismana, si apoi renovata in 1730, de catre Giuriciko Lazarevici si fiii sai, Nicolae si Chiriac. Arhitectural, biserica este in forma de cruce greaca cu bratele libere; absida altarului este semicirculara si naosul acoperit cu o turla octogonala. La exterior biserica este lipsita de orice decoratie, avand forme masive si o volumetrie foarte sobra. Pridvorul actual a fost adaugat in secolul al XIX-lea. Fresca bisericii, de o mare valoare artistica, dateaza din 1730, cand a fost refacuta pe structura picturii din secolul al XVI-lea. Ansamblul pictural al bisericii este de o mare expresivitate, in culori calde si armonioase, constituind cea mai valoroasa realizare artistica de acest fel pastrata in Banat.

Monument istoric si artistic de inestimabila valoare, manastirea Saraca poarta peste veacuri marturia spiritualitatii crestin-ortodoxe a banatenilor. Astazi Sfanta Manastire are opt calugari, dintre care doi duhovnici. Staret al manastirii este protosinghelul Climent Vantu. Programul liturghic incepe la ora 7 dimineata cu Utrenia si Sfanta Liturghie. Seara, la ora 17, este Vecernia si Pavecernita, iar la ora 23 este slujba Miezonopticii. Hramul Sfintei Manastiri Saraca este ”Schimbarea la Fata” - 6 august, praznic pentru care o multime de credinciosi din intregul Banat se indreapta spre manastire.
3. Manastirea Partos-comuna Banloc, intemeiata in sec. XIII. Actuala biserica, in stil baroc, dateaza din 1750-1753;
4. Catedrala ortodoxa sarba-Timisoara (1744-1748), cu pictura de mare valoare;
5. Sinagoga din cetate-Timisoara (1862-1865), cu influente ale stilului maur. Constructia a fost proiectata de un arhitect vienez Ignatz Schuhmann, in stil electric – acest stil evoca vechimea comunitatii evreilor spanioli din Timisoara. Are o capacitate de 3000 de persoane. Centrul de cult a fost sfintit pe 19 septembrie 1865. In perioada interbelica au existat in Timisoara aproximativ 13000 de evrei, iar in prezent mai sunt 700. In prezent Sinagoga apartine Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania si este in curs de restaurare.
6. Catedrala ortodoxa-Lugoj (1759-1766);
7. Biserica din lemn-Povargina (la 5 km de Faget).
8. Schitul Bogaltin - de calugari, reinfiintat in 1990, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie); ctitorit intr-o poiana din padurea satului Bogaltin centrului eparhial; biserica din piatra si caramida, sfintita in anul 1959.
9. Schitul Calugara - de calugari, cu hramul "Acoperamantul Maicii Domnului" (1 octombrie) ; pestera descoperita in 1859, sapata in piatra in forma de bolta si locuita de un pustnic in sec. XVII, cu icoane, obiecte de cult si "moaste pietrificate"; amenajata sub forma de capela de ierom.
10. Manastirea Izvorul Miron - de calugari, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie); biserica din piatra si caramida, sfintita in 1931; restaurata in anii '80; repictata si resfintita in 1991; izvor cu ape termale tamaduitoare.
11. Manastirea Nera - de calugarite. Reinfiintata in 1994, cu hramul "Sfanta Treime"; pe malul raului Nera, de la care si-a luat denumirea ; asezamant monahal in constructie de catre Asociatia "Christiana" Bucuresti.
12. Schitul Piatra Scrisa - de calugari, reinfiintat dupa 1990, cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor" (26 iunie), bisericuta incadreaza icoana "Sfanta Treime" pictata si descoperita pe o stanca langa inscriptia abia descifrabila "Piatra Scrisa"; icoana zugravita in sec. al XVIII-lea, restaurata in anul 1822, constituie astazi bolta capelei; estrada pentru pelerini din toate confesiunile, localnici si straini, construita de preotul Ilie Pepa din Armenis.
13. Manastirea Timiseni - de calugarite, cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" (29 august); biserica actuala ctitorita de Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, sfintita in 1972; atelier de icoane, covoare si tricotaje.
14. Schitul Vasiova - de calugarite, reinfiintat din 1990, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie) ; ctitorit intre anii 1905 si 1907 de, ierom. Macarie Gusca; biserica impodobita cu iconostas sculptat in 1906, sfintita in 1907 de arhim, desfiintata in 1959; izvor cu ape tamaduitoare adapostit intr-o capela, ridicata drept recunostinta pentru recapatarea vederii prin spalare cu apa din acest izvor ; valoroasa colectie de carte veche; atelier de pictat icoane.
15. Schitul Valiug de pe Muntele Semenic - de calugari, reinfiintat in 1990, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie), biserica ridicata cu multa maiestrie pe temelie din piatra intre 1945 si 1946, sfintita in 1946; frumoase usi imparatesti, pictate in sec. XVIII; lac de acumulare cu ape cristaline la Valiug, considerate, prin traditie, miraculoase, dupa scaldarea vulturilor, binefacatoare pentru primii intrati in lac.
Edificii Culturale
1. Castelul Huniazilor-Timisoara, construit de Iancu de Hunedoara intre 1443-1447. A fost restaurat in 1852, cand i s-au adaugat elemente caracteristice Romantismului. In prezent este considerat cel mai vechi monument al Timisoarei. Azi gazduieste Muzeul de istorie al Banatului;
2. Castelul Regal-Banloc;
3. Palatul Dicasterial-Timisoara, cladire monumentala ridicata intre 1850-1854, in stilul Renasterii italiene timpurii. Astazi, gazduieste Tribunalul Judetean;
4. Palatul Episcopal Romano Catolic-Timisoara, construit intre 1734-1752, in stil baroc;
5. Muzeul Banatului-Timisoara, infiintat in 1872, unul dintre cele mai vechi si mai mari institutii de acest fel din tara. Cuprinde sectii de: istorie, stiintele naturale, arta, etnografie. Sectia de arheologie si istorie prezinta evolutia locuirii si actiunii umane in Banat, incepand din neolitic: descoperirile de la Hodoni - Pocioroane, Zorlonetu Mare si, Parta, argumentand rolul zonei ca o placa turnanta intre culturile preistorice din sud si nord. Sanctuarul neolitic de la Parta, cu inventarul sau bogat, exprima sintetic argumentele istorice. Epoca bronzului este reflectata de unelte, podoabe, inventar ceramic si ustensile casnice ce provin de la Periam si Pecica, din necropola de la Cruceni, de la Pesac, Anina. Civilizatia fierului, in ipostazele sale este, bine reprezentata, indicand asezari dacice la Sacosu Mare, Padurea Verde.
Descoperirile de la Tibiscum, statiune cercetata sistematic din 1924, ofera un larg inventar specific castrelor si asezarilor civile ce evoluau alaturi: ceramica diversa, arme si harnasament, statuete, inscriptii, fragmente arhitectonice, piese de arta funerara, numismatica; produsele atelierelor de margele de aic. Un lapidarium foarte bogat si o colectie numismatica continand piese grecesti, romme, dacice, bizantine, completeaza informatiile istorice. O larga clasa de obiecte ceramice, arme, podoabe acopera epoca migratiilor (sec. III-X).
Timisoara, este reflectata de obiecte, insemne si produse de breasla; istoria franghierilor, curelarilor, selarilor, tamplarilor, pantofarilor, tabacarilor, cizmarilor, cele ale pescarilor si macelarilor, lumanararilor sau ale constructorilor de orgi si instrumente muzicale este prezenta printr-o mare diversitate de documente.
6. Muzeul etnografic la svabilor-Giarmata;
7. Muzeul folcloristului Bela Bartok-Sannicolau Mare;
8. Casa memoriala '’Traian Vuia"-Traian Vuia, loc natal al aviatorului si inventatorului roman (1872-1953);
9. Casa muzeu a poetului german Nikolau Lenau-Lenauhe.
10. Muzeul Balnear - Buzias a fost declarata oficial statiune in 1819, fiind cunoscuta inca din perioada romanilor sub denumirea de Ahibis. Pentru prima oara apele minerale au fost valorificate pentru tratament in anul 1811, de primul medic balneolog roman Gheorghe Ciocarlan.
Statiunea Buzias este situata in Campia Banatului, la 34 km sud -est fata de Timisoara. Climatul este continental de tranzitie cu influente submeditera-neene, fara diferente bruste de temperatura de la un anotimp la altul. Temperatura medie anuala este de 10oC - 22oC in luna iulie si cca. -1oC in luna ianuarie. Precipitatiile anuale variaza intre 700-750 mm. Aerul are o ionizare negativa puternica, avand efecte sedative asupra organismului
Apele minerale sunt carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, bromoiodurate, calcice, magneziene, feruginoase, atermale, hipotone. Temperatura 13 -14 oC, debit de 8,9 l/s, concentratia de CO2 2000 ml ; dioxidul de carbon liber si in mofete contine gaz carbonic 95 - 98 %l metan, 0,76 % azot 0,8 %. ; aerul puternic ionizat contine 800 +1270 ioni negativi / cmc aer.
Indicatii terapeutice - Afectiuni cardiovasculare : arteriopatii, cardiopatii cronice ischemice, hipertensiune arteriala, valvulopatii, sechele post accidente vasculare cerebrale, boli cronice ale venelor ; Boli ale sistemului nervos central : sechele dupa semipareze si pareze ; Boli de nutritie si metabolism ; Nevroza astenica, tulburari neuro psihice ;Tulburari neuro endocrine, boli renale ;Boli ale tubului digestiv ; Boli ale aparatului respirator.
Proceduri - Bai calde cu apa minerala la cada ; mofete ; hidroterapie ; fizioterapie ; impachetari cu parafina ; aerosoli ; acupunctura ; masaje ; gimnastica medicala ; cura de teren ; cura interna.


Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse bibliografice:
1.Chirila, F. Gudea, N. Si Stratan, I. ’’Trei tezaure monumentare din Banat din sec. IV’’, Lugoj, 1974, pag. 21 – 33.
2.*** ’’ Judetul Timis’’, Editura Sport – Turism, Bucuresti, 1981, pag. 9 – 29, pag. 40 – 42, pag. 71 – 90, pag. 200 – 228.
3.Dumutrache Vasile ’’Manastirile si Schiturile din Romania pas cu pas’’, Ed. Sport – turism, Bucuresti, 1990, pag. 234 – 209.
4.Ghinea Dan ’’Enciclopedia geografica a Romaniei’’, Editura 13 Decembrie, Bucuresti, 1998, pag. 13 – 26, pag. 46 – 51.
5.Institutul de geografie ’’Judetele Patriei’’, 1970 – 1980, pag. 82 – 105.
6.Vlasie Mihai ’’Ghidul asezamintelor monahale ortodoxe din Romania’’, pag. 55 – 87.



Judetul Tulcea

CUPRINS:
1.Cadru Natural
2.Istoric
3.Economie
4.Rezervatii si Monumente ale Naturii
5.Muzee
6.Atractii Turistice
7.Bibliografie


CADRU NATURAL

Asezare – jud. Tulcea este situat in sud-estul Romaniei, in nordul Dobrogei, si este traversat de paralela 45 , la vest si la nord fiind marginit de Dunare si la est de Marea Neagra.

Suprafata – jud. este de 8498 kmp (3,6% din Romania) din care 42,5% sunt reprezentate de teren agricol, 41,6% apa si mlastini, 11,2 5 paduri.

Resedinta - administrativa a judetului este orasul Tulcea, situat pe malul drept al Dunarii, la mila 40 si cu o populatie de 97.417 locuitori. Localitatile pricipale sunt orasele : Macin, Babadag, Isaccea, Sulina si comunele Niculitel, Mahmudia, Jurilovca, Cerna, Baia.

Populatia - totala a judetului este de 266.897 locuitori, din care 130.799 locuitori in zona urbana si 136.098 locuitori in zona rurala; populatia activa - 111.924 persoane din care 12.907 in industrie si 41.300 in agricultura.
Etnii :
romani - 88,7 % ;
rusi - 7,5 % ;
ucrainieni - 1,4 % ;
turci si tatari - 1,3 % ;
rromi - 0,5 %, greci ;
armeni, evrei, italiani, germani - 0,4 %.
Din punct de vedere al religiei :
romania ortodocsi - 91,1 % ;
romani ortodocsi de stil vechi - 6% ;
musulmani - 1,3 %.

Clima - este temperat-continentala. In aceasta zona bate un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. Vara, vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transforma solul in praf. Datorita pozitiei sale geografice, jud. Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se intalnesc doua grupe geografice Podisul Dobrogei de nord, si Delta Dunarii, teren inca in formare, care impreuna ca complexul de lacuri Razem-Sinoe ocupa o suprafata de 4.470 kmp. Cea mai importanta apa curgatoare este Dunarea, care traverseaza teritoriul judetului , divizat in 3 brate, Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe, formand Delta Dunarii, declarata in 1990 rezervatia Biosfera , aflata sub egida UNESCO.
Delta Dunarii – izvoraste din Muntii Padurea Neagra din Germania si se varsa in Marea Neagra, strabatand un drum de 2860 km. Suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2. Acest taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti si 1150 de specii de plante .
Flora si Fauna – este cel mai vast ‘’mozaic’’ din Europa . Aici se gasesc peste 300 specii de pasari dintre care amintim: pelicani, gaste, rate salbatice, berze, cormorani, egrete, califari albi sau rosii, flamingo, lebede, multe dintre ele fiind monumente ale naturii ocrotite prin lege. Multe dintre speciile pestilor intalnite aici au mare valoare economica: morun, nisetru, pastruga, cega - purtatori ai icrelor negre. Dintre mamifere se remarca herminele, pisicile salbatice, bizamul, caine enot, broaste testoase etc. Flora cuprinde: nuferi albi sau galbeni, nuci de apa, papura, ferigi, trestii mirositoare, stanjenelul etc. Peisajul floral este completat cu cele 8000 ha cu paduri cu arbori gigantici pe ale caror trunchiuri se imbratiseaza plantele agatatoare, lianele.

ISTORIC

Arheologii au descoperit urme ale existentei umane in nordul Dobrogei datand din neolitic, in zona comunei baia, in lunca Dunarii. La sfarsitul secolului al VII-lea, au ramas numeroase vestigii ale unirii dintre poputatie geto-dacica autohtona si colonistii greci.
Primul secol d.Hr. a marcat inceperea dominatiei romane in Dobrogea, care a facut parte din provincia Moesia de Jos, dominatie care a durat sapte secole. Invazia slavilor si a bulgarilor a distrus fortificatia romana, iar Peninsula Balcanica ramane sub dominatia Imperiului Bizantin a carui flota a protejat gurile de varsare ale Dunarii. In secolele XII-XIV, genovezii au construit fortificatii puternice la Chitila.
In secolul al XIV-lea, domnitorul Mircea cel Batran si-a extins dominatia peste Dobrogea in 1484, dupa caderea Chiliei, regiunea intrand sub dominatia otomana, iar in secolul al XVI-lea regiunea fiind locul de plecare spre cucerirea de noi teritorii, ca pe timpul romanilor. Nordul Dobrogei fiind din nou fortificat. O parte din populatie s-a refigiat la nord de Dunare. Pamantul a fost colonizat de turci veniti din Antalia si de tatari din stepele de dincolo de Marea Neagra. In timpul razboaielor ruso- turce din secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, Dogrogea devine primncipalul teatru de razboi fiind pustiita si devastata, fiind numit atunci Drumul Tatarilor sau Drumul Razboiului. Otomaniii au acceptat asezarea lipovenilor, ucrainienilor si bulgarilor veniti din nordul Crimeii, cat si pe germanii din sudul Rusiei, cat si greci, evrei si armeni adusi aici de comertul infloritor.
In 1860 aici se gaseau mai multe consulate roman, turc, francez, austriac german s.a. Pe fundalul autoritatiii otomane si a interesului sporit aratat de marile puteri la guara Dunarii, Comitetul European al Dunarii a fost fondat in 1853 cu cartierul general la Sulina. Acesta a jucat un rol important in dezvoltarea comertului pe Dunare, astfel incat bratul Sulina al Dunarii a devenit canal navigabil. Orasul port Sulina a inregistrat o perioada de prosperitate, portul fiind modernizat si devenind port liber, extrem de activ pana in 1930. In 1977, zona libera Sulina a fost reinstaurata.


ECONOMIA
Principala ocupatie a populatiei din Delta Dunarii o reprezinta pescuitul. Pescarii continua sa utilizeze traditionalele barci pescaresti, ce pot strabate canalele înguste, pentru a ajunge la marile lacuri, dintre care unele depasesc suprafata de 5 000 ha. Delta Dunarii ramane o adevarata provocare pentru iubitorii de natura. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor. Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific.
Se pastreaza traditia prin deplasari cu lotci mici, special amenajate pentru turism, iar excursiile sunt conduse de catre fosti pescari sau tineri localnici care cunosc foarte bine locurile si salbaticia Deltei Dunarii. In perioada estivala, turistii vin in numar din ce in ce mai mare si vin pentru a imbina delta cu marea. Localitatile Sf. Gheorghe, Sulina sunt exact pe malul marii si la marginea deltei.

REZERVATII si MONUMENTE ale NATURII
ROSCA - BUHAIOVA - HRECISCA - rezervatie faunistica situata in depresiunea Matita, are o suprafata 15.400 ha. Aici se cuibareste in fiecare primavara cea mai mare colonie a pelicani din Europa. Vegetatia luxurianta mai gazduieste coloniile egretelor, lopatari sau starci galbeni.

PERISOR - ZATOANE -rezervatie faunistica situata in estul depresiunii Dranov. Pe o suprafata 14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si pelicanul cret, cormoranul etc. Nucleul rezervatiei este format din lacurile Zatonul Mare - Zatonul Mic.

PADUREA LETEA - rezervatie forestiera situata pe grindul cu acelasi nume. Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare care se incolacesc pe arbori, dand aspectul unei paduri tropicale. Dintre arborii intalniti aici amintim: stejari brumarii, ulmi, plopi, salcii.

BASILICA, NICULITEL -cea mai veche constructie cunoscuta pana in prezent in tara noastra; unicat arhitectonic in Europa.

MANASTIREA COCOS - ridicata in 1835 in stil oriental -turcesc, dar cu puternice influentate din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si moderna ce include si colectii de carte veche si icoane.

MOSCHEEA LUI ALI-GAZA PASA, BABADAG - cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romania (sec. xVII). Are un minaret de 23 m inaltime.

MONUMENTUL EROILOR DE PE COLNICUL HOREI, TULCEA - inaltat in semn de omagiu eroilor cazuti in Razboiul de Independenta din 1877-1878.

MUZEE
MUZEUL de ARTA – se afla intr-o frumoasa cladire monument de patrimoniu arhitectural, construit in stil neoclasic. Muzeul de Arta din Tulcea detine colectii de pictura, sculptura, icoane, grafica, arta decorativa si orientala, placi de gravura
Muzeul a fost ridicat între anii 1863-1865, ca Palat Administrativ al Sangeacului de Tulcea, denumit atunci si Conacul Pasei. Dupa reunirea Dobrogei cu tara, devine in 1878 sediul Prefecturii Judetului Tulcea. Intre 1950-1970, a functionat ca Sfatul Popular Raional Tulcea. Devine sediul Muzeului de Arta la data de 23 august 1982.
Muzeul de Arta Tulcea se mandreste cu ocrotirea unui patrimoniu important care a crescut constant, astfel incat detine sapte colectii, dupa cum urmeaza:

1. colectia de pictura moderna si contemporana (932 lucrari)
2. colectia de sculptura moderna si contemporana (420 lucrari)
3. colectia de icoane din secolele XVIII, XIX si XX (797 lucrari)
4. colectia de grafica moderna si contemporana (4.016 lucrari)
5. colectia de placi de gravura, unica in tara (400 lucrari)
6. colectia de arta orientala din sec. XVIII si XIX (311 piese)
7. colectia de arta decorativa din secolele XVIII, XIX si XX (139 piese)

MUZEUL de ISTORIE si ARHEOLOGIE - fondat in anul 1975 in ambianta unui vast complex arheologic si istoric alaturi de ruinele vechiului Aegyssus, ofera vizitatorilor imaginea trecutului istoric al teritoriului de la Gurile Dunarii.

Muzeul este organizat in doua pavilioane si adaposteste un bogat patrimoniu rezultat din cercetari arheologice efectuate in siturile din judetul Tulcea, descoperiri fortuite, achizitii si donatii. Vestigiile corespund celor trei mari perioade de prezenta umana in teritoriul nord dobrogean: pre si protoistoric, epocile greco-romana si medievala. In expunere se urmareste criteriul cronologic, dar si prezentarea pe situri, intr-o succesiune logica, coerenta.

Patrimoniul arheologic este organizat din colectii ce reunesc un ansamblu de peste 90.000 de piese: ceramice, numismatice, bronzuri, podoabe, piese epigrafice, obiecte paleocrestine si crestine, cele mai reprezentative
regasindu-se in vitrinele expozitiei permanente. Periodic se organizeaza expozitii temporare tematice ce valorifica bogatul patrimoniu al institutiei, deseori in colaborare cu institutii similare din tara si strainatate.
Bogatia siturilor si obiectivelor arheologice si a monumentelor antice, care dau o nota specifica judetului Tulcea, se reflecta in bogatul patrimoniu al muzeului. Cuprinde un numar mare de obiecte arheologice si de piese numismatice, multe dintre ele de importanta nationala.

MUZEUL de STIINTE ‘’DELTA DUNARII’’ - din anul 1993 sectie componenta a Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea. De la confirmarea sa ca muzeu tematic - 8 iulie 1964 - si pana In prezent, muzeul functioneaza Intr-un edificiu, monument de arhitectura, ce se remarca prin decoratiunile interioare si exterioare, In cadrul carora un loc aparte Il ocupa elementele picturale si de stucatura. Construit la sfarsitul secolului al XIX-lea, imobilul situat In centrul orasului Tulcea a apartinut armatorului grec Alexandru Avramidis.
La inceput, a avut un patrimoniu care a constat din 1500 de piese zoologice, mineralogice si un herbar botanic consistent, colectii de botanica, malacologie, entomologie, ihtiologie, ornitologie, mamalogie, care insumeaza 66. 737 piese muzeale, la care se aduga si o colectie formata din peste 200 organisme acatice vii : crustacei, reptile, pesti. Din acest bogat patrimoniu, o parte relativ mica este expusa spre vizionare publicului prin intermediul expozitiilor de baza sau temporare organizate anual.
1. Colectia de botanica cuprinde specii de plante herboriate din Dobrogea si Delta Dunarii atat specii comune cat si specii endemice, rare, amenintate cu disparitia;
2. Colectia de entomologie cuprinde specii de insecte : coleoptere, himenoptere, diptere, din Delta Dunarii, Dobrogea si alte regiuni ale tarii;
3. Colectia de mineralogie si paleontologie cuprinde minerale provenite din Dobrogea, Baia Mare si fosile de amoniti, echinoderme, pesti, provenite din Dobrogea;
4. Colectia de ornitologie este alcatuita din specii de piese rapitoare de zi si de noapte, acvatice, de stepa si paseriforme. Colectia cuprinde specii rare, accidentale si amenintate cu disparitia. Piesele din colectie sunt naturalizate sau sub forma de balguri.
5. Colectia oologica cuprinde 320 de ponte apartinand pasarilor rapitoare si acvatice.
6. Colectia de mamifere cuprinde specii caracteristice Deltei Dunarii si Dobrogei;
7. Colectia de cranii si sternuri, cuprinde piese sub forma de cranii de mamifere si sternuri de pasari acvatice si rapitoare;
8. Colectia de ihtiologie cuprinde specii de pesti din ihtiofauna Deltei Dunarii, Marea Neagra si a oceanului Atlantic si Oceanul Indian;
9. Colectia de pesti vii, cuprinde specii autohtone rapitoare si pasnice, dulcicole si marine, precum si specii dulcicole exotice originare din America Latina, America de Sud, Asia de Sud-Vest, Africa Centrala.

ATRACTII TURISTICE
Cetatea Orgame - com. Jurilovca ; ruinele sale se afla la aproximativ 2 km est de orasul modern Isaccea, pe un promontoriu inalt de peste 20 m. Pozitia sa strategica a facut ca, aceasta sa joace un rol militar si comercial aparte. Cetatea romana timpurie, era un centru urban cosmopolit, cu o populatie formata din militari, veterani si civili romani sau greco-orientali. Cetatea propriu-zisa era dublata de o asezare civila de proportii.
Cetatea tarzie ramane sediu al flotei dunarene. Din aceasta perioada a fost cercetat un mormant monumental, cu arhitectura in forma de cruce, apartinand unei familii din sec. IV p. Chr. La sfarsitul sec. X si inceputul sec. XI cetatea isi reia functia defensiva, incinta fortificatiei fiind refacuta de bizantini pe vechile fundamente romano-bizantine. Ocupata de tatari, stapanita o vreme de Mircea cel Batran, cetatea este demantelata dupa cucerirea ei de catre turci în 1420. In sec. XVI, turcii au construit o tabara trapezoidala inconjurata cu val de pamant ce adapostea o garnizoana.
Cetatea Aegyssus - cetatea este situata pe dealul Monumentului, in partea de est a orasului Tulcea. Descoperirile arheologice, dar si originea celtica a numelui, pledeaza pentru construirea cetatii la sfarsitul sec. IV a.Chr. Depozitul de amfore grecesti din sec. I a.Chr. descoperit in acest punct ne arata ca Aegyssus a fost o importanta cetate greceasca. Cetatea de pe Dealul Monumentului apare mentionata in Notitia Episcopatum pe lista celor 15 resedinte episcopale din Dobrogea. In sec. X - XI existenta unei mici fortificatii in acest punct este dovedita arheologic si in izvoarele vremii. Dupa o distrugere masiva asezarea se muta la poalele fortificatiei. Prima atestare a asezarii apare intr-un registru vamal otoman din 1515 - 1517.
Cetatea Enisala - Este situata pe un deal ce domina imprejurimile, la intersectia unor importante drumuri de apa si de uscat. Cetatea a fost construita de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza la sfarsitul sec. XIII si inceputul sec. XIV si a facut parte din lantul de colonii genoveze care ingloba orasele din Delta. Intre 1397-1416, in timpul domniei lui Mircea cel Batran, cetatea de la Enisala a fost integrata sistemului defensiv al Tarii Romanesti. Dupa cucerirea Dobrogei de catre turci in cetate s-a instalat o garnizoana militara otomana.
Zidurile cetatii, construite din blocuri de calcar, sunt prevazute pe trei laturi cu turnuri de aparare. Intrarea se facea printr-o poarta cu deschidere foarte inalta, prevazuta cu arcada dubla si aparata de un bastion masiv pentagonal. Cel de-al doilea zid de incinta al fortificatiei, aflat pe partea de nord-est, inchide un spatiu de cel putin doua ori mai mare decat cel cuprins in perimetrul incintei mici. Pe tronsonul pastrat al incintei mari se afla cinci turnuri rectangulare. In anii '90 cetatea a facut obiectul unui amplu proces de restaurare.
Biserica "Sf Atanasie" - descoperita in anul 1974, a fost ridicata in prima jumatate a sec. XIV ca biserica a unei curti feudale. Biserica avea dimensiunile initiale de 11,5 x 6,5 m si un altar semicircular acoperit cu o semicalota. In primele decenii ale sec. XV biserica isi înceteaza activitatea; este redata cultului la inceputul sec. XVI ca biserica a comunitatii parohiale a zonei cand au loc si primele modificari. In cursul sec. XVII pronaosul este din nou marit spre vest cu inca 1 m. In jurul anului 1880 au loc ultimele interventii si transformari: zidul despartitor dintre naos si pronaos a fost demolat partial si inlocuit cu o arcada; s-a refacut sarpanta si invelitoarea, iar la extremitatea vestica a lacasului s-a adaugat o turla-clopotnita din lemn.
Manastirea Saon - Manastire de maici, a fost ctitorita in 1864 ca un mic schit de monahii de la manastirea Celic-Dere, al carei metoh era. Din 1881 a devenit manastire de sine statatoare. Aceasta cuprinde: biserica, paraclisul, chiliile si o moara de vant. Biserica, cu hramul "Inaltarea Domnului", a carei temelie a fost pusa de episcopul Nifon al Dunarii de Jos, a fost ridicata in anul 1912.
Monumentul Independentei - Initiativa ridicarii Monumentului a apartinut Ligii pentru propasirea Dobrogei, condusa de poetul Ion Nenitescu. Piatra de temelie a fost pusa la 17 octombrie 1879, cu prilejul vizitei la Tulcea a domnitorului Romaniei, Carol I de Hohenzolern, insotit de Mihail Kogalniceanu, generalul-medic Carol Davila si colonelul Dimitrie Lecca, ministru de razboi; atunci, la baza fundatiei au fost ingropate, alaturi de un pergament, si decoratiile lui Carol Davila.
Monumentul lui Mircea cel Batrân - a fost ridicat in anii 1900 - 1902 pe locul numit pana in 1947 Piata Mircea. Monumentul avea un soclu de 5 m, alcatuit din blocuri de granit; statuia, inalta de 4 m, il reprezenta pe domnitor in armura, cu mantia pe umar, cu coroana princiara pe cap, in mana stanga tinea sabia, iar cu bratul drept ridicat buzduganul. La baza soclului erau amplasati doi lei tinand sub labe trofee obtinute de domnitor in luptele cu dusmanul; in fata monumentului era plasata o placa de bronz pe care era gravata titulatura domnitorului.
Distrus de catre Bulgari, monumentul a fost reconstruit in 1977 in piata civica intr-o alta forma. In 2002 s-a incercat reconstruirea monumentului.
Bustul lui Spiru Haret - a fost executat in bronz de sculptorul tulcean Vasile N. Chiriachide si inaugurat in 1923. Pe soclu este adus un omagiu al tulcenilor pentru munca depusa in perioada 1883 - 1910 de catre ilustrul invatat pentru dezvoltarea invatamantului public in Dobrogea.
Manastirea Vovidenia - biserica, numita astazi - cea mica, a fost construita la jumatatea sec. XIX. La aproximativ 20 de ani, in 1866, acesteia i se adauga o biserica noua, mult mai impunatoare. La ora actuala aici traiesc in jur de 40 maicute si surori de manastire.
Manastirea Celic Dere - situata la 30 km de Tulcea, intre satele Posta si Telita, pe valea Cilicului, a fost construita catre mijlocul sec. XIX ca manastire de maici. Manastirea are aspectul unui sat cu gospodarii imprastiate, in care se remarca casa staretiei, casa ce adaposteste muzeul de arta ecleziastica si biserica. Biserica, ridicata la inceputul sec. XX, este printre putinele constructii etajate de acest gen din Romania, cu o biserica de iarna la demisol si biserica de vara la parter; muzeul manastirii, organizat in fostul atelier de pictura religioasa si de tesut covoare, este detinatorul unui important tezaur de obiecte de cult, intre care 43 de carti bisericesti tiparite intre 1643 - 1843; exemplarul cel mai valoros al colectiei este, Biblia de la Bucuresti -1688. In curtea manastirii se afla o moara de vant, monument de arhitectura.
Cetatea Proslavita - este situata la 12 km. pe malul drept al bratului Sfantu Gheorghe. Cetatea a fost ridicata de catre Imperiul bizantin. In epoca romano-bizantina pe malul Dunarii, la capatul nordic al promontoriului, au functionat doua turnuri de supraveghere a liniei Dunarii. Cercetarile arheologice au restaurat si conservat prin construirea unui cladiri de protectie, a numeroase locuinte, cuptoare, a mai multor necropole de inhumatie crestine; pe malul Dunarii, in apropierea punctului de traversare a Dunarii cu bacul spre Delta, a iesit la iveala instalatia portuara a cetatii. Cetatea a functionat pana in sec. XIV.
Cetatea Beroe - este situata pe un promontoriu inalt si stancos, pe malul Dunarii. Cetatea este mentionata in itinerarii antice. Surse epigrafice ne informeaza ca cetatea a fost reparata in timpul lui Constantin cel Mare. Cercetarile arheologice desfasurate in diferite etape au dus la descoperirea unor materiale si vestigii si din alte epoci istorice: bronz, neolitic, prima si a doua epoca a fierului. La nord de cetate se afla necropola din care au fost cercetate peste 1.100 de morminte, incadrate intre sec. II - VII si X-XII.
Cetatea Arrubium - este situata pe un promontoriu inalt pe malul Dunarii, la marginea sud-vestica a orasului. Numele este de origine celtica. Cetatea apare mentionata in unele izvoarele antice de epoca romana. Izvoarele antice si descoperirile arheologice atesta faptul ca la Arrubium au stationat unitati de cavalerie. In absenta unor sapaturi arheologice sistematice informatiile despre evolutia cetatii sunt destul de lacunare; ruinele cetatii au fost distruse in mare parte de cariera de piatra ce a functionat chiar la baza promontoriului cetatii.
Cetatea Troesmis - situata pe malul drept al Dunarii, a reprezentat in perioadele romana si romano - bizantina unul dintre cele mai importante centre militare si urbane ale Dobrogei, ridicat pe locul unei cetati getice. Desi cercetarea arheologica a sitului Troesmis a inceput in 1860, in anii 1865 - 1868 au efectuat mai multe campanii arheologice, au lipsit cercetari de amploare urmate de restaurari de monumente, astfel incat astazi situl sa fie unul vizitabil.
Cetatea Noviodunum - ruinele sale se afla la aproximativ 2 km est de orasul modern Isaccea, pe un promontoriu inalt de peste 20 m. Pozitia sa strategica a facut ca, aceasta sa joace un rol militar si comercial aparte. Era un centru urban cosmopolit, cu o populatie formata din militari, veterani si civili romani sau greco-orientali. Cetatea propriu-zisa era dublata de o asezare civila de proportii. Distrusa de atacurile gotilor in jurul anului 267, cetatea este refacuta in vremea imparatilor Aurelian si Probus.
Din aceasta perioada au fost dezvelite incinta de nord cu sapte turnuri de aparare semicirculare, poarta de acces spre instalatia portuari, o basilica, si un mare turn, cu o suprafata de 225 mp, pe latura de sud a cetatii. La sfarsitul sec. X si inceputul sec. XI cetatea isi reia functia defensiva. Ocupata de tatari, stapanita o vreme de Mircea cel Batran, cetatea este cucerita de turci in 1420. In sec. XVI, turcii au construit o tabara trapezoidala inconjurata cu val de pamant ce adapostea o garnizoana.


Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse bibliografice:
1.*** ’’Judetul Tulcea’’, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1980, pag. 15 – 36 ; pag. 38- 49, pag. 109-159, pag. 293- 305;



Judetul Suceva

CUPRINS:
1.Cadru Natural
1.1Asezare
1.2Suprafata
1.3Populatie
1.4Administratie
1.5Clima
1.6Relief
1.7Retea hidrografica
1.8Vegetatie
1.9Fauna
2.Istoric
3.Economie
4.Educatie
5.Sport
6.Obiective turistice
6.1Pescuit
6.2Escaladari
6.3Mountain Biking
6.4Parapanta
6.5River Rifting
6.6Ski
7.Bibliografie


CADRU NATURAL

Asezare – Jud. Suceava se afla in nord-estul Romaniei si are granita la nord si est cu Ucraina, la sud cu judetele Neamt si Mures, la sud-est cu Iasi, la vest cu judetele Maramures si Bistrita.
Suprafata – de 8.553 km 2 (3,6% din suprafata tarii) fiind al doilea ca marime din tara. Dealurile si muntii sunt formele de relief predominate.Suprafata fondului forestier reprezinta 53% din cea a judetului, ocupand din acest punct de vedere primul loc pe tara.

Populatie – are 688.435 locuitori, dintre care 229.088 locuitori in zona urbana (33,28%) si 459.347 locuitori in zona rurala (66,72%).
Administratie - 5 municipii: - Suceava - municipiu resedinta de judet, Falticeni, Radauti, Campulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei ; 11 orase: Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea si Vicovu de Sus; 96 comune, cu 379 sate.
Clima – este continental-excesiva cu variatii mari in functie de relief. Ninsori
abundente iarna si ploi reci primavara si toamna. Temperatura maxima
inregistrata a fost de 39,8 grade C (iulie 2000), minima absoluta -37,2 grade C . Altitudinea reliefului influenteaza regimul de temperatura al aerului, al precipitatiilor atmosferice si al vanturilor. Temperatura medie anuala este de 7,60 C.

Relief – Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei e cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea riului Suceava, cu inaltimea maxima de 435 m (dealul
Tarinca) si cea minima de 270 m (in zona albiei raului Suceava). Relieful din zona orasului si din imprejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub forma de platouri, coline si dealuri : Zamca, 385 ni; Viei, 376 m; Manastirii, 375 m; Tarinca, 435 m) separate de vaile nurilor Suceava, Scheia,Tirgulut (Cacaina), Bogdana si Morii. Principalele unitati de relief din oras si din zona inconjuratoare, de virsta
cuaternara, pot fi clasificate in trei mari grupe:
- platourile, larg valurite, reprezentate prin dealul Zamca si dealul Cetatii; cele sub forma de coline se intilnesc numai in partea de sud-est a orasului;
- versantii deluviali (circa 25% din suprafata), aparuti ca urmare a dinamicii active
a proceselor geomorfologice (alunecari de teren, eroziuni areo-lare si liniare), se
intilnesc mai ales in bazinul superior al vaii Tirgului, pe versantii de vest si sud-est ai dealului Zamca si pe versantul drept al Sucevei; Munti: Obcinele Bucovinei, spectaculos sistem de culmi muntoase, Rarau-Giumalau (1.857 m), Stanisoarei, Bistritei, Calimani - munti vulcanici. Varful Pietrosu (2100 m) din muntii Calimani, Varful Giumalau (1857 m) din muntii Rarau si Varful Pietrosul (1791 m) din Muntii Bistritei. Intre munti se afla Depresiunea Vatra Dornei. Regiunea de podis este reprezentata de Dealul Marginea-Ciungi, Podisul Dragomirna, Podisul Suceava-Falticeni.
- sesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter imbucat.
Ele s-au detasat ca trepte prin adincirea succesiva a albiei Sucevei astfel: o
treapta intre 0 si 2 m, inundabila; o treapta mai inalta intre 2 si 4 m, inundabila
periodic; ultima treapta intre 4 si 7 m este cea mai inalta a sesului. In afara
acestor trei trepte ale sesului se mai pot delimita inca sase terase: terasa de 20-
25 m in zona abatorului Burdujeni; terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni; terasa de 100 m, dealul Viei si dealul Manastirii; terasa de 130-140 m, dealul Velnitei;
terasa de 150-160 m, dealul Tarinca; terasa de 180-190 m, dealul Caprariei.


Retea hidrografica - Teritoriul judetului Suceava apartine in intregime bazinului hidrografic al Siretului. Principala apa curgatoare din perimetrul municipiului, Suceava, creeaza in dreptul orasului o albie larga, un adevarat culoar de 1,5 km latime, in cea mai mare parte neinundabila, ca urmare a masurilor de indiguire si protejare a intregului spatiu afectat zonei industriale si de agrement. De-a lungul timpului, riul Suceava a suferit deplasari succesive catre S-SV, lasind in partea opusa vechi albii sub forma de terase. Riul Suceava primeste pe partea dreapta piraiele Seheia si Tirgului, cu versanti asimetrici, iar pe stinga Mitocu, Bogdana, Dragomirna si piriul Morii. Apele statatoare, sint, in general, putin raspindite, ele fiind recente creatii ale omului (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Fetesti, Moara, Bunesti, Siminicea).
Vegetatia – In imprejurimile municipiului se gaseste atat vegetatie specifica zonei dealurilor, cat si cea caracteristica zonei de lunca. Suceava si teritoriul inconjurator apartin in intregime zonei padurilor de foioase care, mult reduse in decursul vremurilor, au capatat un aspect discontinuu. in prezent, din vechiul codru au ramas impadurite doar masivul Dragomirna si dealul Ciungilor.
Subarboretul acestor paduri este format din lemn eiinese (Ligitstrum vulgare),
maces (Rosa canina), singer (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun
salbatic (Corylus colurna), soc (Sambuscus nigra) etc. Raspindirea in trecut a
padurilor este atestata si de o serie de fitonime ca: Dumbraveni, Ipotesti, Lisaura,
Plopeni, Salcea, Tisauti. Vegetatia de lunca a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, rachita,plopul, arinul) si ierboase (rogoz, pipirig, izma, piciorul cocosului etc).
Pe teritoriul municipiului si in imprejurimi se gasesc si plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege ; rezervatia floristica Ponoare unde exista deditei, ruscuta de primavara, frasinei, stinjenei, bulbuci. Rezervatia floristica de la Frumoasa, mai mica decit cea de la Ponoare, specii asemanatoare, dar si cu alte plante rare, printre care amintim vinetelele. In perimetrul orasului, in parcul central, langa Muzeul de stiintele naturii, se afla un exemplar de fag rosu, iar linga cinematograful "Modern" traieste un castan comestibil. Patura erbacee specifica zonei cuprinde mai ales pirul si iarba grasa.

Conditii bune de dezvoltare sunt si pentru cereale, plantele tehnice, legumele, in lunca Sucevei serele ocupind si ele un loc destul de insemnat. Livezile de pomi fructiferi acopera versanti si dealurilor din imprejurimi, fiind vestite pentru speciile lor variate si pentru productiile mari obtinute.
Fauna - Diversitatea conditiilor din zona se reflecta si in cadrul lumii animale prin bogatia de mamifere, mai ales ierbivore, precum si prin numeroasele pasari.
In padurea de la Patrauti traieste o colonie de cerbi, iar in cea de la Mihoveni sint multi fazani. Interes cinegetic in zona mai prezinta iepurele, caprioara, vulpea si mistretul, care populaeza padurile din apropiere. Dintre pasari predomina graurele, botgrosul, sitarul etc. Apele din zona sint populate cu mreana, clean, lipan, scobar si crap ce prezinta o mare importanta economica.
ISTORIC
Cele mai vechi urme de locuire sunt datate inca din paleoliticul superior. Urmeaza apoi o densitate din ce in ce mai mare de asezari umane din neolitic,
epoca bronzului, prima si a doua epoca a fierului.Statul feudal Moldova isi are inceputurile pe aceste meleaguri. Consolidarea noului stat continua sub Petru I, fiul Musatei ; acesta muta capitala de la Siret la Suceava, unde incepe construirea Cetatii Scehaia si a Curtii Domnesti. Din motive obiective muta cetatea in partea estica a orasului, incepand lucrarile la Cetatea de Scaun a Sucevei. Construieste Biserica "Sf. Gheorghe" la Suceava, Biserica "Sf. Nicolae" la Radauti si Biserica "Sf. Treime" la Siret. O alta categorie de constructii cunoaste o mare inflorire in perioada celebrului voievod, Stefan cel Mare, cum ar fi bisericile Baia, Sf. Ilie, Volovat, Manastirea Putna. Este epoca in care se dezvolta si ajunge la maxima stralucire stilul arhitectonic moldovenesc. In prima jumatate a secolului al XI-lea este continuata traditia marelui voievod
Stefan cel Mare si Sfant. Remarcabil pentru lupta de aparare a independentei tarii este Petru Rares, care, tradat de bieri in 1538 pe campul de lupta, a fost nevoit sa paraseasca tara.
A doua parte a secolului XVI-lea se caracterizeaza prin intensitatea sominatiei
otomane. Alexandru Lapusneanu muta capitala la Iasi incercand sa distruga vechea cetate. In 1600, armatele lui Mihai Viteazul ajung in Suceava. Portile fortaretei sunt deschise fara lupte de catre capitanul cetatii, Ian Captury.
Ultimul moment important il constituie anul 1774, cand armatele Imperiului
habsburgic ocupa nordul Moldovei. Noua provincie, cunoscuta sub numele de
Bucovina, cunoaste trei etape administrative: militara, civila-galitiana si a ducatului autonom . In noua sa postura, Bucovina cunoaste o perioada deosebit de infloritoare economica si culturala. Sub raport economic, se dezvolta industria,
cresterea animalelor si agricultura. Administratia austriaca va proceda la colonizari masive de populatie, avandu-se in vedere forta de munca ramasa dupa emigrarea unei parti importante a romanilor din Moldova. Aceste
colonizari s-au produs si datorita facilitatilor fiscale acordate in Bucovina tuturor
celor care se stabileau in zona. Sunt deasemenea dezvoltate drumurile si caile ferate, activitatile mestesugaresti, mica industrie si comertul. Sub aspect cultural, Bucovina a cunoscut o inflorire fara precedent, prin dezvoltarea invatamantului fara factura germana pentru toate nivelurile. Universitatea din Cernauti a fost, pana dupa primul razboi mondial, una dintre cele mai importante institutii de invatamant superior din Europa. Elita culturala bucovineana, cuprizand toate etniile, se aliniaza la standardele europene, contribuind la dezvoltarea stiintelor si artelor europene. Este insa regretabil faptul ca o mare parte a personalitatilor bucovinene sunt foarte putin sau putin cunoscute in Romania contemporana.
In privinta monumentelor, se remarca rolul pe care l-a avut arhitectul austriac
K. A. Romstorfer in restaurarea si conservarea bisericilor din Bucovina si in
cercetarea Cetatii de Scaun a Sucevei. Fara contributia acestuia probabil ca unele monumente nu ar mai fi existat
Dupa 1920, Bucovina cunoaste o perioada de decadere, resimtita in toate
domeniile. Din 1940 partea nordica a Bucovinei intra in componenta Ucrainei, unde este si astazi. Dupa al doilea razboi mondial, politica de uniformizare a Moldovei duce la stergerea indentitatii Bucovinei, prin aporturile de populatie, demolarea cladirilor vechi. Asa se face ca vizitatorul neavizat vede in Suceava doar monumentele medievale, o cladire din perioada moderna si constructiile postbelice.
ECONOMIE
Judetul Suceava dispune de importante bogatii ale solului si subsolului, cum sunt: intinse suprafete de paduri, minereuri polimetalice, zacaminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum si izvoare de ape minerale care au influentat nemijlocit dezvoltarea economica a acestei zone.
Cai de acces in judet:
- aeriene: situat la 14 km de orasul Suceava, cu posibilitati pentru traficul international si asigurare, la cerere, a serviciilor de vama-granita. Aeroportul Floreni situat la 10 km de orasul Vatra Dornei, 4 helioporturi in localitatile Putna, Voronet, Vatra Moldovitei si Sucevita.
- rutiere: drumul european E 85 Bucuresti - Suceava - Cernauti si drumul
european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.
- feroviare: magistrala Bucuresti - Suceava - Vicsani - Kiev - Varsovia - Moscova.
Calea ferata Cluj - Suceava - Iasi.
Industria - este reprezentata in judet in principal de:
- industria alimentara bazata in principal pe productia de carne si lapte;
- industria exploatarii si prelucrarii lemnului - dezvoltata in corelatie directa cu
suprafata mare a fondului forestier;
- industria constructoare de masini - producatoare de masini-unelte, scule,
rulmenti;
- industria materialelor de constructii - producatoare de obiecte sanitare, cahle
teracota, BCA;
- industria textila si a pielariei - filaturi de lana, tricotaje, confectii, incaltaminte;
- industria miniera - exploatarea minereurilor neferoase.
Suprafata agricola - a judetului Suceava cuprinde 349.131 ha, din care suprafata
arabila 179.859 ha, pasuni si fanete, 165.927 ha si livezi 3.345 ha. In judetul
Suceava se cultiva in principal cartofi, porumb, grau - secara, sfecla furajera, sfecla de zahar. Raspandirea larga a pasunilor si fanetelor a dus la dezvoltarea
sectorului zootehnic, mai ales in zona montana. Produsele obtinute in sectorul
zootehnic se valorifica atat pe piata interna, cat si la export.

Satele din zona de munte sunt specializate in cresterea bovinelor pentru lapte si carne si a ovinelor. Majoritatea locuitorilor lucreaza si in exploatari forestiere si miniere, in unele localitati ponderea populatiei active ocupate in industrie depaseste celelalte sectoare.
EDUCATIE
La nivelul municipiului Suceava exista un numar total de 54 unitati de invatamant
structurate astfel: gradinite de copii (24), scoli din invatamantul primar si
gimnazial (12), licee si colegii nationale (15), scoli profesionale, complementare
sau de ucenici (1), scoli postliceale (1), institute de invatamant universitar (1),
institute de invatamant universitar sector public (1).Casa Corpului Didactic "George Tofan" Suceava isi propune sa devina factorul principal in facilitarea si sustinerea schimbarii in invatamantul preuniversitar sucevean, prin furnizarea de programe pentru copii. Palatul Copiilor Suceava ofera fiecarui elev participant la activitati, posibilitatea abordarii unor domenii pe care nu i le ofera scoala. Pentru aceasta fiecare elev va fi sprijinit sa-si dezvolte potentialul si aptitudinile in functie de interesul sau.
SPORT
Activitatea sportiva din jud. Suceava are vechi traditii si a fost sustinuta din totdeuna de conditii naturale deosebite in care sportul si miscarea in aer liber pot fi practicate cu placere de catre toti cei care isi propun sa aiba o minte sanatoasa intr-un corp sanatos. Practicarea exercitiilor fizice si a sportului pentru sanatate si recreere sunt practicate de tot mai multi oameni indiferent de varsta, sex sau preocupari profesionale, atat la actiunile organizate cat si individual sau in grupuri restranse.In judetul Suceava exista, 70 de centre de sanatate in care, in mod organizat si sub supraveghere se practica gimnastica aerobica, inotul, culturismul, fitness-ul, artele martiale, tenisul de masa si de camp, atletismul, schiul, patinajul, sporturile tehnico aplicative si multe alte discipline. Sportul de performanta dispune de o buna organizare si baza materiala pentru practicarea acestuia la 25 de discipline sportive, fapt ce a condus la obtinerea unor rezultate deosebite de sportivii suceveni, atat pe plan national cat si international.
Pescuit sportiv - se poate practica in iazurile din zona de ses a judetului si in rauri repezi, in special in zona de munte: Ciocanesti, Putna, Brodina, Campulung
Moldovenesc.
Escalada - se poate practica pe trasee diverse din masivul Rarau, cu dificultati
omologate.
Mountain Biking - datorita reliefului favorabil, peisajului variat, multitudinii de atractii turistice naturale si culturale, toate pe fondul unei retele dense de cai de comunicatie favorabile pentru mountain biking-ului. Multe dintre masivele montane din Carpati se preteaza bine sau la mountain biking de toate nivelele de dificultate, de la trasee usoare pe drumuri auto forestiere pana la lungi ture de creasta pe poteci mai accidentate si cu diferente de nivel ridicate. Cateva dintre regiunile cele mai interesate pentru cicloturistii montani sunt Bucovina, Zona Neamt - Ceahlau - Cheile Bicazului, Apusenii, Carpatii de Curbura, Muntii dintre Olt si Jiu, Muntii Banatului. Printre locurile cu un risc mai mare se numara parcurgerea crestei Muntilor Suhard, Rarau, Obcina Mestecanisului, Grohotis, Baiului, Platoul Bucegilor, Gilau-Muntele Mare, Vladea. De asemenea, nu trebuie neuitat parcurgerea vailor Cernei, Frumoasei, Sadului, Lotrului, IalomiteiDoftanei, Bascei Mari si Bascei Mici, Uzului, Somesului Rece etc.
Mountain bikingul este un sport montan si impune respectarea regulilor mersului pe munte, in general, si ale ciclismului montan in special, in ceea ce priveste pregatirea sub toate aspectele: antrenament, echipament, cunostinte, conduita. Lunile iulie si august au, de regula, vreme mai stabila, favorabila pentru mountain biking, dar sunt si multe zile caniculare. Vremea la munte este schimbatoare si se poate strica oricand si foarte rapid, impunand cicloturistului sa fie totdeauna pregatit sa faca fata unor conditii meteo dificile. Deocamdata nu exista marcaje specifice cicloturismului, dar multe dintre traseele marcate de drumetie sunt accesibile. Pentru orientare se recomanda harta si GPS. Trebuie avut in vedere ca situatia de pe teren nu corespunde totdeauna cu cea din ghiduri si harti, in special cabanele si drumurile pot uneori lipsi in realitate sau pot fi puternic degradate.
Pe drumurile forestiere trebuie circulat cu atentie la traficul auto forestier si
la corhanitul bustenilor, fiind vorba, in general, de drumuri nedestinate circulatiei
publice. Pe poteci se va circula numai in zonele cu trafic redus de drumeti si li se
va acorda prioritate acestora.
Parapanta - in Romania exista peste 40 de locuri in care se poate utiliza parapanta. Printre cele mai renumite, prin spectacolul oferit de catre peisajele inconjuratoare, sunt Valea Prahovei, Muntii Bucegi, Muntii Hasmas cu Cheile Bicazului, Muntii Apuseni, dar si Vatra Dornei si alte zone aflate in apropierea marii.
Pentru practicarea parapantei in Romania, din punct de vedere legal, este
necesara detinerea unei licente, de pilot de aeronave ultrausoare nemotorizate,
clasa parapanta, in termen de valabilitate. In caz in care se utilizeaza echipamant
propriu, acesta trebuie sa detina un Certificat de Identificare si document eliberat
de catre Aeroclubul Romaniei.
In zona Vatra Dornei zborurile se efectueaza in deplina siguranta in parapante cu
doua locuri, turistii fiind insotiti de piloti-instructori cu mare experienta.Transportul pana la varful muntilor se efectueaza cu un vehicul special cu tractiune 6x6, al carui tarif de inchiriere este inclus in pret.
Zonele de decolare din muntii care inconjoara Bazinul Dornelor sunt absolut
exceptionale, indeplinind toate conditiile unei decolari in siguranta, limitele minime si maxime permise de regulamentele nationale si internationale. Pe tot parcursul Bazinului Dornelor exista foarte multe zone cu curenti termini excelenti, care permit celor care zboara sa pluteasca in aer ore intregi
River Rafting - traseele de River Rafting au grade diferite de dificultate si lungime, putand fi parcurse intr-o singura zi sau in mai multe zile.Cel mai interesant traseu se gaseste in zona Bucovinei, pe Valea Bistritei. Raul
Bistrita este considerat unul dintre cele mai bune rauri repezi de munte pentru
practicarea river rafting`ului, incat are grade de dificultate care permit efectuarea
acestui sport atat pentru agrement turistic pentru incepatori, cat si pentru
profesionisti. Debitul de apa al raului este mare, permitand practicarea river
rafting`ului din aprilie pana in octombrie.Traseele prezinta grade diferite de dificultate, cuprinse intre gradul 2 si gradul 5, avand lungimi cuprinse intre 12,5 si 14 km. Pentru coborare sunt necesare grupuri de minim 8 persoane, maxim 12.
Se asigura echipament profesional de protectie, compus din veste de salvare.
Barca este profesionala de rafting, iar padelele, de asemenea, profesionale.
Ski - partia de ski de langa Motelul Alpin este acoperit de zapada 6 luni pe an si are o lungime de 120 m, o diferenta de nivel egala cu 50. Transportul pe cablu este asigurat de un teleschi.
- partia de ski Campulung Moldovenesc beneficiaza de zapada 4 luni pe an, este
deservita de un teleschi cu lungimea de 200 m si are caracteristicile: lungime: 600 m, diferenta de nivel 220 m.
- partia de skia structurii de cazare "Popas Turistic Bucovina" Sucevita are zapada 4 luni pe an, transport pe cablu cu teleschiul si urmatoarele caracteristici: lungime 300 m, diferenta de nivel 40 m.
- in municipiul Vatra Dornei exista o partie omologata pentru bob si sanie care, cu putine investitii, poate asigura conditii de nivel olimpic. La Vatra Dornei si Sucevita exista instalatie de nocturna pentru practicarea ski`ului si noaptea.
OBIECTIVE TURISTICE
Pestera Liliecilor - Muntii Rarau reprezinta pentru Carpatii Orientali un fenomen unic prin geologia zonei, dand nastere unui peisaj deosebit de pitoresc.Eroziunea a scos in evidenta calcare cu forme variate, de o deosebita frumusete: doline, lapiezuri, pesteri, chei. Partea nordica a Masivului Rarau adaposteste una dintre cele mai interesante forme geologice si peisagistice ale Carpatilor Rasariteni, cunoscuta sub denumirea de Pietrele Doamnei, declarata rezervatie naturala inca din anul 1955. La numai un km distanta de Pietrele Doamnei, se afla Pestera Liliecilor, cunoscuta de localnici si sub denumirea de Borta Ingradita. Intrarea pesterii este reprezentata de un aven larg cu diametrul de 2-3 m, intr-un bloc de calcare jurasice, la o altitudine de 1500 m. Pestera are o dezvoltare de 340 m si o denivelare de 86 m. Dupa 14 m de la intrare, pestera se largeste in prima sala care a primit denumirea de Sala Luminata. Plafonul acestei sali este din blocuri mari de calcar. Podeaua este, inclinata la sub un unghi de 45 grade, este acoperita cu blocuri mari. A doua deschidere comunica cu Sala Conica, denumire data dupa aspectul ei general. Din aceasta sala, se poate ajunge in Sala Ramificata, care datorita unui urias bloc prabusit este separata in doua. Intre cele doua ramuri ale Salii Ramificate si la un nivel inferior acesteia se gaseste ultima sala, numita Sala Ascunsa. Podeaua ei este inclinata nord-sud, spre partea sudica terminandu-se cu doua ramificatii. Pestera nu prezinta urme de dizolvare sau curgere a apei, fiind de fapt, un labirint intre blocurile imense de calcar.Pestera Liliecilor din Muntii Rarau adaposteste cea mai mare colonie de lilieci in hibernare, cunoscuta pana in prezent, din Carpatii Orientali, a carei efective populationale au scazut drastic in ultimii ani.
Sarea de la Cacica - existenta comunei Cacica este strans legata de munca ce se desfasoara de la 27 si pana la chiar 48 de metri adancime in interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla lacul sarat, pestera piticilor si imensa sala ddans, ca si altarul Sfanta Barbara, sfanta ocrotitoare a lucratorilor in adancuri. Aici jos domneste constant o temperatura de 4 grade C. Cacica, localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneza din Bucovina ofera gazduire si "Muzeului Minoritatilor". 15 August este o data care trebuie retinuta, pentru ca atunci este sarbatorita cu mare fast Sfanta Maria.
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina Gura Humorului - muzeul a fost infiintat in 1959 si detine peste 2.000 de piese. Ofera publicului vizitator, pe langa expozitia permanenta, diverse expozitii temporare cu tematica variata, iar cateva sali prezinta opere ale pictorului francez de origine romana, George Cotos.
Muzeul Apelor "Mihai Bacescu" - muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes stiintific. Aici sunt reprezentate aproape toate sectiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatica si fotografii. Trasurica, un exponat de mare valoare, executata de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag, si expusa in 1937 in expozitia universala de la Paris, impresioneaza si retine indelung atentia vizitatorului prin maiestria executiei si migala creatorului ei.
Participand la numeroase expozitii oceanice, descoperind numeroase specii de pesti si crustacei, academicianul Mihai Bacescu a daruit muzeului peste 700 de exponate. Toate acestea sunt expuse in doua sali, ca un omagiu adus savantului Mihai Bacescu, muncii sale de cercetare si autor a peste 475 de lucrari stiintifice originale publicate singur sau cu colaboratori din tara si strainatate.
In cele 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litri de apa, traiesc numeroase specii de pesti indigeni si exotici, broaste testoase, scoici si raci. Zestrea muzeului este imbogatita pe deplin si cu un glob geografic, unic in lume, prin faptul ca reda la scara, alaturi de relieful uscatului, configuratia reliefului subacvatic.
Muzeul de Arta "Ion Irimescu" - Inaugurat la 10 Februarie 1975, Muzeul de Arta "Ion Irimescu" din Falticeni contine 313 lucrari de sculptura, peste 1.000 de lucrari de grafica, la care se adauga si biblioteca personala (peste 1.500 de volume) si o colectie de pictura si grafica in dezvoltare. Oricine vine sa viziteze colectia de arta a muzeului ramane impresionat de frumusetea cladirii. Cladirea
este construita intr-un stil arhitectural sobru, eclectic. A fost ridicata din caramida, pe o temelie solida. Colectia s-a imbogatit an de an. Astazi cladirea adaposteste cea mai mare colectie de autor din tara si ascunde "marele clocot al vietii" retras in adancimile imperceptibile ale formelor si care izbucneste indirect, intruchipat intr-o imensa lume de semnificatii.
Muzeul de Stiinte ale Naturii si Cinegetica - prezinta intr-o forma expozitionala
interesant, exemplare din flora si fauna zonei Dornelor, precum si valoroase
trofee cinegetice recoltate de-a lungul anilor din aceasta regiune a Carpatilor.
Muzeul orasului, infiintat in 1954, in prezent detine trei sectii: arta plastica
contemporana, stiintele naturii si cinegetica.
Muzeul Manastirii Dragomirna - Nicaieri nu s-a dat o mai mare atentie unei astfel de creatii artistice, concentrand totul in acest scop: mana de lucru, mijloace materiale si tot felul de bogatii. Nicaieri nu s-au consemnat mai multe culori, mai mult argint si mai mult aur ca la Dragomirna cinci manuscrise se pastreaza in muzeul manastirii: doua Tetraevangheliare, doua Liturghiere si o Psaltire. Prezinta edificii cu arhitectura moldoveneasca din epoca, vegetatie locala, costume autohtone, forma siluetelor care compun scenele fiind destul de simplificata, trasaturile fetelor fiind marcate cu cateva linii. Culorile folosite sunt complementare. Verdelui rece, miniaturistul ii opune rosul cald realizand luminozitati deosebit de valoroase. Totodata calmeaza violenta
complementarelor folosind ocrul. griul neutru, tonuri care dau unitate compozitiilor. Luminile si umbrele sunt redate prin hasuri cu dungi de aur redand
bidimensionalitatea si creand impresia de fast si bogatie decorativa.



Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse bibliografice:
1.Apavaloaie, M., Chiriac, D. si Lupu, N. – ‘’Cateva observatii geografico – economice referitoare la populatie si asezarile rurale din jud. Suceava’’, In Analele Stiintifice ale Universitatii ‘’ Al. I. Cuza’’, Iasi, 1970.
2.Barbu, N. – ‘’Obcinele Bucovinei’’, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976.
3.Cucu, V. – ‘’ Geografie si urbanizare’’, Editura Junimea, Iasi, 1976.
4.Gramada, Ion – ‘’ Din Bucovina de alta data’’, Bucuresti, 1926.
5.Popp, N., Iosep, I., Paulencu, D. – ‘’Judetul Suceava’’, Editura Academiei, Bucuresti, 1973.
6.Tufescu, v. – ‘’Pe Valea Moldovei’’, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970.
7.*** - ‘’Judetele Patriei – Suceava’’, editura Bucuresti, 1980.

Alte informatii din Romania



Ghiduri turistice ale destinatiilor din Romania

12
2 Mai
23 August
Abrud
Adamclisi
Adjud
Afumati
Agapia
Agigea
Agnita
Aiud
Alba Iulia
Albac
Albota
Alesd
Alexandria
Amara
Apahida
Arad
Arefu
Arieseni
Arpasu de Sus
Avrig
Azuga
Babadag
Bacau
Baia Borsa
Baia de Arama
Baia de Aries
Baia Mare
Baia Sprie
Baile 1 Mai
Baile Felix
Baile Govora
Baile Herculane
Baile Homorod
Baile Olanesti
Baile Tusnad
Bailesti
Baisoara
Bals
Baltatesti
Baltenii de Sus
Band
Banesti
Baraolt
Barlad
Barzava
Bascov
Bazias
Bazna
Bechet
Beclean
Beharca
Beius
Belis
Berca
Beresti
Bicaz
Biertan
Bistrita
Blaj
Bocicoiu Mare
Bocsa
Bogdan Voda
Bolintin-Vale
Bologa
Bors
Borsa
Borsec
Botiza
Botosani
Bradulet
Bragadiru
Braila
Bran
Branesti
Brasov
Brazesti
Breaza
Bucin Joseni
Bucium
Bucuresti
Buftea
Busteni
Buteni
Buzau
Buzias
Calafat
Calan
Calarasi
Calimanesti-Valcea
Calimanesti-Vrancea
Calinesti
Campani
Campeni
Campia Turzii
Campina
Campulung
Campulung Moldovenesc
Cap Aurora
Capatineni
Capleni
Caransebes
Caraorman
Carei
Cartisoara
Casimcea
Casoca
Cavnic
Ceahlau
Certeze
Cheia
Cheia jud. Brasov
Cheia jud. Prahova
Chiscau
Chisineu-Cris
Ciceu
Cisnadie
Ciucea
Ciunget
Cluj Napoca
Codlea
Coltesti
Comanesti
Comarnic
Conop
Constanta
Copalnic
Copsa Mica
Corabia
Corbu
Cordun
Cornu
Coruia
Corund
Costesti
Costinesti
Craiova
Cristuru Secuiesc
Crăciunesti
Cugir
Curtea de Arges
Curtici
Dambovicioara
Darabani
Darmanesti
Dej
Desesti
Deta
Deva
Dezna
Doicesti
Dorohoi
Draganesti Olt
Drobeta Turnu Severin
Dubova
Dumbraveni
Durau
Eforie Nord
Eforie Sud
Fagaras
Falticeni
Faurei
Fetesti
Fildu de Jos
Filiasi
Focsani
Frumosu
Fundata
Fundu Moldovei
Gaesti
Galati
Galgau
Galsa
Ganesti
Garana
Garda de Sus
Geoagiu Bai
Gheorgheni
Gherla
Gherla
Ghiroda
Giroc
Giurgiu
Godeni
Golesti
Gruiu
Gura Humorului
Gura Portitei
Gura Raului
Gura Teghii
Halmagiu
Harlau
Harsova
Hoghia
Horezu
Huedin
Hunedoara
Husi
Ianca
Iasi
Iernut
Ileanda
Ineu
Insuratei
Intorsura Buzaului
Izvoarele
Izvorul Muresului
Jibou
Jimbolia
Jupiter
Lacu Rosu
Lepsa
Liban
Limanu
Lipova
Ludus
Lunca de Jos
Lunca de Sus
Lupeni
Lutita
Macin
Mamaia
Mamaia Sat
Mangalia
Maracineni
Marasesti
Marginea
Medias
Miercurea Ciuc
Mihail Kogalniceanu-Ialomita
Minis
Mioveni
Mogosoaia
Moieciu de Jos
Moieciu de Sus
Moinesti
Moldova Noua
Moldovita
Moneasa
Moreni
Moroeni
Motru
Mugeni
Muntele Baisorii
Muntele Mic
Murfatlar
Mărişel
Nadlac
Nasaud
Navodari
Negresti
Negresti Oas
Nehoiu
Neptun
Novaci
Ocna Mures
Ocna Sibiului
Ocna Sugatag
Ocnele Mari
Odorheiu Secuiesc
Oglinzi
Olimp
Oltenita
Oncesti
Onesti
Oradea
Orastie
Oravita
Orsova
Otopeni
Ovidiu
Panciu
Pantelimon
Paraul Rece
Parva
Pascani
Patarlagele
Paulis
Paunesti
Perieti
Perisor
Petrindu
Petrosani
Piatra Neamt
Piatra Olt
Pietrosita
Pitesti
Ploiesti
Poiana Brasov
Poiana Marului
Poiana Tapului
Pojorata
Popesti Leordeni
Praid
Preajba
Predeal
Pucioasa
Putna
Racari
Rachitele
Ramnicu Sarat
Ramnicu Valcea
Rasca
Rasinari
Rasnov
Rau de Mori
Reghin
Remetea Harghita
Resita
Rimetea
Rohia
Roman
Rosiori de Vede
Rovinari
Rozavlea
Rucar
Rucar-Brasov
Runcu
Sacel
Sacel-Maramures
Sacele
Sacueni
Sag
Saliste
Salistea de Sus
Sambata de Sus
Sancraiu
Sangeorz Bai
Sannicolau Mare
Sapanta
Sarata Monteoru
Sarmizegetusa
Sasca Montana
Satu Mare
Satu Mare-Harghita
Saturn
Savarsin
Saveni
Sebes
Sebis
Secu
Seini
Sf. Gheorghe-Covasna
Sf. Gheorghe-Tulcea
Sibiel
Sibiu
Sieu
Sighetu Marmatiei
Sighisoara
Simian
Simleu Silvanei
Simon
Sinaia
Siria
Siriu
Sisesti
Slanic Moldova
Slanic Prahova
Slatina
Slobozia
Snagov
Solca
Somcuta Mare
Somesul Rece
Sovata
Soveja
Stana de Vale
Stefanesti
Straja
Strehaia
Subcetate
Suceava
Sucevita
Sulina
Surdesti
Talmaciu
Tamboiesti
Tancabesti
Tandarei
Targoviste
Targu Bujor
Targu Carbunesti
Targu Frumos
Targu Jiu
Targu Lapus
Targu Mures
Targu Ocna
Targu Secuiesc
Tarnaveni
Tasnad
Techirghiol
Tecuci
Teius
Teliucu
Timisoara
Tomesti
Traisteni
Tulcea
Turda
Turnu Magurele
Turnu Ruieni
Ulmi
Urechesti
Uricani
Urziceni
Uzlina
Vadul Izei
Valea Doftanei
Valea Sarii
Valenii de Munte
Valiug
Vama
Vama Veche
Vanju Mare
Varadia de Mures
Varias
Varsand
Vaslui
Vatra Dornei
Vatra Moldovitei
Venus
Videle
Viseu de Jos
Viseu de Sus
Vladimirescu
Voineasa
Voluntari
Vulcan
Zadareni
Zalau
Zarnesti
Zimbor
Zimnicea
Zlatna

Ghiduri turistice din Europa


Ghiduri turistice pe continente

Africa
America Centrala
America de Nord
America de Sud
Asia
Australia&Oceania
Europa
Orientul Mijlociu



 
 
 
 
 
 
 
 

Linkuri rapide

CallCenter
031.226.33.25
Aboneaza-te la newsletter
Cerere personalizata
Aboneaza-te la newsletter
Cerere personalizata