Obtine un voucher in valoare de 120 LEI in 3 pasi simpli:


Pasul 1: Da-ne like pe facebook:


Pasul 2: Trimite mesajul prietenilor tai pe facebook:

Click aici pentru a trimite prietenilor tai pe facebook

Pasul 3: Completeaza adresa de e-mail pentru a primi codul voucher-ului:



Vreau Voucher

Ghiduri turistice din Elvetia

Besttourism.ro > ghiduri

Ghid turistic din:

Confederatia Elvetiana

Forma de guvernamant: republica confederativa, cu regim parlamentar

Suprafata: 41.293 km 2

Populatie: 7.300.000 locuitori (germani � 74%, francezi � 20%, italieni � 4%,
retoromani � 1%)

Limbi oficiale: germana, franceza, italiana, retoromana

Alte limbi vorbite: engleza

Religie: romano-catolica: (49%), protestanta (48%)

Capitala: Berna/Bern/Berne (130.000 locuitori)

Moneda: francul elvetian

Relieful: Elvetia este asezata pe cursurile superioare ale fluviilor Rh�n (Ron) si Rhein (Rin); relieful este predominant muntos (Alpii Elvetieni, Muntii Jura), Elvetia fiind tara cu cea mai ridicata altitudine medie din Europa; Alpii Elvetieni (Masivul Monte Rosa � 4.634 m alt. max.) sunt acoperiti de zapezi vesnice si ghetari; Muntii Jura (vf. Tendre � 1.679 m), situati la granita cu Franta, sunt calcarosi si au culmile paralele, ca niste platouri ondulate, cu foarte putine trecatori; in regiunea nordica se intinde Podisul Elvetiei; intre Alpii Elvetiei si Muntii Jura exista un culoar (Mitteland) de circa 680 m altitudine, coline, podisuri erodate de ghetari; Elvetia poate fi considerata castelul de apa al Europei, fiind strabatuta de o retea bogata de rauri: Rinul (vale adanca) cu afluentul sau Aar, apartinand bazinului hidrografic al Marii Nordului, Inn (afluent al Dunarii), apartinand bazinului hidrografic al Marii Negre, Ronul (vale adanca), apartinand bazinului hidrografic al Marii Mediterane, si Ticino (afluent al Padului), apartinand bazinului hidrografic al Marii Adriatice; in Elvetia se gasesc peste 1.000 de lacuri naturale, dintre cele tectono-glaciare facand parte Gen�ve (Leman), Constance (Bondesee), Neuch�tel etc.

Clima: alpina, temperat-continentala, cu ierni lungi si aspre si veri destul de racoroase; in Podisul Elvetiei iernile sunt mai blande, iar verile mai ploioase; temperatura medie pe tara este de 0�C in ianuarie, respectiv 19�C in iulie

Vecini: N si V � Franta, N � Germania E � Liechtenstein, Austria, SE si S � Italia
Elvetia � cutia de valori a Europei

In ciuda faptului ca nu este o tara mare sau cu populatie densa, Elvetia este foarte bogata. Si aceasta din toate punctele de vedere, caci teritoriul ei se imparte in 26 de cantoane, iar locuitorii sai vorbesc patru limbi oficiale, avand o libertate religioasa de invidiat. Gurile rele spun despre Elvetia ca ar fi monotona in perfectiunea sa, insa exista merite care nu-i pot fi negate. Desi a refuzat cu aroganta sa se integreze in sistemul economic european, tara cantoanelor ofera cele mai sigure servicii financiare din lume, bancile ei depozitand averile presedintilor, mafiotilor si vedetelor de cinema deopotriva. Nimeni nu contesta calitatea ceasurilor produse aici, devenita proverbiala pe intreg mapamondul. Elvetia este sinonima cu aerul curat al muntilor, zapada imaculata si lacurile de cristal. Nicaieri nu se schiaza mai bine in Europa, iar ciocolata elvetiana a facut deja istorie. In plus, contrastul dintre sofisticatele aglomerari urbane si atmosfera rustica a satelor de munte este incredibil. Adevarul este ca, in ciuda eurofobiei pe care o manifesta fatis, Elvetia ramane, cu siguranta, una din principalele destinatii turistice ale vechiului continent.

Informatii utile
Cazarea

Oferta elvetiana cuprinde toate categoriile de cazare, de la hoteluri de lux pana la camere in case particulare. Ca sa va faceti o idee, luati de la oficiile locale de turism un exemplar din �Schweizer Hotelf�hrer� (Ghidul hotelurilor elvetiene). Este gratuit si contine o lista la zi cu toti membrii Asociatiei Elvetiene a Hotelurilor. Majoritatea camerelor au baie si dus incluse, dar, daca sunteti dispusi sa renuntati la acestea, preturile scad substantial. O camera cu tot ce-i trebuie va va costa la hotel intre 120 si 350 de franci elvetieni (CHF) pe noapte. O alternativa ar fi cabanele mobilate. In extrasezon, patru turisti se pot caza intr-o astfel de casuta contra unei sume de 50 CHF pe noapte de persoana. In plin sezon, pretul se dubleaza. Elvetia este insa bogata in campinguri, unde o persoana se poate caza contra sumei de 7-10 CHF pe noapte, iar in cantoanele locuite de germani se pot inchiria camere la particulari, la preturi intre 25-70 CHF.
Transportul

Principalele aeroporturi internationale elvetiene sunt cele de la Z�rich si Geneva. Curse externe sosesc insa si la Basel, Berna si Lugano. Sistemul feroviar local este foarte bine pus la punct, insumand 5.000 km de cale ferata, iar permisele europene de transport pot face calatoriile cu trenul relativ accesibile. Autobuzele sunt mai putin rapide si confortabile, insa considerabil mai ieftine. Drumurile elvetiene sunt o incantare pentru soferi, fiind excelent intretinute, iar masini se pot inchiria din toate orasele mari. Limita de viteza este de 50 km/h in localitati, 80 km/h in afara acestora, respectiv 120 km/h pe autostrazi. Copiii sub sapte ani nu au voie sa stea pe scaunul din fata, iar centura de siguranta este obligatorie pentru toti pasagerii. In Elvetia se poate ajunge cu feribotul din Germania (pe lacul Constance), din Italia (pe Maggiore) si din Franta (pe Geneva). Bicicletele pot fi inchiriate din gari, putand fi returnate in orice alta statie. Vapoare cu aburi circula pe toate lacurile mari, permisele feroviare fiind valide pe majoritatea rutelor.


Calendarul elvetian

1-2 ianuarie � Anul Nou

Vinerea Mare

Pastele (duminica si luni)

Inaltarea

Rusaliile (a saptea duminica dupa Paste)

1 august � Ziua Nationala a Elvetiei

25-26 decembrie � Craciunul
Romantism pe sponci

Elvetienii tin mai mult la confortul lor personal decat la romantismul unei nopti petrecute in bratele persoanei iubite. Prin urmare, daca va place sa dormiti pe umarul cuiva, faceti bine si anuntati acest lucru atunci cand rezervati camera, pentru a nu avea surprize. Ca sa fiti bine intelesi, solicitati o camera cu �pat frantuzesc� sau �matrimonial�.
Amenda cu banul jos!

In Elvetia controalele prin radar sunt frecvente, iar amenzile � exorbitante. Mai mult, strainii sunt obligati sa le plateasca pe loc, in numerar. Permisul de conducere poate fi retinut in cazul depasirii vitezei-limita cu 21 km/h in localitati, 26 km/h in afara acestora si 31 km/h pe autostrazi. In timpul iernii, utilizarea lanturilor antiderapante este recomandabila, daca nu chiar obligatorie.

Sarbatori pe alese

Zilele libere difera de la un canton la altul, fiecare regiune avand propriile sale sarbatori. Recordul in aceasta privinta il detine cantonul Ticino (15 zile libere pe an), pe cand in Friburg oamenii sunt cei mai harnici (doar 5 zile de repaus). Culmea ironiei � Ziua Muncii se sarbatoreste in majoritatea cantoanelor, dar nu in toate.

Gastronomie
Imprumuturi gastronomice avantajoase

Se poate spune ca Elvetia este eclipsata de vecinii sai in materie de gastronomie, insa locuitorii cantoanelor au avut intelepciunea sa imprumute cunostinte pretioase in domeniu de la prietenii lor francezi, germani si italieni, adaptandu-le la propria lor bucatarie. Rezultatul descentralizarii culturale specifice acestei tari consta intr-o diversitate alimentara unica in Europa, fiecare regiune putandu-se lauda cu retete complet originale si cu variante optimizate ale celor traditionale. Valul de imigranti inregistrat in Elvetia anilor �80 si �90 a avut ca urmare incetatenirea gastronomiei turcesti, arabe si, intr-o oarecare masura, asiatice. Preparate internationale de tot felul se pot gasi la Geneva, Z�rich si chiar Berna. Insa, chiar si in restul tarii, localnicii au stiut sa imprumute din retetele altor popoare tot ce ar putea imbunatati mancarea de pe mesele lor zilnice.

Slava ingredientelor naturale!

Desi nu exista o regula elvetiana batuta in cuie, ingredientele de baza utilizate in tara cantoanelor sunt produsele lactate (lapte, iaurt, unt si � evident � o mare varietate de branzeturi), legumele (fasole, morcovi, conopida, cartofi si spanac) si carnea. Aceasta din urma (vitel, vita sau curcan) se gateste in toate felurile posibile. Printre preparatele elvetiene cele mai cunoscute se numara fondue (branza topita a carei savoare unica deriva din amestecarea mai multor sortimente de branza), teigwaren (paste tricolore � dupa drapelul italian, cu alb, rosu si verde � se prepara din paste si legume) si raclette (preparata prin topirea intr-un aparat special a branzei cu acelasi nume, care se serveste apoi cu cartofi noi, muraturi si mirodenii). Un desert original este tortul (sau placinta) cu morcovi, decorat cu figurine din martipan.

Mitul ciocolatei elvetiene

Elvetienii nu au inventat ciocolata, dar au adus-o la perfectiune. De la deschiderea primei fabrici de profil, in 1819, ei au imbunatatit incontinuu reteta acesteia. Astfel, in 1875 ei au creat ciocolata cu lapte, iar in 1879 � primul sortiment �care se topeste in gura�. In timp, producerea acestui desert a devenit o pasiune si o mandrie nationala pentru elvetieni. Ciocolata ideala, spun ei, trebuie sa aiba un aspect perfect neted, sa nu faca firimituri la rupere si sa aiba un miros aromat, diferit de cel al simplei pudre de cacao. Momentul adevarului se produce insa la degustare, cand ciocolata adevarata trebuie sa se topeasca pe limba precum untul, fara sa lase reziduuri in gura sau sa se lipeasca de palat.
Subunitati bilingve

Unitatea monetara locala este francul elvetian (CHF), care se divide in 100 de centime ( rappen , in partea germana) . In circulatie se gasesc monede de 5, 10, 20 si 50 de centime (rappen), respectiv 1, 2 si 5 franci. Bancnotele disponibile pe piata sunt cele de 10, 20, 50, 100, 200 si 1.000 de franci. Bancile sunt deschise de regula intre orele 8:30-16:30 (in zilele lucratoare), insa majoritatea se inchid pentru pauza de pranz. De aici se pot cumpara la cele mai bune rate francii elvetieni, in conditiile in care 100 CHF valoreaza circa 63 EUR, respectiv 79 USD.
Ce culoare are vaca?

Unul dintre cele mai faimoase sortimente de ciocolata elvetiana este Milka, asociat in toata lumea cu vacuta mov de pe ambalajul sau. Dincolo de originalitatea acestei imagini, realitatea este hilara. Mai multi copii occidentali de varsta prescolara si scolara, crescuti in mediul urban, au fost supusi acum cativa ani unui sondaj, in cadrul caruia au fost intrebati inclusiv ce culoare are vaca. Raspunsul a fost... mov.

Scheme bugetare

Elvetia este recunoscuta pentru preturile sale mari, asa ca aveti grija cum si unde va cheltuiti banii. Astfel, o ceasca de cafea costa 3 CHF, o sticla de bere � 3,5 CHF, un suc � 3,5 CHF, o gustare � 16 CHF, iar 1 km de drum parcurs cu taxiul � 6 CHF (chiar mai mult in orasele mari, cum ar fi Geneva, Lugano si Z�rich).

Berna (prezentare generala)
Berna � un oras al armoniei

Situata in cantonul cu acelasi nume, pe o meandra a raului Aare, Berna a fost infiintata in 1191, alaturandu-se Confederatiei Helvetice in 1353. A devenit capitala tarii abia in 1848, desi zilele sale de glorie au inceput in secolul al XV-lea, atunci cand locuitorii sai au luptat impotriva burgunzilor, impiedicandu-i sa se extinda la vest de Geneva. Motivul pentru care oamenii vin sa viziteze orasul nu este insa masiva Bundeshaus (Cladirea Parlamentului), ci frumusetea perfect conservata a arcadelor si fantanilor sale, amintind de armonia timpurilor medievale. Mostenirea culturala a Bernei este inclusa in patrimoniul UNESCO, recunoscandu-i-se statutul de oras-muzeu. Atitudinea localnicilor nu a fost catusi de putin afectata de aceasta masura, toate manifestarile lor fiind o incununare a modestiei. Astfel, mascota orasului este un urs comun, targul local anual celebreaza virtutile cepei, iar personalitatile locale, fie ele implicate in politica sau in showbiz, nu se jeneaza sa mearga cu tramvaiul, atunci cand au pofta sa o faca.
O intoarcere in timp

Aceasta ar fi senzatia lasata de o plimbare pe strazile Bernei, daca oamenii din jur nu ar fi imbracati dupa ultima moda, iar vitrinele magazinelor nu ar pline de articole de ultima generatie. Curatenia este exemplara, iar armonia � desavarsita. Aleile medievale ale orasului serpuiesc printre piete elegante sau strabat targurile unde fermierii isi comercializeaza produsele, fie ele legume sau flori. Orasul intreg este presarat cu lauben (arcade), iar la fiecare rascruce de drumuri se ridica un monument. Cetatea veche se gaseste in est, unde a fost ridicata in meandra raului Aare, o bucla asemanatoare cu un gat de lebada. Ulterior orasul s-a extins spre vest, etapele dezvoltarii sale fiind marcate de ridicarea a trei turnuri: Zeitglockenturm, K�figturm si Christoffelturm. Printre cele mai frumoase strazi ale Bernei se numara Spitalgasse, Marktgasse si Kramgasse.
Mascote vii

Berna nu poate fi disociata de ursi, care par sa faca parte din populatia orasului. Se spune ca fondatorul cetatii, ducele Berchtold al V-lea von Z�hringen, ar fi numit-o dupa primul animal pe care l-a vanat aici. Legenda a dainuit prin includerea falnicului urs in blazonul orasului, insa si prin prezenta acestor mascote vii pe strazile cetatii, incepand din secolul al XV-lea si pana astazi. Imblanitii contemporani nu se jeneaza sa cerseasca mancare de la turisti, asa ca inarmati-va cu ceva curaj si o mana de morcovi atunci cand plecati la plimbare.
La vanatoare de suveniruri

Magazinele sunt deschise in Berna de la 8:30 pana la 18:30 in zilele lucratoare, cu o pauza (optionala) de circa o ora la pranz. Unele isi pot trage obloanele lunea dimineata, insa sunt deschise sambata pana la 16:00-17:00. Absolut toate magazinele sunt inchise duminica, cu exceptia unor centre comerciale speciale din zonele turistice, si aceasta doar in timpul sezonului.
Cu tramvaiul prin Berna

Transportul in comun este excelent in Berna, optiunile existente fiind autobuzul, troleibuzul si tramvaiul. Tarifele locale variaza de la 1,5 la 2,4 CHF, insa abonamente zilnice pentru calatorii nelimitate se pot cumpara contra sumei de 6 CHF de la oficiul turistic din Hauptbahnhof sau de la casa de bilete din Bankg�sschen.

Berna (obiective turistice)
M�nster (Catedrala)

Inceputa in 1421 de catre Matth�us Ensinger, catedrala a fost conceputa ca una din cele mai vaste din lume, constructia sa continuand secole la rand. Reforma religioasa a gasit-o in stadiu de santier, transformarea lacasului de cult din catolic in protestant nereusind sa opreasca lucrarile. Daniel Heinz s-a ocupat de edificiu intre 1573 si 1598, terminand naosul si turla. Clopotnita, cea mai inalta din Elvetia, a fost adaugata abia in 1893. O scara cu 254 de trepte duce in varful acesteia, de unde se poate admira panorama orasului. Portalul de la intrarea in biserica prezinta o magnifica ilustrare a Judecatii de Apoi, realizata inainte de Reforma, care contine 234 de figuri cioplite in piatra. In interior se disting vitraliile si stranele bogat sculptate, precum si fabuloasa orga cu 5.404 de tuburi, catedrala gazduind frecvent concerte.
Kunstmuseum (Muzeul de arta)

Infiintat pentru a promova lucrarile artistilor elvetieni, acest muzeu expune cea mai vasta colectie din lume cuprinzand picturi semnate de Paul Klee, aici putand fi admirate peste 2.000 dintre operele acestuia. Kunstmuseum se mai poate lauda cu o vasta serie de desene si tablouri realizate de simbolistul Ferdinand Hodler, considerat a fi cel mai important artist elvetian al secolului al XIX-lea. Langa fabuloasele alegorii (unele fiind uriase), peisaje si portrete ale acestuia, sunt expuse lucrarilor altor nativi celebri, cum ar fi Stauffer, Anker sau B�cklin. Galeriile muzeului contin insa si opere ale unor monstri sacri precum Fra Angelico, C�zanne, Rouault si Picasso.
Zeitglockenturm

Acest turn impunator, numit si al orologiului, a fost construit in 1191, ca poarta vestica a orasului vechi, care ocupa o arie restransa grupata in bucla raului. Astazi, Zeitglockenturm domina centrul vechi al cetatii gratie cupolei sale inalte din cupru si masivului orologiu astronomic, adaugat laturii sale estice in 1530. Intre secolele al XVI-lea si al XIX-lea, toate ceasurile orasului au fost fixate in conformitate cu acesta. Astazi, principala sa menire este sa atraga turistii prin spectacolul oferit de marionetele sale activate mecanic cu cinci minute inainte de fiecare anuntare a orei exacte.
Varfuri artistice

Unul din cele mai originale muzee locale este Schweizerisches Alpines Museum (Muzeul Alpilor Elvetieni), unde sunt expuse numeroase harti fizice si topografice ale masivilor invecinati, precum si dovezi ale cuceririi acestora de catre diversi exploratori. Alaturi de o minunata colectie de fotografii vechi poate fi admirata o superba pictura murala realizata de peisagistul Ferdinand Hodler, reproducand tragica ascensiune a varfului Matterhorn.
Cascade parfumate de culori

Rosengarten, situata in dreapta meandrei raului Aare, este o splendida gradina de trandafiri, minunat amenajata si intretinuta. Intre aprilie si octombrie aceasta infloreste intr-o explozie de culori si parfumuri ametitoare. Pasionatii de horticultura pot identifica aici 27 de soiuri de rododendroni, 200 de tipuri diferite de trandafiri si circa 200 de varietati de irisi. Pentru noi, ceilalti, panorama superba a podurilor si caselor cu acoperisuri ale Bernei ramane principala atractie a parcului.
Franturi de viata sociala

�Bern Aktuell�, publicatie tiparita la fiecare doua saptamani, cuprinde informatii referitoare la evenimentele speciale si expozitiile extraordinare din perioada de pana la urmatoarea aparitie. In afara de concertele de orga sustinute in catedrala, puteti asculta exceptionala orchestra din Berna, ale carei spectacole sunt sustinute in cladirea Cazinoului. La inceputul lui mai, orasul gazduieste un festival de jazz care dureaza 5 zile.

Z�rich (prezentare generala � obiective turistice)
Z�rich � Noul Berlin

Z�rich si-a inceput activitatea in anul 15 I.H. ca punct vamal roman, insa adevarata dezvoltare a cunoscut-o in secolul al X-lea D.H. Oras liber in 1336, centru al Reformei religioase in 1519 si centru comercial esential la inceputul secolului al XIX-lea, Z�rich este astazi cel mai mare oras elvetian si capitala culturala si economica a acestei tari, bursa locala fiind a patra ca importanta din intreaga lume. Principala atractie turistica a localitatii este Altstadt (Orasul Vechi), grupat in jurul centrului medieval. Atmosfera este splendida, cu lebede argintii plutind pe apele raului Limmat si zeci de cafenele raspandite pe malurile acestuia, intr-o atmosfera boema altminteri de neimaginat intr-o capitala financiara.
Grossm�nster (Catedrala)

Simbol al reformei religioase, catedrala are o poveste extrem de interesanta. In secolul al III-lea D.H., sfantul Felix si sora sa au fost martirizati in preajma actualului Z�rich. Legenda spune ca, dupa ce au fost decapitati, cei doi au alergat pe dealuri tinandu-si capetele in maini, pana ce s-au prabusit in locul unde a fost ulterior ridicata aceasta biserica (in secolul al XI-lea). In fata turnului sudic al Catedralei se afla o statuie a lui Carol de Mare (768-814), al carui cal s-ar fi poticnit pe locul actualului lacas de cult. In secolul al XVI-lea, aici si-a tinut predicile terifiante pastorul reformat Huldrych Zwingli.
Schweizerisches Landesmuseum (Muzeul National al Elvetiei)

Gazduit intr-o imensa cladire in stil neo-gotic, acest muzeu poseda o impresionanta colectie de obiecte de la foarte vechi (datand din epoca de piatra) pana la moderne si contemporane. Exponatele sunt diverse, un deosebit succes inregistrand costumele si mobila de epoca, ceasurile vechi si obiectele de origine militara, ilustrand mai multe batalii celebre.
Muzeul Kunsthaus

Cel mai bogat muzeu de arta din Z�rich, Kunsthaus a acumulat in timp o valoroasa colectie de picturi medievale, impresioniste si apartinand barocului italian si olandez. Excelent sunt reprezentati artistii locali, dintre care cel mai important este Ferdinand Hodler (1853-1918). In galeriile muzeului mai sunt expuse lucrari ale multor pictori de geniu europeni, printre care se numara Picasso, Klee, Degas, Matisse, Kandinsky, Chagall si Munch.
Porecle din invidie

Bunastarea bancherilor elvetieni, devenita proverbiala in toata lumea, le-a atras acestora mai multe porecle rautacioase. Una dintre acestea aminteste de povestea lui Harry Potter, finantistii din tara cantoanelor fiind supranumiti �gnomi� (spiridusi), tot asa cum aceste fiinte fantastice pazeau averile vrajitorilor din cartea celebrei J.K. Rowling.
Izvorul dadaismului

Poetul francez de origine romana Tristan Tzara, nascut la Moinesti, in 1896, a intemeiat la Z�rich, in 1916, curentul literar cunoscut sub numele de dadaism. Acesta s-a caracterizat prin ridicarea hazardului la rang de principiu de creatie, prin negarea oricarei legaturi intre gandire si expresie. Reprezentative pentru dadaism sunt folosirea arbitrara si fara sens a cuvantului in literatura sau alaturarea incoerenta de linii si culori in artele plastice.
Curajul unor femei

In piata Lindehhof, unde se gasesc ramasitele punctului vamal existent pe vremea romanilor, s-a construit mai tarziu o fantana ce comemoreaza ziua din 1292 cand femeile din Z�rich au salvat orasul de invazia Habsburgilor. Legenda spune ca atunci cand cetatea era gata sa cada, fiicele si sotiile ostenilor sai s-au imbracat in armuri si au marsaluit spre aceasta piata. Zarindu-le, inamicul a crezut ca se confrunta cu o noua armata si a abandonat pozitiile cucerite, retragandu-se din oras.

Geneva (prezentare generala � obiective turistice)
Geneva � Vaticanul reformatilor

Geneva este cel de-al treilea oras elvetian ca marime si are o populatie de doar 180.000 de locuitori. Cu siguranta insa, nici o alta zona a tarii nu este mai cosmopolita decat vechea cetate de pe malul lacului cu acelasi nume, caci o treime dintre rezidentii sai provin din alte colturi ale lumii. Aici au fost infiintate organizatii internationale de prima marime precum Crucea Rosie (in 1864) si si-au stabilit sediul altele, deja existente, cum ar fi Liga Natiunilor (in 1919). La Geneva si-au gasit refugiul promotorii reformei religioase Calvin si Knox, dar si nemuritorii Byron, Shelley, Wagner sau Liszt. Orasul este locul ideal in care sa fii ajuns din urma de o zi ploioasa, intrucat este ticsit de muzee si monumente, iar agenda sa culturala este extrem de bogata.

Catedrala Sf. Petru

Constructia acestei catedrale a inceput in 1160 si a durat 150 de ani, timp in care structura sa initiala, in stil romanic, a capatat influente gotice. Fatada neo-clasica a fost adaugata abia in 1750. Austeritatea naosului reflecta cel mai bine transformarea acestei catedrale catolice intr-o biserica protestanta, eveniment produs in 1536. Calvin insusi a fost pastor aici intre aceasta data si 1564. Din pacate, succesorii sai au distrus elementele statuare si frescele bisericii, o parte din acestea fiind restaurate mai tarziu.

Palais des Nations (Palatul Natiunilor)

Partea centrala a acestui complex monumental, cel mai mare centru diplomatic din intreaga lume, a fost construita in 1930 pentru a adaposti Liga Natiunilor, care ulterior a devenit Organizatia Natiunilor Unite (ONU). De altfel, chiar si astazi ONU are aici unul dintre sedii (celalalt aflandu-se la New York), coridoarele sale purtand pasii celor mai importanti lideri ai lumii, dar si ai miilor de delegati internationali care participa la diverse conferinte sau vin sa militeze pentru chestiuni arzatoare ale societatii moderne, cum ar fi drepturile omului, protectia mediului sau dezarmarea nucleara.
Conventie legendara

Orasul reformatilor este locul unde s-a semnat celebra Conventie de la Geneva. Evenimentul s-a produs la 22 august 1864, la initiativa Crucii Rosii, in sala Alabama a Primariei din Geneva. Prin acest document s-au stabilit regulile esentiale referitoare la luarea prizonierilor si la conditiile acestora de detentie, precum si libertatile asumate de echipajele organizatiei in timpul conflictelor armate.
Succesiunea cultelor

Catedrala Sf. Petru pare sa se inalte pe un loc destinat din vremuri stravechi ritualurilor religioase. In 1976, arheologii elvetieni au efectuat aici o serie de sapaturi, descoperind ramasitele a doua sanctuare crestine din secolul al IV-lea, mai multe mozaicuri si o cripta datand din secolul al XI-lea.
Musafiri de cinste

Tristan Tzara nu este singurul scriitor care a facut istorie in Elvetia. Germanul Hermann Hesse (1877-1962) s-a stabilit aici, ajungand sa iubeasca tara cantoanelor mai mult decat propria sa patrie. Inspiratia l-a urmarit indeaproape si nu l-a mai parasit niciodata, romancierul castigand in 1946 premiul Nobel pentru literatura.

Lucerna, Lugano
Lucerna/Lucerne/Luzern

Lucerna este situata in mijlocul unei regiuni pe care multi o considera a fi adevarata Elvetie, cu peisaje montane ametitoare, lacuri de cristal, pasuni alpine rasunand de clopotele vacilor de lapte si pajisti smaltuite cu flori. Orasul in sine este fermecator, construit la nord-vest de Lacul celor Patru Cantoane, pe valea raului Reuss. Pe malul nordic al acestuia se intinde orasul vechi, imprejmuit de ziduri inalte de aparare si strajuit de sapte turnuri. Zona este un labirint de cladiri datand din secolul al XV-lea, cu frumoase fatade pictate, grupate in jurul unei primarii renascentiste, construite in secolul al XVII-lea. Nota specifica orasului o dau insa podurile de peste Reuss, dintre care se distinge Kapellbr�cke, cel care traverseaza raul la varsarea sa in lac. Acesta a fost construit la inceputul secolului al XIV-lea, cu un frumos acoperis de lemn si un turn octogonal de apa, care gazduieste in prezent un magazin de suveniruri. In partea de nord a orasului se gaseste fascinanta Gletschergarten (Gradina ghetarilor), unde se poate vedea efectul actiunii ghetarilor asupra stancilor elvetiene, materializat sub forma unor puturi glaciare de diferite forme. Interesant de vazut este si Muzeul Transporturilor, unde sunt expuse mai multe tipuri de vagoane, locomotive, automobile si chiar avioane.
Lugano

Situat in partea de sud a Elvetiei, langa granita italiana, Lugano este o asezare de o frumusete naturala deosebita. Influenta statului vecin este evidenta aici atat la nivel arhitectural, cat si de atitudine. De altfel, localitatea este cea mai mare din cantonul Ticino, unde se vorbeste italiana si exista 15 zile libere pe an. Renumite in Lugano sunt parcurile sale inverzite, dintre care cel mai cunoscut este Parco degli Ulivi (Parcul maslinilor), situat pe coastele domoale de la poalele culmii Monte Br�, un teren salbatic, pe care cresc in voie maslinii argintii si florile de rozmarin. Doua biserici se disting in Lugano: Catedrala San Lorenzo, cu o frumoasa fatada renascentista, si biserica Santa Maria degli Angeli, construita in 1455 si impodobita cu fresce realizate de Bernardino Luini.
Marul sperantei

Despre Lucerna se spune ca este taramul pe care ar fi calcat odinioara eroul national elvetian Wilhelm Tell, pomenit in opera cu acelasi nume de catre Gioacchino Rossini. Tell este cel care s-a revoltat in secolul al XIV-lea impotriva asupritorilor austrieci, fiind pedepsit de Gessler, reprezentantul imparatului, sa doboare cu sageata un mar asezat pe crestetul propriului sau fiu. Incercarea a fost incununata de succes, iar restul e istorie...
Farmecul diversitatii

Variatiile de clima fac ca vegetatia sa fie extrem de diversa in Elvetia. Astfel, daca in cantonul Ticino se gasesc palmieri, in zonele muntoase cresc paduri de conifere si se intind pajisti alpine pline cu flori nemuritoare. In mod ironic, legislatia referitoare la mediu nu a reusit sa salveze pasarile care traiau pe vremuri in pace pe aceste meleaguri, 81 de specii fiind in prezent pe cale de disparitie.

Zermatt, Castelul Chillon, Ascona, Lausanne
Zermatt

Aceasta luxoasa statiune turistica, un paradis al schiorilor si al iubitorilor muntelui, si-a obtinut prosperitatea gratie asezarii in apropierea varfului Matterhorn, cel mai inalt din tara. Amatorii de zapada beneficiaza aici de troiene aproape tot anul, sporturile de iarna fiind la mare trecere. Persoanele mai putin active au la dispozitie nenumarate trasee mai mult sau mai putin solicitante fizic. Peisajele sunt exceptional de frumoase, insa muntele ascunde si secrete triste. O vizita in cimitirul orasului Zermatt poate tempera elanul celor prea indrazneti, numele celor care nu s-au mai intors pe picioarele lor de pe Matterhorn si Monte Rosa fiind inscriptionate aici pe monumente de piatra.
Castelul Chillon

Castelul Chillon este probabil cel mai vizitat obiectiv turistic din Elvetia. Avand o locatie de exceptie, pe malul estic al lacului Geneva, fortareata a captat interesul public dupa ce Lord Byron a scris povestea lui Bonivard, un adept al Reformei care a fost inlantuit si aruncat in temnita timp de patru ani, in decursul secolului al XVI-lea. Byron insusi si-a gravat numele pe unul din stalpii inchisorii. Castelul, ridicat in secolul al XI-lea, este excelent conservat, desi intre timp a suferit unele modificari.

Ascona

Situat in cantonul Ticino, pe malul nordic al lacului Maggiore, satul Ascona este un important centru artistic, strazile sale adapostind nenumarate galerii de arta si magazine de artizanat. O vasta comunitate de artisti si intelectuali s-a adunat aici la inceputul secolului trecut, imbratisand o miscare �pro-naturista� foarte la moda in epoca. Insusi Lenin, exilat pe vremea aceea, a poposit aici o scurta perioada. Principala atractie a localitatii este Museo Comunale D'Arte Moderna, care expune opere ale unor artisti precum Paul Klee, Hans Arp, Ben Nicholson si Alexej Jawlensky.
Lausanne

Veche asezare romana, Lausanne este in prezent cunoscut ca sediul Comitetului International Olimpic (CIO), fondat in 1894 de catre baronul Pierre de Coubertin. De altfel, localitatea gazduieste un muzeu olimpic, unde sunt expuse diverse obiecte referitoare la celebrele jocuri sportive. Tot aici se gaseste o catedrala din secolul al XIII-lea, considerata a fi cel mai frumos monument gotic din Elvetia.
Arme cu bataie lunga

Sinteza a virtuozitatii elvetiene, celebrele bricege cu multiple utilizari se gasesc de cumparat in mai toate magazinele confederatiei. Deosebit de eficace si de ergonomice, ele sunt disponibile in peste 500 de modele, putand indeplini 33 de functii diferite. Minunate pentru desfacut conserve sau sticle sau doar pentru a va tine cheile in buzunar, bricegele sunt un excelent suvenir adus la intoarcerea din Elvetia.
Arta si precizie elvetiana

Nimeni nu se poate compara cu producatorii elvetieni atunci cand e vorba de ceasuri. Sinonime cu precizia �la secunda�, micile angrenaje de masurare a timpului au creat in tara cantoanelor marci recunoscute pe plan international precum Rolex, Patek Philippe sau Longines. Mai nou, nonconformistele Swatch s-au impus pe piata ca o divizie mai accesibila de ceasuri elvetiene, sustinute de campanii publicitare deosebit de agresive.
Libido reformulat

Carl Gustav Jung (1875-1961) este cel mai celebru psiholog si psihiatru elvetian. Initial discipol al lui Freud, Jung s-a indepartat ulterior de teoriile acestuia, inlocuind notiunea de �libido� cu aceea de �inconstient ancestral�. Elvetianul este cel care a deosebit tipurile introvertit si extravertit, utilizate astazi pe scara larga in psihologie

Alte informatii din Elvetia



Ghiduri turistice ale destinatiilor din Elvetia

Adelboden
Berna
Davos
Geneva
Lugano
St. Moritz
Zurich

Ghiduri turistice din Europa


Ghiduri turistice pe continente

Africa
America Centrala
America de Nord
America de Sud
Asia
Australia&Oceania
Europa
Orientul Mijlociu



 
 
 
 
 
 
 
 

Linkuri rapide

CallCenter
0735.314.742
Aboneaza-te la newsletter
Cerere personalizata
Aboneaza-te la newsletter
Cerere personalizata